Tripofobia (Frica de grupuri de găuri)

Ce este tripofobia
Tripofobia este teama sau aversiunea intensă, irațională, față de modele neregulate sau grupuri de găuri sau umflături mici. Termenul „tripofobie” este derivat din cuvintele grecești „trypo”, care înseamnă „perforare sau găurire”, și „phobia”, care înseamnă „frică”.
Nu este recunoscută oficial ca fobie în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM-5) al Asociației Americane de Psihiatrie dar multe persoane raportează disconfort sau neliniște atunci când vizualizează imagini cu obiecte cu grupuri de găuri mici, cum ar fi faguri de miere, corali, bureți, bule de săpun, rodie, căpşune sau anumite tipuri de ciuperci. Cu toate acestea, reacțiile și disconfortul sunt reale pentru cei care le experimentează.
Care sunt simptomele tripofobiei
Persoanele care pretind că suferă de tripofobie raportează o gamă largă de reacții atunci când văd imagini sau obiecte cu grupuri de găuri sau umflături mici. Simptomele pot varia în intensitate, de la un disconfort ușor până la reacții mai severe:
- disconfort vizual - imaginile pot părea tulburătoare sau ,,în neregulă” pentru privitor;
- reacții cutanate - unele persoane raportează că li se face pielea de găină sau au senzația de mâncărime;
- transpiraţie excesivă;
- senzaţie de greață sau chiar de vomă;
- cefalee şi vertij;
- neliniște sau panică - în cazuri extreme, persoanele ar putea experimenta atacuri de panică care pot include tahicardie, dificultăți de respirație, tremurături și o dorință intensă de a scăpa de imaginea sau obiectul declanșator;
- sentimente de repulsie - un sentiment puternic de dezgust sau un impuls de a privi în altă parte sau de a evita imaginea sau obiectul declanșator;
- disconfort general - o senzație vagă de neliniște sau de teamă fără un motiv clar;
- amețeli - în unele cazuri, persoanele ar putea să se simtă slăbite sau ca și cum ar fi pe cale să leșine.
Care sunt cauzele apariţiei tripofobiei
Cauza exactă a tripofobiei nu este pe deplin înțeleasă deoarece nu a fost cercetată pe scară largă. Cu toate acestea, mai multe teorii și ipoteze urmăresc să explice de ce unele persoane ar putea experimenta disconfort sau teamă atunci când vizualizează grupuri de găuri mici sau modele similare:
Ipoteza evoluționistă
O teorie sugerează că aversiunea față de aceste tipuri de modele este legată de evoluţia speciei umane. Modelele pot semăna cu marcajele sau texturile găsite pe unele animale veninoase, țesuturi bolnave sau alte lucruri dăunătoare. Această aversiune ar putea fi un răspuns instinctual de evitare pentru a preveni un potențial pericol.
Funcționarea creierului
Un studiu care a folosit scanări imagistice prin rezonanță magnetică funcțională a constatat că vizualizarea imaginilor tripofobe a activat cortexul parietal al creierului (implicat în conștientizarea spațială) și zonele frontoparietale (implicate în imaginea corporală). Răspunsul este diferit de cel obișnuit la frică, sugerând că disconfortul ar putea fi legat de procesarea eronată a informaţiei la nivelul creierului.
Aversiunea generală faţă de anumite modele sau tipare
Unii cercetători cred că aversiunea este pur și simplu un răspuns vizual puternic la modele specifice. Acest lucru se datorează faptului că modelele tripofobice au adesea un contrast ridicat și ar putea suprasolicita sistemul vizual, ceea ce duce la disconfort.
Comportament învățat
O altă perspectivă este aceea că tripofobia este un comportament învățat. Oamenii ar putea dezvolta o aversiune după o experiență negativă sau traumatizantă legată de găuri sau de modele similare.
Factori sociali și culturali
Răspândirea imaginilor și a videoclipurilor tripofobe pe internet, împreună cu discuțiile din jurul acestora, ar putea amplifica sau chiar induce teama la unele persoane.
Afecţiuni mintale subiacente
În unele cazuri, tripofobia ar putea fi legată de alte tulburări anxioase, de tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) sau de afecţiuni psihiatrice mai severe, cum ar fi schizofrenia. Fobia față de găuri sau modele ar putea fi un simptom sau o manifestare a acestor afecțiuni de bază.
Este esențial să rețineți că aceste teorii nu se exclud reciproc, fiind foarte probabil ca o combinație de factori să contribuie la dezvoltarea sau experimentarea tripofobiei la diferite persoane. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine această afecțiune și pentru a-i determina cauzele.
Când e recomandat să consulți un specialist
Este recomandat să consultați un specialist în sănătatea mintală în următoarele situații:
- persistenţa în timp - dacă frica sau aversiunea provoacă un disconfort semnificativ în viața de zi cu zi și este persistentă în timp;
- comportament de evitare - dacă vă surprindeți că faceți tot posibilul să evitați situațiile, obiectele sau imaginile care vă declanșează fobia sau disconfortul;
- interferența cu funcționarea zilnică - dacă frica sau aversiunea vă afectează capacitatea de a funcționa în activitățile zilnice, la locul de muncă, la școală sau în situații sociale;
- simptome severe - dacă experimentaţi anxietate marcată, până la atacuri de panică, simptome de depresie sau alte simptome psihice semnificative atunci când vă confruntați cu stimulii declanșatori;
