În cât timp revin mirosul și gustul după infecția cu COVID

Milioane de persoane care s-au confruntat cu infecția cauzată de virusul SARS-CoV-2 s-au întrebat adesea în cât timp revine mirosul după COVID. Răspunsul la întrebare este influențat de mai mulți factori. Vestea bună este că există soluții pentru stimularea mirosului.

Deși afectarea gustului și mirosului sunt specifice infecției cu COVID-19, ea nu este singura boală care se manifestă prin anosmie (pierderea mirosului), ageuzie (pierderea gustului) sau reducerea lor.

Înainte de pandemie, aceste probleme au fost întâlnite de cele mai multe ori în afecțiuni neurologice, însă infecția cu SARS-CoV-2 a crescut alarmant numărul celor care au cele două simțuri afectate din cauza virusului.

A trăi fără gust și miros, chiar și temporar, nu este doar o problemă de confort. Reducerea abilităților de a detecta mirosul cauzat de incendii, scurgeri de gaz, substanțe toxice sau mâncare alterată poate duce la situații cu un risc ridicat pentru viața celor care au rămas fără gust și miros, ca urmare a infecției cu noul coronavirus.

De ce dispar mirosul și gustul în infecția cu COVID-19

Hiposmia și/ sau anosmia sunt cauzate de inflamația care apare la nivelul mucoasei nazale, a terminațiilor nervoase și, conform unor teorii, chiar a oaselor de la nivelul nasului.

În ceea ce privește pierderea gustului, acesta este influențat de modul în care creierul procesează stimulii pentru ambele simțuri. Astfel, chiar dacă papilele gustative nu sunt afectate de virus, creierul primește doar informații limitate. De exemplu, în cazul consumului unui desert cu fructe, va fi detectat gustul dulce, însă nu și aroma fructelor.

Cercetările recente au arătat că persoanele de vârstă mijlocie (36 - 50 de ani) sunt cele care se confruntă cel mai des cu pierderea gustului, iar, în ceea ce privește pierderea mirosului, cea mai mare prevalență se întâlnește în cazul femeilor.

Ce afecțiuni mai influențează mirosul și gustul

Înainte de pandemie, anosmia și ageuzia erau asociate în special cu afecțiuni neurologice, dar există mai multe boli cronice sau infecțioase care pot duce la pierderea gustului și mirosului.

Boala Alzheimer, boala Parkinson și scleroza multiplă sunt afecțiuni la care se întâlnește adesea diminuarea simțurilor. Obezitatea și diabetul, alături de o alimentație săracă în nutrienți esențiali, sunt alte astfel de exemple. Chiar și hipertensiunea arterială poate contribui la afectarea mirosului și a gustului. Fumatul este și el un factor de risc.

Infecțiile virale ale căilor respiratorii, de la răceală și gripă până la sinuzită, provocau însă probleme cu mult înainte de apariția pandemiei. Alergiile sunt un alt factor care poate contribui la scăderea sau pierderea temporară a acestor simțuri.

Gustul și mirosul pot fi afectate, de asemenea, și de schimbări hormonale, de expunerea la anumite substanțe chimice, de unele tratamente medicamentoase. Problemele stomatologice, polipii nazali și traumatismele craniene sunt alte posibile cauze. Ședințele de radioterapie pentru pacienții care suferă de cancer în zona gâtului pot, de asemenea, duce la pierderea mirosului și gustului.

În cât timp revin mirosul și gustul după infecția cu COVID

Tratamentele testate până în prezent pentru a grăbi recuperarea simțurilor după infecția virală cu COVID-19 cu vitamina D3, vitamina A, complex de B-uri, corticosteroizi, nu garantează recuperarea. Pentru cei mai mulți pacienți, mirosul și gustul își revin de la sine în funcție de tipul de celule afectate de virus.

În cazul în care virusul a atacat celulele de susținere, recuperarea durează de la 4 la 6 săptămâni și este mai rapidă pentru persoanele cu vârsta sub 40 de ani.

Dacă au fost afectați și nervii olfactivi, situația se va îmbunătăți în câteva luni. Ca și în cazul afecțiunilor neurologice, recuperarea poate dura până la un an.

Cercetările recente au demonstrat însă că, pentru 95% dintre pacienții cu hiposmie, hipogeuzie, simțurile și-au revenit în 6 luni.