Tulburări de somn: ce sunt și cum se manifestă la copii?

Ce sunt tulburările de somn?

Putem considera tulburările de somn ca făcând parte din 4 categorii:

• dificultatea de a adormi sau de a menține somnul (insomnia);
• somnolența diurnă;
• sforăitul sau alte tulburări respiratorii în somn;
• mișcări sau comportamente anormale în somn.

Cauze

Activitățile prea intense de peste zi, expunerea la ecrane, o rutină a somnului nerespectată, omiterea unui somn diurn la vârste mici sau sucurile cu cafeină la vârste mai mari, toate acestea pot deregla somnul. Între cauzele tulburărilor de somn amintim:

Insomnia - dificultatea inițierii sau menținerii somnului:

• factori comportamentali: activitățile înainte de somn (exerciții fizice, teme, alimentație, TV, jocuri video, sedentarismul pe parcursul zilei);
• rutina la ora somnului, inclusiv cât de consecvenți sunt părinții în stabilirea rutinei (baie, cititul unei povesti, îmbrăcat în pijama, să dureze 20 - 40 de minute). Important: ora de culcare ar trebui să coincidă cu ora la care copilului i se face somn natural – aici au rolul principal părinții, care trebuie să își observe cu atenție copilul;
• obiceiuri ca răspuns la treziri nocturne (la fiecare trezire primește sân sau biberon, asta îl face pe sugar să învețe să adoarmă singur la loc);
• coșmaruri (stres posttraumatic, anxietate de separare, filme de groază vizionate seara);
• probleme medicale: dureri cronice sau recurente, RGE, tulburări respiratorii, medicamente.

Somnolența pe parcursul zilei:

La copil se poate manifesta și ca deficit de atenție, hiperactivitate (secundar efortului de a rămâne treaz), agresivitate. Trebuie diferențiată de oboseala cronică ce are și manifestări somatice ca stare generală de rău, fatigabilitate).

Cea mai frecventă cauză de somnolență diurnă la copil este somnul insuficient, dar există și alte cauze mai rare care trebuie adresate specialistului (narcolepsia, mioclonii de somn, boli cronice ca anemia, boala cardiacă, tulburări metabolice, traumatisme craniene, meningită, encefalită, neoplasme, expunere la toxice ca monoxidul de carbon).

Sforăitul și tulburările respiratorii în somn:

• acestea sunt frecvente la copiii cu hipertrofie amigdaliană sau obezitate.

Mișcări sau comportamente anormale în timpul somnului:

• mișcări simple sau unice: mioclonus de somn;
• mișcări periodice sau ritmice (boala mișcărilor ritmice în somn, apare cu mișcări repetitive la nivelul capului, gâtului, trunchiului, e frecventă și, de obicei, se rezolvă spontan în jur de 5 ani);
• mișcări complexe: parasomniile (pavor nocturn, somnambulism) și epilepsiile legate de somn.

Boli somatice care pot afecta somnul:

• reflux gastroesofagian, boli congenitale cardiace, artrită, alte cauze de durere cronică;
• alte cauze de apnee obstructivă pot provoca tulburări de somn: displazie musculară, probleme ortodontice, anomalii cranio-faciale - micrognația, retrognația;
• tulburări neurologice: paralizia cerebrală;
• autismul;
• medicație, cafea, alcool;
• deficitul de atenție: aici există o relație bidirecțională cu tulburările de somn.

Tratament

În cazul tulburărilor de somn, în primul rând, la sugar și la copil mic e foarte importantă respectarea rutinei de somn, controlul factorilor comportamentali (ecrane, televizor, zgomote, hrănirea noaptea, lumina puternică), stabilirea limitelor (frecvent la preșcolari, la ora de somn avem proteste și rezistență activă).

De altfel, și părinții ar trebui să respecte, pe cât posibil, un program de somn similar în ceea ce privește ora de culcare.

La copilul mai mare și la adolescent trebuie avute în vedere sedentarismul, activitățile de peste zi, consumul de substanțe stimulante.