medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancer esofagian

Cancer esofagian

Alte denumiri: Cancer de esofag

Descoperă informații utile despre cancer esofagian: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul esofagian

Esofagul este partea tubului digestiv care unește regiunea posterioară a gurii cu stomacul. El are rolul de a transporta mâncarea mestecată din cavitatea bucală până la nivelul stomacului, pentru a fi digerată.

Cancerul esofagian este cancerul care apare la nivelul esofagului şi este mai frecvent întâlnit la bărbați, comparativ cu femeile. La sexul masculin, această boală oncologică ocupă poziția şapte ca incidență, la femei poziția 13 și poziția opt în populația generală. Conform datelor OMS, cancerul esofagian este mai des întâlnit în zone precum estul Asiei și sud-estul Africii. Din păcate, mortalitatea acestei boli este foarte mare, constituind a şasea cauză de deces din cauze oncologice din lume, rata de supraviețuire fiind de doar 10-30% dintre pacienți la cinci ani, ceea ce conduce la o speranță de viață mai mult decât modestă în cazul acestor pacienți.

85% dintre cazuri sunt carcinoame scuamocelulare și doar 14 % sunt adenocarcinoame, restul de 1 % fiind alcătuit din forme celulare rare (sarcoame în cea mai mare parte).

femeie cu senzatia de nod in gat ce poate fi cauzata de cancer esofagian

Cauze

Cauza cancerului esofagian reprezintă transformarea celulelor esofagiene, sub acțiunea factorilor chimici, fizici și biologici, în celule disfuncționale și, într-o etapă ulterioară, în celule neoplazice. Este nevoie ca mai mulți factori să acționeze pe o perioadă îndelungată pentru a putea produce suficient de multe modificări la nivelul celulelor esofagiene astfel încât acestea să sufere modificări de tip cancer.

Apariția adenocarcinomului este mai frecvent legată de următorii factori:

  • esofagul Barett – este o boală caracterizată de transformarea, în timp, a celulelor care tapetează esofagul, în condiții de reflux gastro-esofagian, în celule de tip intestinal. Acestea sunt mai sensibile la apariția cancerului esofagian din cauza faptului că nu sunt adaptate la dinamica și condițiile fizico-chimice din esofag;
  • refluxul gastro-esofagian – este o afecțiune cauzată de întoarcerea conținutului gastric în esofag. Conținutul gastric este mai acid și afectează funcționarea celulelor esofagiene până la afectare gravă, care conduce la apariția cancerului;
  • obezitatea – creșterea în greutate excesivă modifică mișcarea și dimensiunile zonei de trecere a mâncării din esofag în stomac, asociind staza esofagiană și refluxul gastro-esofagian;
  • fumatul – este un factor care, pe de-o parte, scade imunitatea la nivel local, lăsând un sistem imun disfuncțional, incapabil să se lupte cu celulele tumorale, pe de altă parte, produce el singur modificări direct la nivelul celulelor esofagului.

Factori de risc

Carcinomul scuamo-celular este mai frecvent asociat cu fumatul și consumul cronic de alcool. Atât fumatul cât și alcoolul produc injurii, în mod direct, la nivelul mucoasei esofagului care, acționând în mod repetat, vor conduce la apariția celulelor modificate tumoral. În plus, atât fumatul cât și consumul de alcool produc scăderea imunității locale la nivelul esofagului, creând astfel premisele ca primele celule tumorale apărute să nu poată fi identificate și distruse din timp de sistemul imun. În acest fel, cei doi factori acționează sinergic, permițând apariția și, ulterior, multiplicarea celulelor tumorale la nivel esofagului.

De asemenea, consumul regulat de maté (ceai cu efect stimulant) este asociat cu un risc mai mare de carcinom scuamocelular esofagian, la fel cum un consumul excesiv de carne procesată este un factor de risc pentru toate formele de cancer de esofag.

Simptome

Simptomele în cancerul esofagian variază, în funcție de extensia bolii. Astfel în stadiile incipiente, pacientul poate acuza:

  • disfagie – senzația că mâncarea trece greu la nivel retrosternal (în spatele sternului);
  • vărsătură la foarte scurt timp după înghițirea mâncării;
  • senzația de „nod în gât”;
  • senzația de arsură în zona pieptului, în spatele sternului.

