MEDICAL UPDATES

08 Martie 2024

Anuscopie: ce este, etape, recomandări, riscuri

scris de

Echipa medicală MedLife

Personal medical tinand in mana un instrument medical pentru anuscopie

Informații generale despre anuscopie

Anuscopia este o procedură medicală simplă care poate ajuta medicul să identifice o anomalie în tractul gastrointestinal, în special în anus și rect inferior.

Procedura utilizează un anuscop, care este un tub scurt, cilindric, deseori realizat din plastic sau oțel inoxidabil, având un dispozitiv de iluminare. Există diferite dimensiuni de anuscoape, iar alegerea depinde de particularitățile pacientului și de ceea ce caută medicul.

Anuscopia este adesea utilizată pentru a detecta hemoroizi, fisuri anale, tumori, polipi sau alte anomalii la nivelul anusului sau rectului.

Ce este și în ce constă această procedură

Anuscopia se realizează cu pacientul în poziţie genupectorală (în genunchi şi cu coatele pe masa de examinare, obrazul culcat pe masă iar spatele bine arcuit) sau în poziție fetală. După lubrifierea instrumentului și a zonei anale, pentru a reduce disconfortul, medicul introduce, cu grijă, anuscopul în anus. Instrumentul este folosit pentru a deschide canalul anal, permițând o vizualizare clară a interiorului.

Medicul examinează atent interiorul anusului și al canalului anal, căutând semne de hemoroizi, fisuri, polipi, infecții sau alte afecțiuni. Dacă medicul identifică zone suspecte, poate preleva o mică mostră de țesut pentru o analiză ulterioară. După examinare, anuscopul este îndepărtat și pacientul poate să se îmbrace.

Anuscopia este, în general, o procedură rapidă și provoacă un disconfort minim. Cu toate acestea, pacienții pot resimți o presiune sau o senzație de plenitudine în timpul examinării. Dacă s-a făcut o biopsie sau dacă există iritații, poate exista o ușoară sângerare sau disconfort după procedură.

Când este recomandată anuscopia

Anuscopia este recomandată în diverse situații pentru a investiga, diagnostica sau monitoriza anumite afecțiuni sau simptome legate de regiunea anală:

  • Simptome suspecte

Dacă pacientul prezintă simptome precum sângerare anală, dureri anale, prurit (mâncărime) în zona anală sau orice alt disconfort în această regiune, anuscopia poate fi folosită pentru a depista cauza.

Pentru a confirma prezența hemoroizilor sau pentru a evalua severitatea acestora.

  • Fisuri anale

Dacă se suspectează sau se cunoaște că pacientul are o fisură anală, anuscopia poate fi folosită pentru a evalua dimensiunea și localizarea exactă a acesteia.

  • Condiloame (veruci anogenitale)

Dacă se suspectează prezența condiloamelor cauzate de infecția cu HPV în regiunea anală.

  • Screening pentru cancer anal

La pacienții cu risc crescut de cancer anal, cum ar fi cei cu infecție cronică cu HIV sau cei care au primit transplant de organ.

  • După tratamente

Pentru a monitoriza rezultatele tratamentului pentru diverse afecțiuni anale, cum ar fi după îndepărtarea hemoroizilor sau tratamentul altor leziuni.

  • Alte afecțiuni

Anuscopia poate fi făcută pentru a diagnostica sau monitoriza alte afecțiuni precum polipii, abcesele anale sau fistulele.

În timp ce anuscopia este un instrument valoros în diagnosticarea afecțiunilor anale, nu toți pacienții cu simptome anale vor avea nevoie de această procedură. Decizia de a efectua o anuscopie se bazează pe simptomele pacientului, istoricul medical și recomandarea medicului în urma unui consult.

Recomandări înainte de procedură

Pregătirea adecvată pentru anuscopie poate ajuta la obținerea celor mai clare și mai informative rezultate. Iată câteva recomandări generale care pot fi oferite înainte de anuscopie:

  • curățarea în regiunea anală înainte de procedură; acest lucru ajută la eliminarea oricăror reziduuri sau impurități care ar putea obstrucționa vizualizarea;
  • clismă - în unele cazuri s-ar putea să vi se recomande să faceţii o clismă acasă înainte de procedură, pentru a curăța canalul rectal;
  • evitarea unor medicamente - dacă luaţi medicamente care pot afecta sângerarea, cum ar fi anticoagulante sau medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), medicul s-ar putea să vă recomande să opriţi administrarea acestora cu câteva zile înainte de procedură;
  • informați medicul cu privire la orice alergie sau sensibilitate la medicamente și orice altă afecțiune medicală pe care o aveţi.

Recomandări după procedură

După ce aţi trecut printr-o anuscopie, există câteva recomandări și aspecte de care ar trebui să țineţi cont, pentru a vă asigura că vă recuperaţi în mod corespunzător și evitați potențialele complicații:

  • odihnă - puteţi să simțiţi un oarecare disconfort sau presiune în zona anală după anuscopie; este bine să vă odihniţi după procedură și să evitați activitățile fizice intense pentru o scurtă perioadă;
  • gestionarea durerii - puteţi experimenta un disconfort ușor după procedură; dacă este necesar, puteţi lua analgezice dacă medicul dumneavoastră consideră că este sigur; evitaţi medicamentele care pot crește riscul de sângerare, cum ar fi medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), dacă nu sunt recomandate de medic;
  • urmăriţi simptomele - dacă dezvoltați simptome precum febră, durere severă, sângerare intensă sau orice alt semn anormal, ar trebui să consultați un medic imediat;
  • evitaţi activitățile care pot provoca presiune în zona anală - în funcție de recomandările medicului specialist, s-ar putea să vi se sugereze să evitați anumite activități cum ar fi ridicarea de greutăți, pentru o perioadă scurtă de timp după procedură;
  • hidratarea și alimentația - beți multă apă și urmați o dietă echilibrată.

Riscuri asociate cu această procedură

La fel ca în cazul majorității procedurilor medicale, anuscopia poate avea asociate unele riscuri, deși acestea sunt, în general, minore. Iată câteva dintre riscurile potențiale ale anuscopiei:

  • sângerare - poate apărea o ușoară sângerare, în special dacă în timpul anuscopiei s-a prelevat o mostră de biopsie sau s-au tratat leziuni precum hemoroizii;
  • durere sau disconfort - este posibil să experimentaţi un oarecare disconfort sau presiune în timpul procedurii sau după aceasta;
  • infecții - deși este rar, există un risc mic de infecție în zona anală sau rectală după anuscopie, mai ales dacă s-au efectuat intervenții sau biopsii;
  • traumatisme - există un risc foarte mic de a se produce o leziune sau perforație a țesuturilor din zona anală sau rectală în timpul procedurii;
  • reacții la anestezice locale - dacă s-a folosit o anestezie locală sau un agent de ameliorare a durerii, există un risc mic de a avea o reacție adversă la medicament;
  • inflamație sau iritație - zona poate deveni inflamată sau iritată după procedură, în special dacă s-a efectuat o biopsie sau o altă intervenție.

 

Bibliografie

  1. WebMD. “What Is an Anoscopy?” WebMD, 14 Sept. 2023, www.webmd.com
  2. Sethi, Saurabh . “Anoscopy: Overview, Preparation, and Results.” Healthline, 12 Nov. 2020, www.healthline.com



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.