Fistula anala reprezinta o leziune infectata dezvoltata intre piele si anus. Fistulele apar ca urmare a unor infectii cronice sau infectii prost tratate. Potrivit dr. Adrian Ghenea, medic primar chirurgie generala cu competente in proctologie (Hyperclinica Medlife Baneasa), de obicei cauza este data de infectii trenante dupa o fisura anala, care a durat foarte mult si s-a infectat, in timp, local.
O infectie bacteriana a anusului sau a rectului poate cauza un abces sau o colectie de puroi. Daca abcesul se rupe, din rana initiala se poate forma fistula.
Pacientii cu boala Crohn, o boala inflamatorie intestinala cronica ce poate deteriora tesuturile tractului digestiv, sunt predispusi la dezvoltarea de fistule anale. La risc mare sunt si pacientii cu cancer colorectal, diverticulita, traumatisme anale sau rectale, cei care traverseaza un tratament cu radiatii.
Potrivit specialistului, cel mai important simptom al acestei afectiuni este durerea, urmata imediat de scurgeri si prurit. Fistula poate declansa iritatie in zona rectului si anusului, iar febra (cu frisoane) poate sa apara ca urmare a luptei organismului cu infectia.
Alte manifestari frecvente sunt:
abcesele anale recurente
durerea care apare in timpul miscarilor intestinale
sangerarea in zona anala sau rectala
puroiul sau secretiile urat mirositoare de la o leziune din jurul anusului
sentimentul general de oboseala.
Daca observati oricare dintre aceste simptome, e bine sa va adresati cat mai rapid medicului.
Diagnosticul se face prin examinarea clinica si cu ajutorul anoscopiei, colonoscopiei, completate in unele cazuri de fistulografie si examenul RMN, pentru precizia diagnosticului.
Daca fistula este vizibila, medicul o poate vedea examinand zona din jurul anusului. Acesta va cauta o deschidere externa la nivelul pielii si va incerca apoi sa determina adancimea si directia canalului fistular.
Anoscopia este o investigatie care se practica in cabinet, este nedureroasa si simplu de realizat pentru pacient, explica dr. Ghenea. Inainte de anoscopie se face un tuseu rectal, pentru ca medicul sa se asigure ca nu exista alte obstacole: polipi sau cancere. Apoi se introduce un tub foarte subtire (diametru de 2-3 cm) pentru a evidentia posibile patologii din canalul anal.
Fistulografia este o investigatie specifica si permite vizualizarea traiectelor fistuloase: dupa injectarea unei substante prin orificiul externe, se face un film radiologic ce permite identificarea lor. Colonoscopia este utila pentru diagnosticul diferential de boala Crohn, esential in practica, deoarece aparitia unei fistule poate fi primul simptom al bolii Crohn. Un sfert din pacientii cu boala Crohn dezvolta si fistule anale. Pentru identificarea lor este nevoie de analize de sange, radiografii si colonoscopii.
Desi in majoritatea cazurilor, fistulele nu reprezinta un pericol serios pentru viata omului, ele trebuie depistate la timp si tratate. In lipsa tratamentului adecvat, pot provoca grave complicatii. In urma raspandirii infectiei in organism, fistula poate duce la septicemie.
In plus, prezenta fistulei creste riscul aparitiei cancerului anal.
Tratamentul se stabileste in functie de cauza care a provocat formarea fistulei si de starea generala a pacientului. Pentru indepartea completa a fistulei si a posibilelor complicatii asociate este de multe ori necesara o interventie chirurgicala. In majoritatea cazurilor, interventia chirurgicala de excizare a fistulei anale conduce la vindecare completa.
