Interviu Sara Oltean, nutriționist MedLife: despre dieta pentru ficat gras

Ce este „ficatul gras” și de ce apare?

Steatoza hepatică este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime la nivelul ficatului. Din punct de vedere medical, acest diagnostic se aplică atunci când grăsimea din ficat depășește aproximativ 5-10% din greutatea organului sau când mai mult de 5% dintre celulele hepatice conțin depozite de grăsime.

„Ficatul gras” poate avea mai multe cauze, iar în funcție de acestea se pot deosebi două tipuri de boală: steatoza hepatică alcoolică, sau boala hepatică asociată alcoolului, și steatoza hepatică non-alcoolică, sau MASLD - boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice. În primul caz, boala apare, după cum indică și denumirea sa, pe fondul consumului excesiv de alcool. În cel de-al doilea, cauzele includ excesul ponderal, obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și colesterolul crescut.

Cum se manifestă „ficatul gras” diferă de la un pacient la altul, dar, de cele mai multe ori, este o boală silențioasă, asimptomatică. Simptomele, când apar, includ disconfort sau durere în partea superioară a abdomenului, balonare și oboseală accentuată sau, în stadiile avansate, icter, edeme și acumularea de lichid în abdomen (ascită). Diagnosticul este pus adesea în urma unor controale și analize de rutină.

Ce alimente sunt recomandate pacienților cu steatoză hepatică?

Studiile indică faptul că o alimentație echilibrată, bogată în fibre, vitamine, minerale și grăsimi sănătoase este asociată cu o reducere a grăsimii hepatice și cu o evoluție mai favorabilă a bolii ficatului gras. Printre alimentele recomandate se numără legumele cu frunze verzi, fasolea, cerealele integrale, somonul, usturoiul și semințele de floarea-soarelui. De asemenea, consumul moderat de cafea și înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate pot avea efecte benefice.

Un exemplu de mic-dejun potrivit în regimul pentru ficat gras poate include terci de ovăz preparat din cereale integrale, completat cu nuci și fructe de pădure. O alternativă ar fi o porție de iaurt natural, servit împreună cu nuci și fructe. La prânz și cină, proteinele și legumele nu ar trebui să lipsească din farfurie. „La prânz, putem avea o sursă de proteină slabă, de exemplu piept de pui, alături de o salată de legume proaspete și o sursă de carbohidrați complecși, cum este orezul integral. Iar la cină, putem pune în farfurie pește, bogat în acizi grași omega 3, eventual cu niște cartofi la cuptor și o salată de verdețuri”, recomandă specialista în nutriție.

Schimbarea alimentației trebuie însoțită și de activitate fizică regulată. Exercițiile contribuie atât la scăderea în greutate, cât și la reducerea grăsimii acumulate în ficat.

„Ar fi bine să facem măcar 150 de minute de mișcare pe săptămână. Ajută și plimbarea, dar ideal ar fi să includem și antrenamente cu greutăți sau exerciții aerobice: mers alert, alergare ușoară, mers pe bicicletă ori un sport care ne face plăcere, cum ar fi tenisul sau fotbalul. Practic, orice activitate care pune organismul în mișcare”, precizează Sara Oltean.

Cine este Camelia-Sara Oltean

Camelia Sara Oltean este dietetician nutriționist în cadrul Hyperclinicii MedLife Târgu Mureș, unde ajută pacienții să adopte un stil de viață sănătos, să își îmbunătățească relația cu alimentația, să gestioneze prin nutriție afecțiuni precum steatoza hepatică sau să își atingă și să își mențină o greutate optimă, bazându-și recomandările pe dovezi științifice și ghiduri medicale actuale.