Spălatul pe dinți cu sare: cât de periculos este

De ce nu este bine să te speli pe dinţi cu sare
De la bunici, ştim că spălatul cu sare pe dinţi face bine atât dinţilor, cât şi gingiilor - deloc adevărat. În plus, pe vremea lor, când pasta de dinţi nu se găsea atât de uşor ca astăzi şi într-o gamă atât de variată, aceste metode naturiste de curăţare a dinţilor funcţionau. Totuși, în zilele noastre, când medicina şi, în speţă, stomatologia a evoluat, lucrurile stau diferit.
Este adevărat că sarea conţine o mulţime de minerale precum calciu, magneziu, silicon, fosfor, sodiu, nichel, fier care au rolul de a întări gingiile şi a preveni depunerea de tartru şi respiraţia urât mirositoare, dar totuşi există şi o serie de efecte adverse.
Distruge smalţului dinţilor
Spălatul pe dinți cu sare face mai mult rău decât bine. Sarea, fie ea grunjoasă sau de masă (fină) afectează smalţul dinţilor.
Smalţul dinţilor este stratul protector al ţesuturilor sensibile ale dintelui, fiind cel mai dur ţesut din corpul uman, compus în proporţie de 95% minerale, 4% apă, iar restul de 1% este reprezentat de proteine.
Smalţul are rolul de a proteja nervul dintelui în faţa acţiunilor acizilor din gură, a acţiunilor mecanice la care este supus dintele în fiecare zi. Printre acestea, şi spălatul cu apă cu sare pe dinţi. Tot smalţul are rolul de a izola dintele în faţa expunerii la alimente ori băuturi fierbinţi sau prea reci şi asigură menţinerea unui aspect sănătos.
Printre semnele deteriorării smalţului dinţilor se numără și apariţia unor dureri la contactul cu alimente dulci, reci sau fierbinţi, ori la nivelul dinţilor apar fisuri, marginile devin neregulate, iar dinţii devin casanţi.
Totuşi, sunt persoane care se rezumă doar la gargară cu apă şi sare, care poate ajuta la o dezinfectare a cavităţii bucale. Bogată în iod, sarea are proprietăţi antibacteriene, dar nu trebuie abuzat de acest procedeu.
Provoacă leziuni gingivale
Spălatul pe dinţi cu sare dăunează şi gingiilor. Frecarea gingiilor cu sare, care este un produs abraziv, poate duce la leziuni la nivelul gingiei, la apariţia bolilor parodontale şi retracţia gingivală, numită în termeni medicali abfracţie. Primele semne ale afectării gingivale ar fi apariţia sângerării în timpul periajului.

Cum să te speli corect pe dinţi
Un periaj corect al dinţilor începe cu alegerea unei periuţe de dinţi potrivite. Sunt persoane care preferă periuţele de dinţi cu peri mai moi, mai duri sau medii, însă alegerea corectă trebuie făcută sub îndrumarea medicului stomatolog care ştie cel mai bine ce tip de periuţă de dinţi se potriveşte dinților şi gingiilor tale, în funcţie de problemele pe care le ai.
Poate părea banal, dar şi dimensiunea periuței de dinţi trebuie adaptată cavităţii bucale, de aceea există periuţe cu un cap mai mare sau mai mic, cu mânere în diferite forme şi cu diferite unghiuri de înclinare. Să nu uităm şi de periuţele electrice care sunt şi ele eficiente în procesul de spălare a dinţilor.
Mare atenţie şi la momentul schimbării periuţei de dinţi. Atunci când perii îşi schimbă forma şi culoarea, adică devin îndoiţi şi se îngălbenesc, este semn clar că periuţa de dinţi trebuie schimbată. Ca regulă generală, înlocuirea periuţei de dinţi trebuie făcută la fiecare 3-4 luni, pentru periuțele cu peri mai duri, și în medie la 1.5-2 luni la cele cu peri moi.
Cât priveşte procedura de spălare corectă pe dinţi, specialiştii spun că periajul trebuie să se facă de jos în sus, adică dinspre gingii spre vârful dinţilor, fără a apăsa prea tare, cu uşoare mişcări circulare. Nu trebuie uitată nici linia gingiei, acolo unde se adună bacteriile şi unde, deseori, râmân fragmente de mâncare. În această zonă mişcările trebuie să fie de jos în sus, pentru a trage gingia spre dinte. Durata periajului trebuie să fie de aproximativ 2 minute de câte două ori pe zi, dar ca regulă strictă, înainte de culcare.
Foarte important este şi periajul limbii, organ care adună şi păstrează bacteriile la nivelul cavităţii bucale.
Alegerea pastei de dinţi potrivite
Un periaj dentar corect fără o pastă de dinţi potrivită nu duce la prea multe rezultate. De aceea este important ca, înainte de a cumpăra o pastă de dinţi, să se verifice cantitate de fluor conţinută. Florul este acea substanţă care intră în componenţa smalţului dinţilor şi care ajută la menţinerea sănătăţii lor. Aşadar, pentru adulţi, pasta de dinţi ar trebui să conţină 1.350 ppm de fluor.
Pentru copii, specialiştii recomandă să se folosească aceeaşi pastă de dinţi ca şi pentru adulţi, dar în cantităţi diferite. De exemplu:
- copiii de până în 3 ani fără carii ar trebui să folosească o cantitate foarte mică de pastă de dinţi în care să se regăsească cel puţin 1.000 ppm de fluor;
- copiii cu vârste între 3 şi 6 ani ar trebui să folosească o cantitate de pastă de dinţi de mărimea unui bob de mazăre.
Important este ca părinţii să fie atenţi ca micuţul că nu înghită cantităţi mari de pastă de dinţi, de aceea aceştia trebuie supravegheaţi în timpul procesului de periaj până în jurul vârstei de 7 ani. De altfel, medicul stomatolog vă poate sfătui şi ce concentraţie de fluor ar trebui să conţină pasta de dinţi pentru copilul dvs.
Folosirea aţei dentare şi a apei de gură
Pentru ca igiena dentară să fie completă, nu trebuie uitate apa de gură şi aţa dentară.
Aţa dentară este importantă nu numai pentru îndepărtarea resturilor alimentare rămase în spaţiile interdentare, dar şi pentru îndepărtarea plăcii bacteriene care se formează între dinţi. Aceasta trebuie folosită înaintea periajului propriu-zis. Procedura corectă de folosire a ei presupune trecerea de sus în jos de 8-10 ori a aţei dentare prin fiecare spaţiu interdentar.
Apa de gură care conţine fluor previne apariţia cariilor, însă aceasta nu trebuie folosită imediat după periajului dinţilor pentru că va îndepărta fluorul rămas pe dinţi în urma periajului. Ea trebuie folosită în alt moment al zilei, iar medicii recomandă ca după clătirea cavităţii bucale cu apă de gură să nu se consume nimic timp de jumătate de oră.
Şi, extrem de important, pentru o igienă orală bună, nu uitaţi de vizita la medicul stomatolog, o dată la fiecare șase luni.
Bibliografie
- Pietrangelo, Ann. “Abfraction: Symptoms, Causes, and How to Treat.” Healthline, Healthline Media, 31 May 2019, www.healthline.com
- Kara Mayer Robinson. “Bleeding Gums and Your Health.” WebMD, WebMD, 19 Dec. 2016, www.webmd.com
- Donovan, John. “Toothbrushing Mistakes You Make and How to Fix Them.” WebMD, WebMD, 21 Dec. 2016, www.webmd.com
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Periuța de dinți: câte bacterii conține și cât de des trebuie să o schimbăm
Gura este principala cale de acces a bacteriilor și virusurilor în corpul uman, iar o igienă orală precară poate amplifica problemele. Aici intervine sistemul imunitar care încearcă să ne protejeze, dar o igienă orală defectuoasă și utilizarea unei periuțe de dinți inadecvate cresc...

Prima vizită la stomatolog a copilului tău
Ideea de a merge la stomatolog este neplăcută pentru cei mai mulţi dintre noi, dar cu o educaţie timpurie, teama de medicul dentist poate să dispară. De aceea, doctorii pediatri recomandă vizite la stomatolog cât mai devreme cu putinţă, chiar din primul an de viaţă al bebeluşului. ...

Problemele dentare sunt moştenite de la părinţi?
Dezvoltarea dinţilor începe din prima lună de sarcină şi se termină în jurul vârstei de 19 ani, atunci când încep să crească măselele de minte. În toată această perioadă pot apărea o multitudine de probleme dentare care pot avea legătură, sau nu, cu ceea ce o persoană moşte...