Cum influențează temperatura scăzută din spațiile interioare tensiunea arterială?

Cum influențează temperaturile interioare scăzute tensiunea arterială: ce spun studiile

Când ne expunem la temperaturi scăzute, vasele de sânge se contractă pentru a conserva căldura - un fenomen numit vasoconstricție. Acest lucru duce la o creștere a presiunii în sistemul vascular, adică o creștere a tensiunii arteriale.

Studiile demonstrează că nu doar temperaturile exterioare scăzute sunt periculoase, ci chiar și o temperatură ambientală mai joasă în locuință poate influența tensiunea arterială.

Cât de mult influențează temperaturile interioare mai mici tensiunea arterială?  

Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universiy College London și publicat în Journal of Hypertension (Zhao et al., 2018) a analizat datele a 4.659 de participanți din Marea Britanie. În cadrul studiului, cercetătorii au măsurat temperatura din camerele de zi ale participanților și au corelat aceste date cu valorile tensiunii arteriale.

Comparând tensiunea arterială a oamenilor cu temperaturile din casele lor, cercetătorii au observat că temperaturile interioare mai mici au fost asociate cu o tensiune arterială mai mare.

Participanții la studiu au completat un chestionar referitor la factorii generali de sănătate și la stilul de viață. Mai apoi, asistenții medicali au vizitat la domiciliu toți cei 4.659 de participanți, pentru a le măsura tensiunea arterială și temperatura din camera de zi.

Cercetătorii au descoperit că fiecare grad Celsius scăzut din temperatura interioară a fost asociat cu o creștere de 0,48 mmHg în cazul tensiunii arteriale sistolice și cu 0,45 mmHg în cazul tensiunii arteriale diastolice. Tensiunea arterială ideală este considerată a fi între 90/60 mmHg și între 120/80 mmHg, conform indicațiilor din NHS. Analizele de tensiune arterială constau în presiunea sistolică, adică forța contracției inimii și în presiunea diastolică, adică rezistența vaselor de sânge.

Cercetătorii au luat în considerare și posibili factori de confuzie, cum ar fi izolarea socială sau temperaturile exterioare, pentru a se asigura că obțin rezultate corecte. Astfel, ei au descoperit că tensiunea arterială sistolică și diastolică medie a fost de 126,64 mmHg, respectiv 74,52 mmHg pentru persoanele din cele mai friguroase case din studiu, comparativ cu 121,12 mmHg și 70,51 mmHg, pentru cei din cele mai călduroase case.

Cine este cel mai afectat? 

Echipa de cercetare a constatat că efectul temperaturii interioare asupra tensiunii arteriale a fost mai puternic în rândul persoanelor care nu fac exerciții fizice în mod regulat, ceea ce sugerează că activitatea fizică ar putea reduce tendința de a trăi într-un mediu rece și că oamenii care nu fac exerciții fizice regulat trebuie să păstreze o temperatură mai ridicată pentru a-și menține o tensiune arterială sănătoasă.

Ce temperatură este recomandată în locuință?

Nu a fost identificată o temperatură interioară ideală, dar specialiștii recomandă o temperatură de peste 21° C pentru sănătatea generală.

Scăderile bruște ale temperaturilor interioare și efectele lor asupra tensiunii arteriale

Un alt studiu, publicat în International Journal of General Medicine, a evaluat impactul unei modificări de 10°C a temperaturii camerei, timp de 20 de minute, asupra tensiunii arteriale la voluntari. 

S-a constatat că o scădere de 10°C a temperaturii a crescut tensiunea arterială sistolică (TAS) cu o medie de 4,1 mmHg, în timp ce o creștere de 10°C a scăzut TAS cu o medie de 4,0 mmHg.

Persoanele hipertensive au prezentat modificări semnificativ mai mari ale TAS (creștere de 6,8 mmHg la scăderea temperaturii și scădere de 7,3 mmHg la creșterea temperaturii) comparativ cu cele normotensive (1,2 mmHg în ambele cazuri). 

Recomandări de la medicii buni de la MedLife pentru gestionarea tensiunii arteriale

• Monitorizați-vă tensiunea arterială: Chiar dacă nu ați fost diagnosticat/ă cu hipertensiune, este esențial să vă verificați tensiunea arterială periodic. Puteți folosi un calculator de tensiune arterială pentru a verifica dacă valorile măsurate se încadrează în limitele normale. Dacă aveți deja un diagnostic, măsurătorile la domiciliu, conform indicațiilor medicului, vă oferă o imagine reală a valorilor zilnice și ajută la ajustarea tratamentului.
• Mențineți o temperatură optimă în locuință: După cum am văzut mai sus, temperaturile interioare mai mici au fost asociate cu o tensiune arterială mai mare.  Prin utilizarea termostatului, puteți gestiona hipertensiunea arterială mai eficient. Dacă observați că tensiunea crește mai mult în condiții de temperatură scăzută, informați medicul curant -acesta poate ajusta dozele de medicamente sau poate recomanda evaluări suplimentare. Nu omiteți să transmiteți și valorile de tensiune înregistrate acasă, dar și temperatura camerei unde au fost luate.
• Faceți mișcare regulat: Activitatea fizică regulată vă poate reduce tensiunea arterială și poate preveni dezvoltarea hipertensiunii arteriale. Important e să fiți consecvenți! Propuneți-vă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi.
• Adoptați o dietă sănătoasă: O alimentație bogată în cereale integrale, fructe, legume și lactate cu puține grăsimi, dar săracă în grăsimi saturate și colesterol, vă poate reduce tensiunea arterială cu până la 11 mmHg. Limitați sodiul la 2.300 mg pe zi sau mai puțin, dar ideal ar fi 1.500 mg pe zi sau mai puțin. Această măsură vă poate reduce tensiunea arterială cu aproximativ 5 până la 6 mmHg. Dieta DASH poate fi o alegere bună.
• Limitați consumul de alcool: Limitarea alcoolului la mai puțin de o băutură pe zi pentru femei și două băuturi pe zi pentru bărbați vă poate ajuta să reduceți tensiunea arterială cu aproximativ 4 mmHg.
• Mențineți o greutate sănătoasă: Greutatea în plus poate crește tensiunea arterială. Dacă sunteți supraponderali sau obezi, chiar și o mică pierdere în greutate vă poate face o mare diferență. În general, fiecare kilogram pierdut poate reduce tensiunea arterială cu aproximativ 1 mmHg.
• Dormiți suficient: Un somn de mai puțin de șapte ore pe noapte, pe o perioadă îndelungată, poate contribui la hipertensiune. Afecțiuni precum apneea în somn, sindromul picioarelor neliniștite sau insomnia pot perturba somnul.
• Renunțați la fumat: Fumatul crește tensiunea arterială și rigidizează arterele.
• Gestionați stresul: Stresul cronic poate influența tensiunea arterială. Încercați să identificați cauzele stresului (muncă, familie, finanțe) și găsiți modalități de a le gestiona.

O temperatură interioară scăzută poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la un risc mai mare de complicații cardiovasculare. Menținerea unei temperaturi confortabile în spațiile interioare poate fi o componentă importantă a unei abordări comprehensive pentru sănătatea cardiovasculară, în special pentru persoanele în vârstă sau cele cu predispoziție la hipertensiune.