În stadiile avansate, pacientul poate prezenta semnele și simptomele invaziei locale sau la distanță:

  • durere francă în regiunea sternului;
  • scădere în greutate fără a fi în cadrul unui program de slăbit;
  • durere hepatică (în cazul existenței metastazelor hepatice);
  • tulburări neurologice (secundare eventualelor metastaze cerebrale);
  • lipsa poftei de mâncare (pe fondul unui pacient care are deja un deficit nutrițional masiv, este una dintre cele mai periculoase consecințe ale stadiilor avansate sau fazelor terminale, dar poate fi confundată cu manifestările cancerului gastric).
cancer de esofag

Diagnosticare

Diagnosticul de certitudine în cancerul esofagian este bazat pe investigaţii precum radiografia şi endoscopia şi este, în cele mai multe cazuri, pus de medicul gastroenterolog. Pentru stabilirea prezenței tumorii, se pot face următoarele investigații:

  • radiografia cu bariu – pacientului i se dă să bea substanță de contrast iodată și se fac radiografii pe care se poate observa cum substanța baritată trece pe lângă tumoră, lasând vizibil un spațiu îngustat la nivelul esofagului;
  • endoscopia digestivă superioară – se introduce, pe la nivelul gurii, sub anestezie intravenoasă, un furtun care are în capăt o cameră video, cu ajutorul căreia se observă tumora de la nivelul esofagului și distanța de la tumoră la arcada dentară, pentru localizare, și o pensă, cu ajutorul căreia se prelevă mici fragmente de tumoră care sunt extrase ulterior și trimise la anatomo-patologie. Din aceste fragmente, anatomopatologul va preleva celule și va indica medicului care este tipul celor care alcătuiesc tumora. În plus, cu ajutorul unor teste suplimentare, numite teste imunohistochimice, se oferă informații suplimentare despre activitatea metabolică și despre agresivitatea intrinsecă a tumorii.

În a doua etapă, cea a diagnosticului stadial, se va stabili extensia reală a bolii:

  • extensia tumorii (categoria de T) – cu ajutorul computer tomografiei (CT) sau al examinării tip rezonanță magnetică nucleară (RMN), se va stabili gradul în care tumora infiltrează grosimea esofagului și dacă, eventual, infiltrează organele sau structurile învecinate;
  • extensia limfatică (categoria de N) – cu ajutorul unei scanări CT sau RMN la nivelul regiunii cervicale (pentru tumorile de esofag superior), abdomenului și toracelui se stabilește dacă ganglionii din jurul esofagului sunt infiltrați tumoral, precum și numărul de ganglioni invadați;
  • extensia hematogenă la distanță (categoria de M) – evaluează ficatul şi plămânii pentru stabilirea prezenței eventualelor metastaze la distanță. În cazul în care clinicianul observă modificări sugestive pentru metastaze la distanță, poate solicita teste imagistice suplimentare, precum CT cerebral sau PET – CT.

După ce au fost identificate cele trei categoriii T, N și M, se poate stabili stadiul inițial al bolii:

  • cancer esofagian stadiul I – localizat strict la nivelul esofagului;
  • cancerul esofagian stadiul II – cu extensie locală;
  • cancer esofagian stadiul III – extins dincolo de osofag și către ganglionii limfatici;
  • cancer esofagian stadiul IV – care prezintă deja metastaze la distanță.

Pentru a putea personaliza tratamentul pentru fiecare pacient, mai trebuie delimitate și comorbiditățile cu impact pentru tratament sau, în limbaj comun, ce alte boli are pacientul, a căror evoluție poate influența tolerabilitatea tratamentului oncologic.

Se mai pot recomanda, după caz: consult cardiologic, diabetologic, nefrologic și, categoric, trebuie luat în considerare deficitul nutrițional al pacientului deoarece, în cazul pacienților cu neoplasm esofagian, acesta este mare și conduce la apariția unor tulburări metabolice importante.

Tratament

Tratamentul fiecărui pacient cu cancer de esofag este personalizat și este stabilit în cadrul unei echipe multidisciplinare, alcătuită din oncolog medical, chirurg generalist și/sau chirurg toracic (în funcție de localizarea bolii), radioterapeut și, în mod obligatoriu, nutriționist. În cadrul evaluării se va ține cont de: tipul histopatologic, localizarea, extensia locală, stadiul bolii și comorbiditățile pacientului.

