Anevrism

Despre anevrism

Anevrismul reprezintă dilatarea anormală a peretelui unei artere, cauzată de slăbirea acestuia.

Arterele sunt vase de sânge care transportă sângele de la inimă în restul corpului, în timp ce venele aduc sângele înapoi la inimă și plămâni. Această umflătură, anevrismul, se poate rupe și poate provoca sângerări interne. Deși un anevrism se poate dezvolta în orice parte a corpului, ele sunt cele mai frecvent localizate în:

• Creier - anevrismele din creier se numesc anevrisme cerebrale. Acestea se formează adesea în vasele de sânge care se află în profunzimea creierului. Deseori, anevrismele cerebrale se produc fără să prezinte vreun simptom și sunt descoperite întâmplător. Anevrismele cerebrale pot afecta 3 până la 5% dintre oameni de-a lungul vieții, iar aproximativ 25% dintre aceștia au anevrisme multiple. Majoritatea anevrismelor cerebrale se dezvoltă la vârsta adultă, cu vârstă medie de detectare în jur de 50 de ani, dar pot apărea și la copii.
• Aortă - anevrismele aortice pot apare la nivelul porțiunii aortei din cavitatea toracică sau la nivelul aortei abdominale, aici fiind mai frecvente.

Aorta este cel mai mare vas de sânge din organism, pornind din ventriculul stâng al inimii, traversând toracele și apoi abdomenul, unde se desparte spre ambele picioare. Aorta este cel mai comun loc de apariție a anevrismelor arteriale.

Anevrismele de aortă sunt mai frecvent întâlnite odată cu înaintarea în vârsta. Anevrismele de aortă abdominală sunt de patru până la șase ori mai frecvente la bărbați decât la femei și afectează doar aproximativ 1% dintre bărbații cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, dar incidența crește cu 2% până la 4% cu fiecare deceniu.

Tipuri de anevrism

Anevrismele pot fi clasificate în funcție de localizarea lor în organism, anevrismele cerebrale și cele aortice fiind cele mai frecvente anevrisme cu risc crescut.

Anevrismul poate lua două forme principale:

• fusiform - artera se umflă pe toate părțile vasului de sânge;
• sacular - artera se bombează doar pe o parte.

Riscul de rupere al unui anevrism depinde de dimensiunea și tipul lui.

• Anevrismul de aortă

Aorta este artera mare care începe din ventriculul stâng al inimii și trece prin cavitățile toracice și abdominale. Diametrul normal al aortei este între 2 și 3 centimetri, dar poate crește până la 5 cm în cazul unui anevrism.

Cel mai frecvent anevrism al aortei este anevrismul aortei abdominale (AAA), care afectează partea aortei care trece prin abdomen. Fără intervenție chirurgicală, rata anuală de supraviețuire pentru un anevrism aortic abdominal de peste 6 cm este de 20 la sută.

Anevrismul aortic abdominal este extrem de grav și cu rată mare de mortalitate, iar cei care supraviețuiesc transferului la spital după o ruptură de anevrism abdominal au o șansă de 50% de supraviețuire globală.

Deși apare mai rar, anevrismul de aortă toracică (TAA) poate afecta partea aortei care traversează toracele. TAA are o rată de supraviețuire de 56% fără tratament și de 85% după o intervenție chirurgicală. Este o afecțiune rară, deoarece doar 25% dintre anevrismele de aortă apar în torace.

• Anevrismul cerebral

Anevrismele arterelor care alimentează creierul cu sânge sunt cunoscute ca anevrisme intracraniene. Un anevrism rupt în creier poate fi fatal în 24 de ore. 40 % dintre anevrismele cerebrale rupte sunt fatale, iar aproximativ 66 % dintre cei care supraviețuiesc vor rămâne cu sechele neurologice.

Anevrismele cerebrale rupte sunt cea mai frecventă cauză a unui tip de accident vascular cerebral cunoscut sub numele de hemoragie subarahnoidiană.

• Anevrismul periferic

Un anevrism poate apărea și într-o arteră periferică. Tipurile de anevrism periferic includ:

• anevrism popliteu - apare în spatele genunchiului și este cel mai frecvent anevrism periferic;
• anevrismul arterei splenice - apare în apropierea splinei;
• anevrismul arterei mezenterice - afectează artera care transportă sângele către intestine;
• anevrism de arteră femurală - artera femurală se află în zona inghinală;
• anevrism de arteră carotidă - apare la nivelul gâtului;
• anevrism visceral - este o umflătură a arterelor care furnizează sânge către intestin sau rinichi.

Anevrismele periferice sunt mai puțin susceptibile de a se rupe față de anevrismele de aortă.

Factori de risc

Studiile au relevat faptul că anevrismele cerebrale afectează femeile mai mult față de bărbații, în timp ce anevrismele de aortă afectează mai des bărbații.

Factorii de risc pentru apariția anevrismelor de aortă abdominală sunt mai ridicate pentru următoarele categorii:

• persoane de sex masculin;
• persoane de peste 60 de ani;
• fumători;
• persoane de rasă caucaziană, deși anevrismele afectează oamenii de orice rasă.

Diagnosticare

Multe anevrisme se dezvoltă fără a provoca simptome. Din acest motiv, deseori medicul poate descoperi accidental un anevrism, în timpul unui control de rutină sau al unui alt tip de screening.

Dacă există simptome care pot indica un anevrism, medicul va solicita de urgență teste imagistice, care pot determina diagnosticarea unui anevrism și care includ:

• scanare CT;
• angiografie CT sau RMN;
• ultrasunete.

Medicul va clasifica un anevrism după mărimea acestuia și după modul de formare. Clasificările anevrismului pentru diagnosticare includ:

• anevrismul fusiform, care înseamnă bombarea tuturor părților arterei;
• anevrismul sacular, care provoacă bombarea unei singure părți a arterei;
• anevrismul micotic, care se dezvoltă după ce o infecție, de obicei la valvele inimii, slăbește peretele unei artere.

Medicul poate pune și diagnosticul de pseudoanevrism sau anevrism fals, care apare atunci când se extinde doar stratul exterior al peretelui arterei. Acest tip poate apărea după o leziune a stratului interior al arterei, numită disecție.

Prevenție

Apariția unor anevrisme nu poate fi întotdeauna prevenită, dar se poate reduce riscul de a le dezvolta, prin menținerea unui stil de viață sănătos, care presupune o dietă sănătoasă, menținerea unei greutăți normale și exerciții fizice regulate. Controlul strict al hipertensiunii arteriale și evitarea sau renunțarea la fumat sunt cele mai importante moduri de prevenție a anevrismelor și a reducerii ratei de creștere și a riscului de ruptură odată apărute.