Mituri vs. realitate despre RMN: ce trebuie să știi

Ce este RMN-ul?

RMN inseamna Rezonanta Magnetica Nucleara si, mai nou, este cunoscuta sub denumirea de Imagistica prin Rezonanta Magnetica.

Este o metoda de investigatie paraclinica ce aduce informatii semnificative anatomice (adica structura regiunii examinate), dar si unele informatii fiziologice (care se coreleaza cu functiile corpului).

RMN-ul este o investigație imagistică esențială și des recomandată, datorită numeroaselor sale avantaje. Este folosită cu succes pentru a detecta, diagnostica, ghida tratamentul și monitoriza o gamă extinsă de afecțiuni, oferind o imagine clară și detaliată a sănătății pacientului. Ca în cazul multor alte investigații, există însă multe mituri despre RMN.

Mit: Toate scanner-ele RMN sunt la fel

Realitate: Scanerele variază din mai multe puncte de vedere. O caracteristică ce le poate diferenția este, de exemplu, puterea câmpului magnetic: marea majoritate a aparatelor folosite în diagnosticul clinic în zilele noastre sunt de 1,5 Tesla (T), dar găsim aparate de la 0,5 Tesla la 3 Tesla (pentru a compara aceste puteri de câmpuri magnetice, câmpul magnetic natural al Pământului este de aproximativ 0,00005 T). În general creșterea câmpului magnetic înseamnă imagini cu rezoluție mai bună și o durată a examinării mai scurtă.

Unele aparate RMN sunt deschise, însă acestea nu pot produce un câmp magnetic de putere mare. Majoritatea (cele închise) au formă cilindrică (tub), iar lungimea și circumferința pot varia între anumite limite, uneori importante pentru pacienții claustrofobi sau supraponderali. Mai există diferențe legate de posibilitatea sau nu de a purta căști antifonice, de a asculta muzică pe durata examinării sau alte funcții care privesc confortul pacientului etc.

Mit: RMN vede tot, este cel mai bun!

Realitate: Fiecare tehnica imagistica aduce informatii de un anumit tip sau ca urmare a catorva fenomene care stau la baza formarii imaginii. De exemplu la RMN nu putem (inca) evalua cu acuratete multumitoare plamanii (pentru care ideal facem CT toracic) sau nu putem identifica intotdeauna calcifierile s.a.m.d. 

Uneori este nevoie ca pacientul sa efectueze mai multe investigatii imagistice care se completeaza intre ele, pentru a ajunge la un diagnostic corect si complet. Interpretarea imaginilor este mai buna cand medicul radiolog cunoaste istoricul pacientului, are imagini ale eventualelor examinari radio-imagistice anterioare si documente medicale legate de afectiunea urmarita (protocol operator, examen histopatologic, scrisori medicale etc.). 

Exista unele boli cu evolutie indelungata (de ex. scleroza multipla, bolile oncologice etc.) la care interpretarea explorarii nu poate orienta tratamentul decat atunci cand se face comparatia cu examinarile mai vechi.

Mit: Oricine poate face un RMN, fără excepții

Realitate: Întrucât examinarea RMN are la bază un aparat (scaner) cu un câmp magnetic foarte puternic, există unele contraindicații și reguli de care trebuie să ținem cont la fiecare pacient:

• persoanele care au cardiostimulator (pacemaker) nu pot face examinare RMN;
• anumite proteze auditive nu sunt compatibile cu scanarea în câmpul magnetic;
• unele materiale metalice de osteosinteză (după fracturi);
• clipurile mai vechi montate pentru tratarea unor anevrisme pot să nu fie compatibile cu examinarea RMN (existând pericolul ca acestea să fie atrase de către magnet).

De aceea, pentru pacienții care au suferit intervenții chirurgicale în urma cărora au rămas cu elemente metalice în corp este nevoie să cunoaștem compatibilitatea acestora cu RMN înainte de a face o trimitere către Departamentul de Imagistică.

Întrucât magnetul aparatului este pornit tot timpul, nu putem intra în camera de examinare cu obiecte metalice la noi (chei, agrafe, telefoane, monede, carduri etc.). Tehnicianul care efectuează propriu-zis examinarea vă va pune o serie de întrebări pentru a identifica eventualele contraindicații sau alte situații care ar putea influența examinarea.

Pe întreaga durată a examinării tehnicianul observă printr-un geam ce se întâmplă în camera cu aparatul și pacientul și, de asemenea, pacientul poate activa o alarmă strângând în mână o pară de cauciuc, în eventualitatea rară în care, din diverse motive, dorește întreruperea examinării.

Mit: Numai adulții pot face RMN

Realitate: RMN-ul este sigur și pentru copii, chiar și pentru nou-născuți, atunci când este indicat medical. Există aparatură adaptată și protocoale speciale pediatrice. În unele cazuri, se poate recomanda sedarea ușoară pentru ca cei mici să stea nemișcați în timpul investigației.

Mit: RMN-ul este o investigație dureroasă

Realitate: Marea majoritate a pacienților nu experimentează niciun fel de durere sau disconfort în timpul RMN-ului. Singurele neplăceri pot fi legate de zgomotul produs de aparat (care poate fi atenuat cu căști sau dopuri de urechi) și de necesitatea de a rămâne nemișcat într-un spațiu închis pentru o perioadă.

Pentru persoanele cu claustrofobie, există opțiunea aparatelor RMN deschise (dacă sunt disponibile și adecvate din punct de vedere medical). La recomandarea medicului, se pot, de asemenea, găsi diverse soluții pentru gestionarea claustrofobiei în timpul RMN-ului.

Mit: Nu ai voie să mănânci înainte de RMN

Realitate: Dacă este sau nu necesar repausul alimentar depinde de tipul specific de RMN. De exemplu, pentru un RMN abdominal vi se poate cere să nu mâncați sau să nu beți lichide cu câteva ore înainte (de obicei, 4-6 ore). Pentru alte tipuri de RMN, cum este RMN-ul de articulații, nu este necesar acest lucru. 

Sperăm că aceste observații v-au clarificat o mare parte dintre întrebările pe care le aveați legat de examinarea RMN. Dacă mai sunt aspecte particulare situației dumneavoastră, medicii buni de la MedLife vă stau la dispoziție pentru recomandări personalizate. La MedLife investim în echipamente medicale de ultimă generație și avem alături cei mai buni specialiști pentru ca pacienții noștri să beneficieze de o diagnosticare corectă și rapidă.