Interviu Dr. Raluca Dinu, MedLife: despre apneea în somn și riscurile ei ascunse

29 Aprilie 2026

Autor: Echipa medicală MedLife

Apneea obstructivă în somn este una dintre acele afecțiuni care rămân mult timp nediagnosticate, deși efectele sale sunt sistemice și pot deveni severe. În practica medicală, pacienții ajung frecvent să o descopere indirect, prin simptome aparent disparate: oboseală cronică, somn neodihnitor, hipertensiune dificil de controlat sau chiar tulburări cardiace. În spatele acestor manifestări se află, de multe ori, episoade repetate de oprire a respirației în timpul nopții.

Dr. Ioana Raluca Dinu, medic pneumolog cu competență în somnologie, din cadrul MedLife Bacău, atrage atenția că sforăitul nu este doar un inconvenient social, ci poate reprezenta semnalul unei patologii serioase, cu potențial vital.

Ce este, de fapt, apneea în somn?

Apneea obstructivă în somn apare atunci când căile aeriene superioare se obstruează repetat în timpul nopții, oprind temporar respirația. Aceste episoade pot surveni de zeci sau chiar de sute de ori pe parcursul unei singure nopți, fără ca pacientul să fie conștient de ele.

„Pacientul nu doar sforăie. Ceea ce sperie cu adevărat sunt acele pauze respiratorii, momentele în care efectiv nu mai respiră”, explică dr. Ioana Raluca Dinu.

De cele mai multe ori, cel care observă primul această problemă nu este pacientul însuși, ci persoana care doarme lângă el. Oboseala cronică, somnolența diurnă și lipsa de concentrare sunt și ele semnale importante, dar deseori sunt puse pe seama stresului sau a unui stil de viață agitat.

„De cele mai multe ori, pacientul ajunge la medic fie pentru că partenerul observă că se oprește din respirat în somn, fie pentru că el însuși se simte extrem de obosit peste zi, somnolent, fără capacitate de concentrare”, spune dr. Raluca Dinu.

Printre semnele de alarmă care ar trebui să trimită orice persoană la un consult de specialitate se numără trezirile frecvente în timpul nopții, mersul des la toaletă, somnul neodihnitor și adormitul involuntar în timpul zilei – inclusiv în locuri publice sau, alarmant, la volan.

„Sunt pacienți care vin la consultație cu înregistrări pe telefon. «Uitați, aici sforăie, aici se oprește din respirat.» Aceste pauze respiratorii sunt semnalul major de alarmă”, adaugă medicul.

Cine este cel mai expus riscului de apnee în somn?

Bărbații supraponderali sau obezi, cu afecțiuni asociate precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau dislipidemia, sunt cel mai frecvent diagnosticați cu apnee în somn. „Cu cât indicele de masă corporală este mai mare, cu atât apneea este mai severă. Obezitatea se asociază în peste 95% din cazuri cu apneea în somn”, subliniază dr. Dinu.

Totuși, boala nu ocolește nici femeile – mai ales după menopauză – și nici tinerii. Manifestările clinice pot fi diferite în funcție de sex și vârstă, ceea ce face uneori diagnosticul mai dificil de stabilit fără investigații specifice.

Când și cum ajung pacienții cu apnee în somn la pneumolog?

Apneea în somn este o boală multidisciplinară. De multe ori, ea se ascunde în spatele unor patologii care, la prima vedere, par să nu aibă legătură cu respirația din timpul nopții. Inima este primul organ care suferă atunci când oxigenarea este deficitară.

„Pacienții ajung la noi trimiși de cardiologi, diabetologi, endocrinologi, neurologi. De exemplu, hipertensiunea arterială care nu se controlează cu tratament este un semn clasic de apnee în somn”, explică medicul pneumolog.

Fibrilația atrială nocturnă, aritmiile fără cauză aparentă sau cefaleea cronică sunt alte situații în care apneea în somn se dovedește a fi explicația din umbră.

„Am avut pacienți trimiși de neurologi pentru dureri de cap. După investigații, cauza era apneea în somn."

Cum se pune diagnosticul de apnee în somn?

Mulți oameni amână vizita la medic din teama că investigarea tulburărilor de somn presupune o internare lungă și incomodă. În realitate, lucrurile sunt mult mai simple.

Poligrafia ventilatorie nocturnă este o investigație ce presupune monitorizarea fluxului respirator, mișcărilor toracelui și abdomenului, precum și a saturației oxigenului și a pulsului pacientului, pe parcursul întregii nopți, cu ajutorul unui aparat atașat acestuia. În marea majoritate a cazurilor, această investigație este suficientă pentru ca medicul pneumolog să poată stabili un diagnostic.

„Poligrafia ventilatorie nocturnă este o investigație non-invazivă, de tip Holter, care se face acasă, în patul pacientului. Această investigație pune diagnosticul în peste 95–98% din cazuri. Nu este inconfortabil. Pacienții cu apnee sunt, prin definiție, foarte somnolenți. Adorm imediat și nu mai simt aparatul”, explică dr. Dinu.

