Interviu Dr. Călin Popa, MedLife: despre hernia hiatală

Hernia hiatală este o afecțiune care, netratată și monitorizată necorespunzător, poate duce la complicații importante, inclusiv cancer esofagian. Despre cauzele, simptomele, complicațiile, dar și tratamentul acestei afecțiuni ne spune mai multe dr. Călin Popa, medic primar chirurgie generală cu specializare în chirurgia eso-gastrică la Spitalul MedLife Humanitas.

Care sunt cauzele herniei hiatale?

Hernia hiatală poate avea diverse cauze. Episoadele repetate de tuse, constipația, efortul fizic intens, vărsăturile frecvente, ridicarea de greutăți, sarcina sau traumatismele pot contribui la dezvoltarea afecțiunii. Totuși, în multe situații, stilul de viață are un rol determinant. Alimentația dezechilibrată, mesele copioase, sedentarismul și excesul ponderal creează condițiile favorabile pentru apariția herniei hiatale.

„Eu aș spune că pe primul loc este obiceiul de a mânca repede, mult și seara, coroborat cu lipsa de activitate fizică. Pe termen lung, acest obicei poate conduce la hernie hiatală pentru că face o presiune mult mai mare în stomac decât cea normală și conduce inevitabil la suprapondere sau obezitate prin care crește presiunea intraabdominală. Indicat este ca după ce am mâncat să nu ne întindem imediat, ci să ne mișcăm măcar o jumătate de oră. Ar fi bine să mâncăm mai puțin cantitativ și mai des. Să luăm cina cu 4 ore înainte de somn, iar mâncarea de seară să fie mai ușoară și mai puțină. Totodată, contează și ce mâncăm. Dulciurile, în special ciocolata, mâncate după masă, și băuturile carbogazoase dulci, dar și apa minerală carbogazoasă, în cantități mari, relaxează sfincterul esofagian inferior responsabil în parte de împiedicarea alimentelor de a ajunge din stomac în esofag. Contează mult și frecvența cu care bem sau mâncăm alimente mai puțin indicate. Nu cred că e o problemă dacă mâncăm o dată pe lună ceva mai puțin sănătos, nu despre asta e vorba, totul e să nu ne facem din asta un obicei. Somnul de calitate este și el foarte important și la fel gimnastica ușoară dimineața și seara, câte 10 minute măcar pentru că întăresc diafragmul. Stresul, fumatul și consumul de alcool sunt și ele factori de risc importanți. Stilul de viață este principala cauză a declanșării bolii. Obezitatea, sarcina, efortul fizic mare făcut de obicei fără o încălzire prealabilă, ascita, cresc riscul de hernie hiatală”, spune dr. Popa.

Pe lângă stilul de viață, există și alți factori cu rol în apariția acestei afecțiuni, inclusiv unii ce țin de genetică.

„Avem în organism mai multe tipuri de colagen, aproape 30. Dintre acestea, primele 5-6 tipuri au un rol deosebit de important. Dacă, de exemplu, moleculele de colagen de tip 1 și 3, care sunt implicate în mod normal în ceea ce numim barieră antireflux, nu sunt suficient de bine proporționate, pacienții dezvoltă hernii mult mai des decât populația generală. Și vedem des asocierea herniei hiatale la pacienți care au mai avut o hernie inghinală sau ombilicală în trecut sau pacienți care în timpul diagnosticului herniei hiatale sunt diagnosticați concomitent și cu un alt tip de hernie. În plus, vârsta înaintată este un factor de risc. De cele mai multe ori, vârstnicii, în special femeile, vin după 65-70 de ani cu hernii voluminoase vechi de ani de zile nu pentru că le deranjează refluxul, ci din cauza unei complicații, frecvent anemia este descoperită cu aceasta ocazie. O altă cauză este slăbirea bruscă în greutate. Pacienți care au fost obezi și au slăbit, în timp, pot dezvolta și hernie hiatală”, precizează medicul chirurg.

Cum se poate depista hernia hiatală?

Hernia hiatală evoluează lent, iar simptomele sale sunt deseori confundate cu cele ale bolii de reflux gastroesofagian.

„Hernia hiatală poate fi încadrată într-un context mai larg, cel al bolii de reflux gastroesofagian, fiind una dintre principalele cauze ale acestuia. De obicei, pacienții spun că au arsuri în capul pieptului, în spatele sternului, în piept, de jos în sus până la nivelul gâtului, că mâncarea le vine înapoi în esofag și uneori chiar simt un gust acid puternic în gură. Se întâmplă des nocturn, atunci când se întind în pat sau atunci când se apleacă înainte deoarece, gravitațional, conținutul gastric sub formă de reflux este mai intens și într-o cantitate mai mare când pacientul nu stă în picioare. Unii pacienți simt că mâncarea trece greu din esofag în stomac și uneori apare chiar și o durere difuză. Mai este și senzația că înghit greu, pacienții simt efectiv cum mâncarea intră în stomac. Să nu-i uităm pe cei care vin direct cu acuze care nu țin neapărat de tubul digestiv, cum ar fi tusea seacă, pneumonii dese, răgușeală sau modificări în tonul vocii, probleme stomatologice, toți acești pacienți trebuie atent investigați, cauza putând fi refluxul gastroesofagian. Toate aceste simptome ar trebui să trimită pacientul inițial la medicul de familie, care va face o anamneză, adică vor discuta, și dacă este cazul, se va recomanda de obicei o gastroscopie. În cele mai multe cazuri, această investigație ne va spune dacă este doar reflux sau este vorba chiar de o hernie hiatală. Marea diferență dintre cele două este că la hernia hiatală avem deja un defect anatomic pe care îl vedem, îl putem măsura, în comparație cu refluxul, care este o afecțiune în care acidul din stomac refulează în esofag mai des și mai mult decât în mod normal. Această endoscopie digestivă superioară se poate completa cu o radiografie cu bariu care poate arăta dacă e vorba de o hernie hiatală, dar și cum funcționează esofagul, respectiv cum ajunge mâncarea în stomac și dacă din stomac urcă în esofag”, precizează medicul chirurg.

Dacă gastroscopia și radiografia cu bariu nu confirmă existența unei hernii hiatale, dar totuși simptomele persistă, pentru stabilirea diagnosticului pot fi necesare investigații funcționale suplimentare, precum pH-metria esofagiană, care măsoară ph-ul din esofag, și manometria esofagiană, utilizată pentru evaluarea presiunii din interiorul esofagului și a coordonării activității musculare la nivelul acestuia.

Cine este dr. Călin Popa

Dr. Călin Popa este medic primar chirurgie generală cu specializare în chirurgia eso-gastrică la Spitalul MedLife Humanitas. Ariile sale principale de expertiză includ chirurgia herniilor hiatale și a refluxului gastroesofagian, chirurgia oncologică esofagiană și gastrică, chirurgia hepato-biliară și chirurgia peretelui abdominal. Deține competențe în chirurgie laparoscopică avansată și este membru al unor importante societăți europene de chirurgie.