Hernie hiatală

Cauze

Cea mai frecventă cauză a herniei hiatale o reprezintă creșterea presiunii în cavitatea abdominală. Aceasta poate crește în caz de:

• Accese repetate de tuse;
• Vărsături frecvente;
• Încordarea în timpul evacuării materiilor fecale (în caz de constipație);
• Ridicarea de greutăți;
• Exerciții fizice intense;
• Obezitate;
• Sarcină (mai ales în ultimul trimestru de sarcină).

Alte posibile cauze ale producerii herniei hiatale:

• Leziuni în zona diafragmatică (cauzate de traumatisme sau de intervenții chirurgicale);
• Un orificiu diafragmatic larg din naștere (congenital);
• Brahiesofag - malformație congenitală esofagiană care constă într-un esofag mai scurt decât în mod normal;
• Modificări ale musculaturii diafragmatice odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Simptomele herniei hiatale includ:

• Arsuri gastrice;
• Senzație de arsură ce ascensionează spre cavitatea bucală (reflux gastroesofagian);
• Gust amar sau acru în gură;
• Balonare și eructații;
• Disconfort sau durere în etajul abdominal superior (indigestie);
• Dificultăți la înghițirea alimentelor (disfagie);
• Senzație de greață și, uneori, vărsături;
• Dificultăți de respirație.

Dacă apar următoarele simptome adresați-vă de urgență medicului:

• Durere severă în piept sau în etajul abdominal superior;
• Greață și vărsături persistente;
• Absența tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze.

Aceste simptome pot sugera o hernie strangulată sau o obstrucție la acest nivel care ar putea necesita tratament chirurgical de urgență.

În cazul copiilor, hernia hiatală, de multe ori, nu prezintă simptome. Totuși, printre semnalele care pot indica această afecțiune sunt: arsuri la stomac în poziția aplecat sau culcat, râgâieli dese, sughiț frecvent, durere în piept sau abdominală, vărsături, senzație de balonare, probleme respiratorii.

Tratament

În cele mai multe cazuri, hernia hiatală nu determină simptome semnificative și rar necesită tratament medicamentos.
Pentru că anumiți pacienți cu hernia hiatală pot prezenta simptome asemănătoare bolii de reflux gastroesofagian, se încearcă ameliorarea acestora cu regim și tratament specific indicat de medicul specialist gastroenterolog.

Se recomandă scăderea în greutate în cazul pacienților supraponderali sau obezi.
Nu sunt recomandate anumite alimente care cresc aciditatea gastrică și favorizează refluxul gastroesofagian, și anume: alimente cu conținut crescut în grăsimi sau prăjite, exces de cafea, consum de alcool, ciocolată, alimente mentolate, băuturi carbogazoase.
Renunțarea la fumat în cazul pacienților fumători va îmbunătăți simptomatologia.

Se recomandă ridicarea poziției capului cu 15-20 cm deasupra restului corpului în timpul somnului sau odihnei (prin adăugarea unei perne în plus).
Anumite medicamente precum antiacidele luate după mese pot scădea aciditatea gastrică. Acestea se pot lua și fără prescripție medicală, iar dacă în 1-2 săptămâni simptomele nu se ameliorează, medicul specialist va putea indica o schemă de tratament cu inhibitori de pompă de protoni.

Alte medicamente prescrise pot fi prokineticele, care pot ajuta la eliberarea mai rapidă a stomacului și împiedicarea în acest fel a simptomelor de reflux.

Intervenția chirurgicală este indicată pentru:

• toate herniile hiatale paraesofagiene simptomatice (tipul II);
• simptome obstructive acute (absența tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze);
• volvulus gastric (complicație rară în care stomacul suferă o rotație anormală de 1800);
• descoperirea unei hernia hiatală în timpul operației bariatrice (bypass gastric, sleeve gastric etc.).

Tratamentul chirurgical constă în diferite tehnici de fundoplicaturi prin care se realizează recalibrarea orificiului diafragmantic și repoziționarea stomacului în abdomen (de exemplu, fundoplicatura Nissen, Toupet, Belsey sau procedeul Hill).
Tehnica și tipul de intervenție (laparoscopic sau clasic), precum și abordarea (transtoracică sau transabdominală) va fi decisă de medicul specialist chirurg în funcție de tipul herniei, eventualele complicații și patologia asociată a pacientului.
În unele situații, tratarea herniei hiatale se poate face fără operație. De exemplu, repararea chirurgicală a unei hernii de tip I în absența bolii de reflux nu este necesară.

Complicații

Complicațiile herniei hiatale sunt reprezentate de:

• boala de reflux gastroesofagian (în cazul herniilor de alunecare);
• esofagită sau ulcer esofagian (datorate refluxului cronic acid);
• strictură esofagiană (formarea de țesut cicatricial în interiorul esofagului din cauza leziunilor repetate poate duce la îngustarea lumenului);
• răsucirea stomacului (volvulus) sau strangularea gastrică (strângerea sacului herniar cu blocarea circulației sanguine) - complicații rare care pot apărea în cazul herniei paraesofagiene;
• esofagul Barrett - afecțiune ce se caracterizează prin modificarea celulelor din esofagul inferior, care încep să semene cu cele intestinale (metaplazie intestinală) și este datorată refluxului gastroesofagian cronic; acest tip de celule au un risc de a deveni maligne;
• cancer (adenocarcinom) esofagian - riscul dezvoltării cancerului esofagian este crescut la pacienții cu reflux gastroesofagian cronic și esofag Barrett.

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie