Sperma: ce conține și cum influențează fertilitatea

Fertilitatea masculină este strâns legată de sănătatea și compoziția spermei. Înțelegerea caracteristicilor și funcțiilor acesteia este esențială pentru identificarea eventualelor probleme de concepție. Sperma nu este doar un simplu lichid, ci un sistem complex alcătuit din celule reproductive și substanțe menite să susțină fertilizarea. Acest material își propune să explice în detaliu ce conține sperma, cum se formează, ce factori îi influențează calitatea și ce rol joacă în fertilitatea masculină.
Ce este sperma?
Sperma este un lichid vâscos, albicios, emis de organul reproducător masculin în timpul ejaculării. Este alcătuită dintr-o combinație de spermatozoizi și lichid seminal, fiecare având un rol precis în procesul de reproducere. Deși deseori se folosesc termenii „spermă” și „spermatozoizi” interschimbabil, ei nu sunt echivalenți.
Spermatozoizii sunt celulele sexuale masculine, responsabile pentru fecundarea ovulului. Aceștia reprezintă doar o mică parte din volumul total al spermei - aproximativ 5%. Restul este compus din lichid seminal, produs de glandele anexe precum prostata și veziculele seminale.
Rolul spermei este de a transporta spermatozoizii în tractul genital feminin și de a le crea un mediu favorabil pentru a supraviețui și a ajunge la ovul. În plus, lichidul seminal are proprietăți care facilitează penetrarea colului uterin și neutralizarea mediului acid al vaginului.
Sperma este esențială pentru reproducerea umană, dar este și un indicator sensibil al sănătății generale masculine. Anumite boli, dezechilibre hormonale sau factori de mediu pot afecta negativ calitatea ei, influențând fertilitatea.
Prin urmare, studiul compoziției și calității spermei este esențial în evaluarea infertilității masculine și identificarea cauzelor acesteia.
Compoziția spermei
Sperma este alcătuită din două componente principale: spermatozoizii și lichidul seminal. Spermatozoizii sunt produși în testicule, în tubii seminiferi, în urma unui proces numit spermatogeneză. Fiecare spermatozoid are o structură formată din cap (care conține materialul genetic), o piesă intermediară (bogată în mitocondrii pentru energie) și o coadă (pentru mișcare).
Lichidul seminal este format în principal în veziculele seminale și în prostată. Acesta conține apă (aproximativ 90%), fiind vehiculul în care se deplasează spermatozoizii. Fructoza este unul dintre cei mai importanți compuși, reprezentând sursa principală de energie pentru spermatozoizi.
Enzimele joacă un rol esențial în procesul de fertilizare. Unele dintre ele ajută la lichefierea spermei după ejaculare, facilitând eliberarea spermatozoizilor. Altele contribuie la pătrunderea în ovul, dizolvând parțial zona pellucida.
Lichidul seminal mai conține vitamine (în special vitamina C și B12), minerale (cum ar fi zincul, seleniul, calciul și magneziul) și prostaglandine, care pot stimula contracțiile uterine și favoriza transportul spermatozoizilor în uter.
Această compoziție sofisticată are un singur scop biologic: să maximizeze șansele de fecundare prin protejarea, hrănirea și transportul spermatozoizilor către ovul.
Factori care influențează calitatea spermei
Calitatea spermei poate fi influențată de o gamă largă de factori, atât fiziologici, cât și de mediu sau stil de viață. Vârsta este un factor important - deși bărbații își păstrează capacitatea de a produce spermă pe tot parcursul vieții, calitatea acesteia scade treptat după 40 de ani.
Dezechilibrele hormonale, cum ar fi scăderea nivelului de testosteron sau tulburări în secreția hormonilor FSH și LH, pot afecta negativ spermatogeneza. Aceste dereglări pot apărea în contextul unor afecțiuni endocrine sau al obezității.
Stilul de viață joacă un rol esențial: alimentația dezechilibrată, fumatul, consumul excesiv de alcool, drogurile și lipsa somnului afectează nu doar sănătatea generală, ci și calitatea spermei. De asemenea, expunerea prelungită la temperaturi ridicate (ex: saune frecvente sau haine strâmte) poate reduce producția de spermatozoizi.
Activitatea fizică moderată este benefică, însă exercițiile intense, cum ar fi ciclismul de performanță, pot avea efecte adverse asupra fertilității, prin presiune fizică asupra testiculelor sau modificări hormonale.
Factori medicali precum varicocelul (dilatarea venelor testiculare), infecțiile cu transmitere sexuală, expunerea la toxine industriale sau efectele secundare ale anumitor medicamente (ex: chimioterapie) pot influența în mod semnificativ calitatea și cantitatea spermei.

Parametrii calității spermei (conform OMS)
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit o serie de parametri standard pentru evaluarea calității spermei. Printre aceștia se numără volumul ejaculat, concentrația de spermatozoizi, motilitatea, morfologia, pH-ul, vâscozitatea și timpul de lichefiere.
Volumul normal al spermei este de aproximativ 1,5-6 ml per ejaculare. Un volum prea mic poate indica probleme la nivelul veziculelor seminale sau obstrucții în canalele deferente. Concentrația normală de spermatozoizi trebuie să fie peste 15 milioane/ml.
Motilitatea este un parametru crucial - cel puțin 40% din spermatozoizi trebuie să fie mobili, iar cel puțin 32% trebuie să aibă motilitate progresivă. Această caracteristică influențează direct capacitatea spermatozoizilor de a ajunge la ovul.
Morfologia descrie forma și structura spermatozoizilor. Doar 4% dintre spermatozoizi trebuie să aibă o formă considerată „normală” pentru ca fertilitatea să nu fie afectată. O morfologie anormală în proporție mare poate reduce semnificativ șansele de concepție.
pH-ul normal este ușor alcalin (7,2-8,0), favorabil supraviețuirii spermatozoizilor într-un mediu acid. Vâscozitatea crescută sau un timp de lichefiere prea lung pot împiedica eliberarea eficientă a spermatozoizilor și astfel scădea fertilitatea.
Analiza spermei (spermograma)
Spermograma este testul standard pentru evaluarea fertilității masculine. Procedura implică recoltarea unei probe de spermă după o perioadă de abstinență sexuală de 2-5 zile. Proba este analizată într-un laborator specializat pentru a determina parametrii enumerați anterior.
Recoltarea trebuie făcută într-un mediu steril, fie acasă (cu transport rapid la laborator), fie într-o clinică, pentru a se asigura acuratețea rezultatului. Este esențial ca proba să ajungă în laborator în cel mult o oră și să fie păstrată la temperatura corpului.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată de un medic specialist, deoarece o singură spermogramă nu este întotdeauna concludentă. Parametrii pot varia în funcție de stres, dietă, infecții recente sau alți factori temporari.
În caz de rezultate anormale, se recomandă repetarea testului la 2-3 săptămâni distanță. În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare: analiza fragmentării ADN-ului spermatic, ecografie testiculară sau dozări hormonale.
Spermograma nu evaluează doar fertilitatea, ci poate oferi și indicii despre starea generală de sănătate a bărbatului. Astfel, ea este un instrument important nu doar în contextul infertilității, ci și în monitorizarea anumitor afecțiuni cronice.
Sperma și fertilitatea masculină
Fertilitatea masculină depinde în mare măsură de calitatea spermei. Spermatozoizii trebuie să fie suficient de numeroși, mobili și cu o morfologie adecvată pentru a putea parcurge drumul până la ovul și să îl fertilizeze.
Azoospermia, absența totală a spermatozoizilor, este o cauză gravă de infertilitate. Ea poate fi de cauză obstructivă (blocaje ale canalelor) sau non-obstructivă (probleme în producția spermatozoizilor). Alte diagnostice frecvente includ oligospermia (număr mic), astenospermia (motilitate scăzută) și teratospermia (morfologie anormală).
Chiar și în cazurile în care doar un singur parametru este afectat, șansele de concepție pot scădea semnificativ. În funcție de cauză, tratamentul poate include modificarea stilului de viață, terapii hormonale sau intervenții chirurgicale.
Tehnologiile moderne de reproducere asistată, cum ar fi inseminarea intrauterină (IUI), fertilizarea in vitro (FIV) sau ICSI (injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului), oferă soluții chiar și în cazurile severe de infertilitate masculină.
Este important ca bărbații să înțeleagă că fertilitatea nu este un element fix și că poate fi influențată pozitiv sau negativ de propriile alegeri și de intervenții medicale adecvate.

Mituri comune despre spermă și fertilitate
Un mit frecvent este că volumul mare de spermă înseamnă fertilitate crescută. În realitate, calitatea este mult mai importantă decât cantitatea. Un volum mare, dar cu puțini spermatozoizi sau cu morfologie anormală, nu ajută la concepție.
Un alt mit răspândit este că frecvența ejaculărilor afectează fertilitatea. Deși abstinența prelungită poate crește volumul și concentrația, prea rar sau prea frecvent poate afecta negativ calitatea globală a spermatozoizilor.
Ideea că anumite alimente sau băuturi, cum ar fi stridiile sau cafeaua, îmbunătățesc miraculos sperma este exagerată. Deși există alimente care contribuie la sănătatea generală, nu există soluții „magice”.
Alte mituri includ convingerea că masturbarea frecventă „epuizează” sperma sau că purtarea boxerilor strâmți cauzează infertilitate instantanee. În realitate, efectele sunt minime și, în general, reversibile.
Este esențial ca informațiile despre fertilitate să se bazeze pe studii științifice și nu pe mituri sau folclor urban. Consultarea unui medic androlog este întotdeauna recomandată.
Modalități de îmbunătățire a calității spermei
O alimentație echilibrată, bogată în antioxidanți, vitamine și minerale, este unul dintre cei mai eficienți pași pentru îmbunătățirea calității spermei. Fructele, legumele, nucile și peștele gras sunt deosebit de benefice.
Evitarea fumatului, alcoolului în exces și substanțelor toxice (droguri, pesticide, metale grele) poate avea efecte pozitive semnificative asupra spermatogenezei.
Suplimentele alimentare precum zincul, seleniul, coenzima Q10, L-carnitina și acidul folic au demonstrat în studii clinice că pot îmbunătăți parametrii spermei. Totuși, ele trebuie administrate sub supraveghere medicală.
Reducerea stresului, somnul adecvat și activitatea fizică moderată contribuie la echilibrul hormonal și, implicit, la o spermatogeneză sănătoasă.
În cazuri medicale, tratamentul poate include corectarea varicocelului, tratarea infecțiilor sau echilibrarea nivelurilor hormonale. În cazuri grave, tehnicile de reproducere asistată pot fi singura soluție.
Sperma este un lichid complex, cu rol esențial în procesul de fertilizare. Calitatea sa reflectă sănătatea reproductivă a bărbatului și poate fi influențată de numeroși factori, de la stilul de viață până la afecțiuni medicale. Înțelegerea compoziției și funcției spermei este esențială pentru identificarea problemelor de fertilitate și pentru găsirea soluțiilor adecvate. Prin analiză, prevenție și tratament, fertilitatea masculină poate fi protejată și, în multe cazuri, îmbunătățită semnificativ.
Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- “10 Ways to Boost Male Fertility.” Healthline, www.healthline.com/health/boost-male-fertility-sperm-count, accesat la 13.05.2025;
- Alberts, Bruce. “Sperm.” Nih.gov, Garland Science, 2011, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK26914/, ccesat la 13.05.2025;
- Bertolla, Ricardo P. “Sperm Biology and Male Reproductive Health.” Scientific Reports, vol. 10, no. 1, Dec. 2020, https://doi.org/10.1038/s41598-020-78861-7, accesat la 13.05.2025;
- Cleveland Clinic. “Male Infertility.” Cleveland Clinic, 25 Jan. 2024, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17201-male-infertility, accesat la 13.05.2025;
- Dunkin, Mary Anne. “Sperm: How Long Sperm Live, Sperm Count, and More.” WebMD, 9 Nov. 2022, www.webmd.com/infertility-and-reproduction/sperm-and-semen-faq, accesat la 13.05.2025;
- Leslie, Stephen W., et al. “Male Infertility.” PubMed, StatPearls Publishing, 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562258/, accesat la 13.05.2025;
- Mayo Clinic. “Healthy Sperm: Improving Your Fertility.” Mayo Clinic, 13 May 2022, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/getting-pregnant/in-depth/fertility/art-20047584, accesat la 13.05.2025;
- Nall, Rachel. “Sperm: Everything You Need to Know.” Www.medicalnewstoday.com, 4 Mar. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/sperm, accesat la 13.05.2025;
- NHS Choices. “Low Sperm Count.” Nhs, 2019, www.nhs.uk/conditions/low-sperm-count/, accesat la 13.05.2025;
- “The Science of Sperm.” OpenLearn, www.open.edu/openlearn/body-mind/health/health-sciences/the-science-sperm, accesat la 13.05.2025;
- Urology Care Foundation. “Male Infertility: Symptoms, Diagnosis & Treatment - Urology Care Foundation.” Www.urologyhealth.org, May 2024, www.urologyhealth.org/urology-a-z/m/male-infertility, accesat la 13.05.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Enzime digestive: ce sunt, tipuri, recomandări
Enzimele digestive sunt proteine din organism care ajută la descompunerea alimentelor în molecule mai mici, pentru a putea fi absorbite și utilizate de organism. Sunt esențiale pentru procesul de digestie și sunt produse în diferite părți ale sistemului digestiv, cum ar fi cavitatea bucală,...

Creier: rol, funcții și afecțiuni comune
Creierul uman este centrul de comandă al întregului organism, responsabil pentru toate funcțiile vitale, gândirea, percepția și comportamentul. Este una dintre cele mai complexe structuri cunoscute, fiind format din miliarde de neuroni și conexiuni sinaptice. Înțelegerea modului în care fu...

Clitoris: ce este și ce rol are în anatomia feminină
Înțelegerea corectă a anatomiei feminine este esențială pentru sănătatea, educația și bunăstarea generală a femeilor. De-a lungul timpului, clitorisul a fost un organ adesea ignorat sau greșit înțeles, atât în cultura populară, cât și în manualele de medicină. Acest material î�...