Posibile efecte nedorite ale mestecatului gumei
În timp ce guma de mestecat are unele beneficii recunoscute în general, mestecatul ei în exces poate avea unele efecte secundare nedorite. Iată câteva dintre ele:
- gumele fără zahăr conțin laxative care pot cauza tulburări digestive;
- guma care conține zahăr poate afecta sănătatea dinților și poate cauza o serie de afecțiuni precum obezitatea sau diabetul;
- mestecatul constant de gumă poate cauza probleme cu maxilarul și dureri în zona acestuia;
- guma de mestecat este asociată cu durerea de cap;
- persoanele care au plombe dentare din amalgam, un aliaj metalic ce conține argint și mercur, pot înghiți fără să știe mercur: guma de mestecat poate extrage mercur din aliaj, ducând la înghițirea unor cantități mici din acest metal. Intoxicația cu mercur poate cauza boli neurologice grave și tulburări mintale. Deși cantitățile de mercur extrase de guma de mestecat sunt infime și destul de puțin probabil să se acumuleze în corp, este bine totuși să fim conștienți și de acest aspect.
Tulburări digestive
Guma de mestecat poate duce la înghițirea unei cantități mari de aer, lucru ce poate provoca dureri abdominale și balonare. Disconfortul creat astfel este mai supărător mai ales în cazul pacienților care suferă de sindromul colonului iritabil.
Un aspect discutat este dioxidul de titan (E171), un aditiv folosit multă vreme pentru a colora și a face guma mai albă. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat în 2021 că acesta nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar, deoarece nu se poate exclude un efect asupra materialului genetic. Ca urmare, din 2022, dioxidul de titan a fost interzis ca aditiv alimentar în Uniunea Europeană, inclusiv în guma de mestecat.
În plus, persoanele cu tulburări de alimentație folosesc adesea guma de mestecat ca tactică pentru a evita mâncarea, adică pentru a „păcăli” creierul că a mâncat, în scopul de a suprima pofta de mâncare și de a slăbi, acțiune specifică persoanelor care suferă de anorexie sau bulimie.
Dacă ai sindromul colonului iritabil, guma poate accentua balonarea și crampele, mai ales prin aerul înghițit și prin îndulcitorii fără zahăr. În astfel de cazuri, este recomandat să acționezi cu prudență, iar dacă simptomele se repetă, cel mai bine este să le discuți cu medicul.
Cum afectează guma de mestecat sistemul digestiv
Iată principalele efecte ale gumei de mestecat asupra digestiei, de ce apar și ce poți face în privința lor:
| Efect asupra digestiei | De ce apare | Ce poți face |
| Balonare și gaze | Mesteci și înghiți, fără să vrei, o cantitate mai mare de aer (aerofagie) | Mestecă mai rar și mai puțin timp; evită guma dacă te balonezi ușor |
| Crampe sau diaree | Îndulcitorii fără zahăr, precum sorbitolul sau manitolul, au efect laxativ dacă se adună în cantități mari | Nu mesteca multe gume fără zahăr într-o zi |
| Disconfort la persoanele sensibile | Aerul înghițit și îndulcitorii pot accentua balonarea și crampele | Cei cu colon iritabil sau reflux ar trebui să fie prudenți și să discute cu medicul despre această situație |
| Aport de aditivi discutabili | Unele gume au conținut controversat; dioxidul de titan (E171) a fost interzis în UE ca aditiv alimentar din 2022 | Citește eticheta și alege produse cu ingrediente cât mai puține |
Modificarea gustului alimentelor
Cercetările în domeniu au arătat că mestecatul gumei cu aromă de mentă a redus consumul de alimente sănătoase (fructe, legume) și a crescut probabilitatea de a consuma alimente nedorite, cum ar fi chipsurile sau bomboanele. De asemenea, există presupuneri că mestecatul de gumă dă fructelor și legumelor o aromă amară, neplăcută.
Afectarea articulațiilor mandibulei
Articulația temporo-mandibulară (ATM) este locul în care osul maxilarului se atașează de craniu. Tulburările articulațiilor mandibulei rezultă din oboseala sau dezechilibrarea mușchilor care controlează această îmbinare. În timp ce majoritatea gumelor de mestecat nu provoacă tulburări de acest tip, persoanele care dezvoltă un obicei de a mesteca guma în exces pot experimenta oboseală musculară, ceea ce îi expune riscului de tulburări ale articulațiilor mandibulei. Mestecarea agresivă a gumei și mai ales mestecarea doar pe o parte a gurii crește riscul de a dezvolta tulburări din cauza stresului constant pus pe mandibulă.
Dureri de cap
Guma de mestecat poate provoca dureri de cap, deoarece în procesul de masticație se folosesc mulți mușchi ai feței și ai maxilarului, iar menținerea acestui ritm în mod repetat, ore în șir, poate obosi mușchii. Dacă amețelile și durerile de cap devin greu de suportat, ar putea fi și din cauza îndulcitorului artificial din gumă. De asemenea, guma care conține zahăr duce la apariția cariilor, iar acestea pot provoca, la rândul lor, dureri de cap.
