Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Spitalele MedLife
București
Sibiu
Arad
Brașov
Ploiesti
Cluj-Napoca
Timișoara
Craiova
Iasi
Află toate informațiile despre analize, laboratoare, puncte de recoltare, gama de analize, indicații pentru pacienți
LISTĂ ANALIZE
Analize disponibile: analize sânge, biochimie, hematologie, imunologie, markeri tumorali, citologie, microbilogie, toxicologie, genetică
REZULTATE ANALIZE ONLINE
Afla rezultatele analizor tale online. Te loghezi cu CODUL DE PROBA primit si CNP-ul tau si poti accesa rezultatele online.
GLOSAR ANALIZE
Află detalii despre analizele de laborator: semnificații, intervale de referință, interpretarea valorilor mari sau mici, indicații de recoltare
GLOSAR AFECȚIUNI
Află totul despre cele mai frecvente afectini: cum se manifestă, care sunt cauzele, simptome, care este tratamentul și cum se previn
INDICATII RECOLTARE
Află cum te pregătești pentru recoltările și examinările de laborator: probe sânge, urină, materii fecale, exhudat faringan, secreții genitale
TESTARE RT-PCR COVID-19
Alege prevenția! Află mai multe informații despre testul Real Time PCR.
LABORATOARE CENTRALE
LABORATOARE COVID
Alege MedLife când ai nevoie de Radiografii, Ecografii, Tomografii sau RMN. Investim constant în cei mai buni specialiști și echipamente pentru o diagnosticare precisă și rapidă
Departamente
CENTRE IMAGISTICĂ
PREGĂTIRE PENTRU INVESTIGAȚII
Constanța
Iași
Neamț
Târgoviște
Mureș
Abonamente individuale
Abonamente Corporate
Pachete prevenție post COVID-19
RELAȚIA CU INVESTITORII
Obține informații despre Calendarul financiar, Rapoarte și prezentări pentru investitori, Guvernantă Corporativă, Documente și noutăți MedLife
ISTORIA ȘI EVOLUŢIA MEDLIFE
Suntem cel mai mare operator privat de servicii medicale din România și depunem toate eforturile pentru a asigura calitatea excepțională a actului medical
RoMaine
Facem România bine prin cunoaștere, tehnologie și resposabilitate. Medicină, așa cum o înțelegem noi, este cunoașterea vieții de la stiintă la emoții
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Află despre strategia de sustenabilitate MedLife. Un angajament pe care ni l-am asumat de a avea un comportament etic și responsabil, îmbunătățind în diverse moduri viața comunității.
NEWSROOM PENTRU PRESĂ
Vezi comunicatele de presă, kitul de presă, galeria multimedia, cifrele sistemului medical și ultimele știri MedLife
INVESTIM ÎN CERCETARE
La MedLife, binele se face prin cunoaștere, iar cunoașterea înseamnă știință, tehnologie, cercetare. Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife, creat pentru nevoi și soluții autohtone.
Află cum trebuie să te pregătești pentru investigații Imagistice: RMN, CT, Radiologie, Mamografie, Endoscopie, Osteodensimetrie (DEXA)
Alte denumiri: Cancer de esofag
Cancerul esofagian este cancerul care apare in esofag - un tub lung, gol, care curge de la gat la stomac. Esofagul dvs. va ajuta sa mutati alimentele pe care le inghititi din spatele gatului spre stomac pentru a fi digerate.
Cancerul esofagian incepe, de obicei, in celulele care aliniaza interiorul esofagului, dar poate aparea oriunde de-a lungul esofagului.
Cea mai frecventa forma de cancer esofagian este carcinomul cu celule scuamoase, urmata de adenocarcinoma.
Mai multi barbati decat femei primesc cancer esofagian.
Cancerul esofagian este a sasea cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la nivel mondial. Ratele de incidenta variaza in diferite locatii geografice. In unele regiuni, rate mai mari de cazuri de cancer esofagian pot fi atribuite consumului de tutun si alcool sau obiceiurilor nutritionale particulare si obezitatii.
Factorii primari de risc sunt ingestia de alcool si consumul de tutun (sub orice forma).
Alti factori sunt:
Cauzele genetie nu sunt bine determinate, dar 50% dintre pacientii cu tiloza (hipercheratoza plantara si palmara) o boala autosomal dominanta, au cancer esofagian la varsta de 45 e ani, iar 95% la 55 de ani.
Adenocarcinomul apare la nivelul esofagului distal. Incidenta acestui tip de cancer este crescuta reprezentand 50% dintre cancerele esofagiene la albi. Este de 4 ori mai frecvent la albi fata de negri.
Alcoolul nu este un factor de risc important, dar fumatul poate fi un factor favorizant. Adenocarcinomul esofagului distal este greu de diferentiat de adenocarcinomul cardiei gastrice, care invadeaza esofagul distal.