Dacă poligrafia ventilatorie nu este suficientă, se poate recomanda polisomnografia, un studiu complet de somn, care înregistrează electronic activitățile corpului și ale creierului în timp ce pacientul doarme.

„În anumite situații, când poligrafia ventilatorie nocturnă nu evidențiază apnee în somn, dar pacientul continuă să acuze un somn neodihnitor și simptome sugestive, luăm în calcul posibilitatea unei alte tulburări de somn. La pacienții tineri, de exemplu, poate fi vorba despre sindromul picioarelor neliniștite, parasomnii sau alte patologii. În aceste cazuri, pentru un număr foarte restrâns de pacienți, este necesară efectuarea unei polisomnografii”, precizează medicul.

Cum funcționează tratamentul cu CPAP pentru apnee în somn și cât de eficient este?

Odată confirmat diagnosticul de apnee moderată sau severă, soluția standard este aparatul CPAP (Continuous Positive Airway Pressure), un dispozitiv care menține căile respiratorii deschise pe tot parcursul nopții, prin livrarea unui flux constant de aer presurizat.

„Aproximativ 90% dintre pacienții diagnosticați au indicație de CPAP. În câteva zile, pacientul nu mai sforăie, nu mai face pauze respiratorii, partenerul nu se mai teme că îl găsește fără suflare. După prima noapte, pacientul spune că a dormit pentru prima dată bine”, spune dr. Dinu.

Care sunt riscurile dacă apneea în somn nu este tratată?

Apneea obstructivă nu este o afecțiune benignă. Netratată, ea crește semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore și chiar de deces.

„Creierul și inima sunt cei mai mari consumatori de oxigen. Fiecare apnee înseamnă o scădere a oxigenului. La pacienții severi, vorbim de sute de desaturări pe noapte. Și da, se poate muri din cauza apneei în somn”, avertizează medicul.

Consecințele apneei în somn netratate includ infarct miocardic, accident vascular cerebral, fibrilație atrială și chiar moarte subită în somn. Studiile confirmă asocierea dintre apneea severă și creșterea mortalității generale, independent de alți factori de risc. În acest context, tratamentul nu vizează doar simptomele, ci prevenția complicațiilor sistemice.

„Când tratezi apneea în somn, nu tratezi doar sforăitul. Tratezi inima, creierul, metabolismul și, în multe cazuri, previi tragedii care se întâmplă noaptea”, spune dr. Dinu.

Cine este Dr. Raluca Dinu

Dr. Ioana Raluca Dinu este medic pneumolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Micromedica Bacău, având competență în somnologie. Cu o vastă experiență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor sistemului respirator, Dr. Dinu s-a specializat în managementul tulburărilor de somn, oferind pacienților soluții moderne de diagnostic și tratament. Activitatea sa medicală se concentrează pe o abordare integrată a pacientului, colaborând strâns cu medici din alte specialități, pentru a le asigura pacienților îngrijiri de cea mai înaltă calitate.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Detaliile Pacientului

Numele pacientului *

Număr de telefon *

Adresa de e-mail *

Detaliile Programării

Data *

Alege tipul programării *

Alege o unitate medicală *

Alege o specialitate *

Mesajul tău

* Toate câmpurile sunt obligatorii.

Articole din aceeași categorie

De vorbă cu medicii

Pacienta cu dureri abdominale cauzate de sindromul de colon iritabil vorbind cu un medic.

Interviu Dr. Dan Bobeică, MedLife: despre sindromul colonului iritabil

Dureri abdominale care apar „din senin”, balonare supărătoare, episoade de diaree sau, dimpotrivă, constipație care par că nu se mai termină. Pentru mulți oameni, aceste simptome devin o rutină obositoare, iar viața de zi cu zi ajunge să fie planificată în jurul lor. Sindromul de intestin iritabil (...

De vorbă cu medicii

Model anatomic coloana cu hernie de disc.

Interviu Dr. Bogdan Voinea, MedLife: despre cauzele, simptomele și tratamentul herniei de disc

Coloana vertebrală este una dintre structurile cele mai solicitate ale corpului uman, iar stilul de viață modern îi pune la încercare rezistența zi de zi. Sedentarismul, orele petrecute în fața ecranelor, pozițiile incorecte și kilogramele în plus se adună treptat, lăsând urme vizibile asupra discur...

De vorbă cu medicii

Cuplu discutand cu un medic despre screeningul genetic preconceptional

Interviu Dr. Dragoș-Nicolae Albu, MedLife: despre screeningul genetic preconcepțional

Decizia de a avea un copil este, pentru tot mai multe cupluri, una atent analizată și planificată. În România, tendința de a amâna momentul primei sarcini a devenit tot mai evidentă în ultimele două decenii, pe fondul schimbărilor sociale și profesionale. Odată cu această schimbare, însă, apare și n...