Cancerul de esofag poate fi tratat prin mai multe mijloace terapeutice:

  • tratament chirurgical – operația pentru cancerul esofagian presupune îndepărtarea chirurgicală, sub anestezie generală, a fragmentului care conține tumora, cu margini de 1-4 cm în sus și în jos, în țesut sănătos. Intervenția se realizează fie de la început, în tumorile limitate, fie după un tratament anterior de restrângere a tumorii;
  • tratament radioterapic – folosește radiațiile gama pentru distrugerea celulelor tumorale; radioterapia, la ora actuală, este administrată cu ajutorul acceleratoarelor de particule care țintesc cu precizie milimetrică tumora, distrugând-o și, în același timp, protejând la maximum țesuturile sănătoase din jurul acesteia;
  • tratamentul chimioterapic – folosește substanțele farmacologice citotoxice (citostaticele) pentru a distruge toate celulele tumorale de la nivelul tumorii sau din întreg organismul. Aceasta se administrează fie sub formă de perfuzii, o data la 2-3 săptămâni, fie sub formă de tablete;
  • tratamentele țintite și imunoterapia – sunt tratamente noi care se administrează în anumite tipuri de tumori esofagiene (alegerea pacientului se face pe baza testelor genetice lucrate de la nivelul tumorii) și care se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă periodică. Spre deosebire de citostaticele clasice, acestea au mai puține reacții adverse severe și permit administrarea pe durate mai lungi de timp.

Primele două metode terapeutice sunt cu acțiune locală sau, respectiv, loco-regională, pe când chimioterapia și terapiile țintite sunt metode de tratament sistemic (se adresează întregului organism, nu doar unei regiuni). Modul în care aceste metode terapeutice vor fi folosite în cazul unui pacient, precum și succesiunea sau concomitența lor, vor fi stabilite de echipa multidisciplinară, pentru fiecare caz.


Complicații

Cele mai frecvente complicații ale cancerului de esofag sunt:

  • perforația esofagiană urmată de mediastinită (inflamația și eventual suprainfecția spațiului din torace dintre cei doi plămâni), este o complicație gravă, de cele mai multe ori mortală, care necesită intervenție chirurgicală de urgență;
  • infiltrarea/invazia vaselor mari de sânge și a inimii care, de asemenea, poate fi mortală și necesită intervenție chirurgicală de urgență;
  • casexia, care are consecințe dezastruoase asupra întregului organism al pacientului, făcând, de multe ori, extrem de dificilă oricare terapie. Pacientul cu cancer de esofag necesită o îngrijire și atenție deosebită din punct de vedere nutrițional. Este recomandată consultarea unui nutriționist pentru stabilirea celei mai potrivite diete. În orice circumstanță, dieta în cancerul esofagian trebuie să fie alcătuită din alimente lichide sau, cel mult, semisolide, la temperatura corpului, fără condimente și poate fi înlocuită cu suplimente alimentare medicale hipercalorice. În cazuri grave, în care obstrucția esofagului este completă sau aproape completă, făcând imposibilă alimentația pe cale naturală, se poate monta un tub direct în stomac (gastrostomă de alimentație) și se poate suplimenta cu nutriție intravenoasă.

Prevenție

Măsurile de prevenție în cazul cancerului esofagian sunt:

  • evitarea fumatului și consumului de alcool;
  • consumul din abundență de vegetale care conțin fibre;
  • consumul regulat de fructe;
  • mișcarea fizică regulată s-a dovedit a fi un factor de protecție nu doar pentru apariția cancerului de esofag, dar și a tuturor formelor de cancer.

Autor

Dr. Mustata Roxana Maria

Medic Specialist Oncologie

Bibliografie

  1. Morgan, Eileen, et al. “The Global Landscape of Esophageal Squamous Cell Carcinoma and Esophageal Adenocarcinoma Incidence and Mortality in 2020 and Projections to 2040: New Estimates from GLOBOCAN 2020.” Gastroenterology, vol. 163, no. 3, Sept. 2022, pp. 649-658.e2, www.gastrojournal.org

Echipa medicală - Oncologie și Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.