Aproape toti pacientii cu adenocarcinoma al esofagului distal au, in primul rand, esofag Barrett, care este o complicatie al refluxului gastroesofagian cronic si al esofagitei de reflux. In esofagul Barrett, mucoasa gladulara cu celule cilindrice, asemanatoare stomacului, inlocuieste epiteliul stratificat scuamos al esofagului distal in timpul fazei de vindecare a esofagitei acute.
Alte tumori maligne, mai putin frecvente, includ: carcinomul fusocelular (o varianta slab diferentiata a carcinomului epidermoid), carcinomul verucos (o varianta bine diferentiata a carcinomului epidermoid), pseudosarcomul, carcinomul mucoepidermoid, carcinomul adenoscuamos, cilindromul (carcinoma adenoid chistic), carcinomul primar cu celule mici, cariocarcinomul, tumora carcinoida, sarcomul si melanomul malign primar.
Cancerul metastatic reprezinta 3% dintre cancerele esofagiene. Melanomul si cancerul de san metastazeaza cel mai frecvent in esofag. Alte cancere care produc metastaze in esofag sunt: cancerul de cap si de gat, plaman, stomac, ficat, rinichi, prostate testicul si oase. Aceste tumori insamanteaza, de ocicei, stroma libera de tesut conjunctiv din jurul esofagului, in timp ce cancerele primare iau nastere in mucoasa si submucoasa.
Se crede ca iritarea cronica a esofagului dumneavoastra poate contribui la modificarile care provoaca cancerul esofagian. Factorii care provoaca iritarea in celulele esofagului si cresc riscul de cancer esofagian includ:
Pe masura ce cancerul esofagian avanseaza acesta poate provoca complicatii, cum ar fi:
Simptomele sunt disfagia progresiva si pierderea in greutate.
Cancerul esofagia in stadiul precoce poate trece neobservat. Cand lumenul esofagului scade sun 14 mm, apare, de obicei, disfagia. Initital, pacientii au dificultati la inghitirea alimentelor solide, apoi a alimentelor semisolide si, in final, a lichidelor si a salivei. Aceasta progresiune in timp sugereaza mai degraba prezenta unui process malign in dezvoltare decat un spasm, inel benign sau strictura peptica. Durerea toracica poate fi prezenta, de obicei iradiind posterior.
Pierderea in greutate, chiar cand pacientul isi mentine apetitul, este aproape universala.
Compresia nervului laringian recurent determina paralizia corzilor vocale si disfonie.
Compresia nervilor simpatici poate produce sindrom Horner, iar orice compresie nervoasa poate determina durere vertebrala, sughit su paralizia diafragmului.
Revarsatele pleurale maligne sau metastazele pulmonare produc dispnee.
Dezvoltarea tumorilor intraluminale produce odinofagie, varsaturi, hematemeza, melena, anemie prin deficit de fier, aspiratii, tuse si aspiratie. Alte manifestari sunt sindromul de vena cava superioara, ascita maligna si durerile osoase.
Tumorile metastazeaza, de obicei, in plamani si ficat, si posibil la distanta (de exemplu, oase, cord, creier, suprarenala, rinichi, peritoneu).
Diagnosticul se pune prin endoscopie, urmata de CT si ecografie endoscopica pentru stadializare.
Nu exista teste screening. Pacientii cu suspiciune de cancer esofagian trebuie sa beneficieze de endoscopie cu citologie si biopsie. Desi tranzitul baritat poate evidentia leziuni obstructive ale esofagului, este de preferat endoscopia pentru biopsie si diagnostic citologic.
Pacientii la care cancerul este identificat beneficiaza de CT toracic si abdominal pentru a determina metastazele la distanta. Daca rezultatul pentru metastaze este negativ, trebuie efectuata ecografia endoscopica pentru a aprecia extensia intramurala (in peretele esofagian) si implicarea nodulilor limfatici adiacenti. Rezultatele orienteza tratamentul si ajuta la eliminarea prognosticului.
De asemenea, trebuie efectuate testele sanguine de rutina (hemoleucograma, electroliti, teste functionale hepatice).
Tratamentul este diferit in functie de stadiu, incluzand, in general, interventia chirurgicala, cu sau fara chimio- si radioterapie. Supravietuirea pe termen lung este redusa, cu exceptia cazurilor de boala localizata.
Prognosticul depinde foarte mult de stadiu, dar in general este sumbru, cu o supravietuire la 5 ani <5%, deoarece boala este depistata in stadii avansate. Pacientii cu cancer localizat la mucoasa au o rata de supravietuire de 80%, care scade la 50% daca este implicata submucoasa, 20% daca exista extensie la musculara, 7% daca s-a extins la structurile adiacente si <3% daca exista metastaze la distanta.