- dacă simptomele se agravează - dacă reacțiile sau simptomele devin mai intense sau mai frecvente în timp;
- tendinţa spre autovătămare sau agresivitate - dacă la un moment dat simțiți că temerile sau anxietățile dumneavoastră ar putea duce la automutilare, la vătămarea altora sau la idei suicidare, este esențial să solicitați imediat ajutor profesional.
Un specialist, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru poate oferi strategii de adaptare, terapii sau alte intervenții pentru a ajuta la gestionarea sau ameliorarea simptomelor.
Care sunt opțiunile de tratament
Deși tripofobia nu este recunoscută oficial ca o fobie distinctă în multe manuale de diagnostic, anxietatea și disconfortul pe care le poate provoca sunt reale pentru cei care o experimentează. Opțiunile de tratament sunt similare cu cele pentru alte fobii specifice sau tulburări de anxietate:
Reprezintă unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru diverse fobii, inclusiv pentru tripofobie. Această terapie îi ajută pe pacienți să identifice și să combată tiparele de gândire și comportamentele negative. Prin acest proces, indivizii pot învăța să abordeze și să răspundă la stimulii care induc frica într-o manieră mai sănătoasă.
- Terapia de expunere
Un subtip al TCC, terapia de expunere implică expunerea treptată și controlată la stimulii care induc frica (în acest caz, declanșatorii de tripofobie) cu scopul de a reduce răspunsul de frică în timp.
- Tehnici de relaxare
Exercițiile de respirație, relaxarea musculară progresivă și meditația pot ajuta persoanele să gestioneze anxietatea.
- Medicamente
Deși nu există un medicament specific pentru tripofobie, medicamentele care tratează anxietatea sau depresia, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau benzodiazepinele, ar putea fi prescrise unor persoane, în funcție de gravitatea și simptomele însoțitoare.
- Educație
Simpla înțelegere a naturii tripofobiei și conștientizarea faptului că temerile proprii, deși intense, ar putea fi iraționale, pot fi terapeutice pentru unele persoane.
- Grupuri de sprijin
În timp ce grupurile de sprijin specifice pentru tripofobie pot fi rare, grupurile axate pe anxietate sau fobii în general pot oferi sprijin valoros și tehnici de adaptare.
Alte sfaturi utile
Iată câteva sfaturi suplimentare care ar putea fi utile persoanelor cu tripofobie:
- evitarea - evitarea pe termen scurt a factorilor declanșatori cunoscuți poate oferi o ușurare temporară, însă nu face decât să întreţină fobia pe termen lung şi nu este o abordare recomandată;
- distragerea atenţiei - angajarea în anumite activități poate redirecționa mintea de la imaginile sau gândurile disconfortante; aceasta poate include cititul, ascultarea de muzică, vizionarea unui spectacol captivant sau implicarea în hobby-uri;
- limitați expunerea la social media - dacă anumite site-uri web sau platforme de social media vă expun frecvent la imagini declanșatoare, luați în considerare reducerea timpului petrecut pe acestea sau utilizarea filtrelor pentru a minimaliza conținutul nedorit;
- ţineți un jurnal - documentarea momentelor în care experimentați reacții tripofobe vă poate ajuta să identificați tipare sau declanșatori specifici care pot fi apoi abordate în terapie sau prin metode de auto-ajutorare;
- luați în considerare purtarea de ochelari - pentru unii, modificarea ușoară a vederii cu ochelari (cum ar fi lentilele ușor colorate) poate ajuta la reducerea intensității declanșatorilor vizuali;
- rămâneți conectați cu persoanele apropiate - sprijinul social poate fi benefic; menţinerea legăturilor cu cei dragi sau aderarea la grupuri de sprijin (chiar dacă nu sunt specifice tripofobiei) poate oferi confort;
- informați-vă! - dacă nu sunteți sigur că un film, un spectacol sau un loc are potențiali factori declanșatori, întrebați-vă prietenii sau citiți recenzii din timp pentru a evalua dacă este ceva ce ați prefera să evitați.
Bibliografie
- Smith, Lori . “Trypophobia: Fact or Fiction?” Www.medicalnewstoday.com, 4 Jan. 2018, www.medicalnewstoday.com
- Scaccia, Annamarya , and Crystal Raypole. “Trypophobia: Is It Real and More?” Healthline, 2017, www.healthline.com
- Watson, Stephanie . “Trypophobia.” WebMD, 7 Sept. 2022, www.webmd.com
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Sinucidere asistată medical: ce înseamnă şi care sunt etapele
Sinuciderea asistată, cunoscută și sub numele de sinucidere asistată de medic, este o practică prin care o persoană bolnavă în fază terminală, care este competentă din punct de vedere mental și care suferă de dureri sau suferințe insuportabile, își pune capăt, în mod voluntar și i...

Doliu: ce efecte poate avea asupra sănătății
Doliul poate afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea emoțională și psihică. Tocmai pentru că este un subiect tabu, ar trebui să citești în continuare pentru a învăța cum să te confrunți cu doliul și când este momentul potrivit să cauți ajutor. Procesul nu este unul ușor, ...

Grupuri Anger Management pentru părinţi şi copii în cadrul MedLife
La MedLife, în cadrul centrului de excelență MindCare, au loc întâlniri de psihoterapie sub forma Grupurilor de Anger Management pentru copii şi părinţi. Acestea sunt coordonate de Andreea Chiru-Maga, psiholog clinician, psihoterapeut de orientare integrativă și specialist în anger manage...