Decizia terapeutica depinde de precizia stadializarii, de marime, localizare si de dorintele pacientului (multi aleg sa renunte la tratament).
Principii generale: pacientii in stadiile 0, I sau IIa de boala raspund bine la rezectia chirurgicala. Chimioterapia si radioterapia nu aduc beneficii aditionale.
Pacientii in stadiile IIb si III au o rata scazuta de supravietuire doar cu rezectie chirurgicala. Raspunsul si supravietuirea sunt imbunatatite cu chimio- si radioterapie preoperatorie (neoadjuvanta) pentru a reduce volumul tumorii inainte de interventie.
Pacientii in stadiul IV necesita tratament paliativ si nu ar trebui supusi unei interventii chirurgicale.
Dupa tratament, pacientii sunt supravegheati prin endoscopie si CT al gatului, toracelui si abdomenului la 6 luni in primii 3 ani, si apoi anual, pentru a preveni aparitia recurentelor.
Pacientii cu esofag Barrett necesita tratament intens si de lunga durata al refluxului gastroesofagian si supraveghere endoscopica pentru transformarea maligna la interval de 3-12 luni, in functie de gradul metaplaziei.
Tratamentul prin rezectie in bloc necesita extirparea intregii tumori, cu extindere distala si proximala a rezectiei pana in tesut sanatos, toti nodulii limfatici potential invadati neoplazic si o portiune a stomacului proximal suficient de mare pentru a contine caile distale de drenaj limfatic.
Radioterapia externa este utilizata de obicei in combinatie cu chimioterapia pentru pacientii care nu suporta interventii chirurgicale sau pentru aceia care au boli avansate.
Radioterapia este contraindicata la pacientii cu fistula esotraheala deoarece reducerea tumorii va largi fistula. Similar, pacientii cu invazie vasculara, pot avea hemoragii masive cand radioterapia micsoreaza tumora. In timpul primelor sedinte de radioterapie edemul poate agrava obstructia esofagiana, disfagia si odinofagia. Aceasta necesita dilatare esofagiana sau plasarea unui tub de alimentare prin gastrostomie endoscopica percutana. Alte efecte secundare ale radioterapiei includ: varsaturi, greata, anorexie, fatigabilitate, esofagita, xerostomie, stenoza, penumonie de iradiere, pericardita de iradiere, miocardita si mielite (leziuni inflamatorii ale maduvei spinarii).
Tumorile raspund slab la chimioterapie aplicata singura. Rata raspunsului (adica procentul de pacienti la care se obine o reducere egala sau mai mare de 50% a tuturor ariilor tumorale masurabile) variaza de la 10% la 40% dar de obicei raspunsul este incomplet (restrangere minora a tumorii) si temporar. Niciun agent nu este cu mult mai eficient decat altul.
Cisplatina si 5-fluorouracilul sunt cel mai frecvent utilizate in combinatii chimioterapice. Exista si alte medicamente, cum ar fi mitomicina, doxorubicina, vindesin, bleomicina si metotrexatul, care sunt active impotriva carcinomului cu celule scuamoase.
Tratamentul paliativ este directionat spre reducerea obstructiei esofagiene suficient sa permita aportul de alimente pe cale orala. Suferinta datorata obstructiei esofagiene poate fi semnificativa, cu salivatie si aspiratie recurenta. Optiunile de tratament pot fi procedure de dilatatie manuala(bujirajul), proteza esofagiana (stentul), fotocoagularea cu laser si terapia fotodinamica. In unele cazuri, este necesara esofagostomia cu hranire prin jejunostomie.
Nutritia artificiala prin suplimentare enterala sau parenterala mareste toleranta si fezabilitatea tuturor tratamentelor. Plasarea endoscopica sau chirurgicala a unui tub pentru alimentatie ofera o cale de alimentare mai distala atunci cand esofagul este obstruat.
Deoarece aproape toate cazurile de cancer esofagian sunt fatale, ingrijirea pacientilor in faza terminala are intotdeauna ca scop tratarea simptomelor, in special a durerii si incapacitatii de inghitire a secretiilor. La un moment dat multi pacienti necesita doze substantiale de analgezice opioide. Pacientii trebuie avertizati sa ia decizii din timp despre ingrijirea in faza terminala si sa-si inregistreze dorintele intr-un testament.
Clinica Mayo
Asociatia Americana de Cancer
Biblioteca Nationala de Medicina a Statelor Unite
www.healthline.com
Oncologie și Camera de garda
Call Center - (021) 9646
Oncologie
Call Center - (024) 4960
Call Center - 0250 960
Call Center - (025) 7960
Call Center - (023) 6960
Call Center - (026) 8960
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.
Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.
©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.