Anuscopie: ce este, etape, recomandări, riscuri

Informații generale despre anuscopie

Anuscopia este o procedură medicală simplă care poate ajuta medicul să identifice o anomalie în tractul gastrointestinal, în special în anus și rect inferior.

Procedura utilizează un anuscop, care este un tub scurt, cilindric, deseori realizat din plastic sau oțel inoxidabil, având un dispozitiv de iluminare. Există diferite dimensiuni de anuscoape, iar alegerea depinde de particularitățile pacientului și de ceea ce caută medicul.

Anuscopia este adesea utilizată pentru a detecta hemoroizi, fisuri anale, tumori, polipi sau alte anomalii la nivelul anusului sau rectului.

Când este recomandată anuscopia

Anuscopia este recomandată în diverse situații pentru a investiga, diagnostica sau monitoriza anumite afecțiuni sau simptome legate de regiunea anală:

• Simptome suspecte

Dacă pacientul prezintă simptome precum sângerare anală, dureri anale, prurit (mâncărime) în zona anală sau orice alt disconfort în această regiune, anuscopia poate fi folosită pentru a depista cauza.

• Hemoroizi

Pentru a confirma prezența hemoroizilor sau pentru a evalua severitatea acestora.

• Fisuri anale

Dacă se suspectează sau se cunoaște că pacientul are o fisură anală, anuscopia poate fi folosită pentru a evalua dimensiunea și localizarea exactă a acesteia.

• Condiloame (veruci anogenitale)

Dacă se suspectează prezența condiloamelor cauzate de infecția cu HPV în regiunea anală.

• Screening pentru cancer anal

La pacienții cu risc crescut de cancer anal, cum ar fi cei cu infecție cronică cu HIV sau cei care au primit transplant de organ.

• După tratamente

Pentru a monitoriza rezultatele tratamentului pentru diverse afecțiuni anale, cum ar fi după îndepărtarea hemoroizilor sau tratamentul altor leziuni.

• Alte afecțiuni

Anuscopia poate fi făcută pentru a diagnostica sau monitoriza alte afecțiuni precum polipii, abcesele anale sau fistulele.

În timp ce anuscopia este un instrument valoros în diagnosticarea afecțiunilor anale, nu toți pacienții cu simptome anale vor avea nevoie de această procedură. Decizia de a efectua o anuscopie se bazează pe simptomele pacientului, istoricul medical și recomandarea medicului în urma unui consult.

Recomandări după procedură

După ce aţi trecut printr-o anuscopie, există câteva recomandări și aspecte de care ar trebui să țineţi cont, pentru a vă asigura că vă recuperaţi în mod corespunzător și evitați potențialele complicații:

• odihnă - puteţi să simțiţi un oarecare disconfort sau presiune în zona anală după anuscopie; este bine să vă odihniţi după procedură și să evitați activitățile fizice intense pentru o scurtă perioadă;
• gestionarea durerii - puteţi experimenta un disconfort ușor după procedură; dacă este necesar, puteţi lua analgezice dacă medicul dumneavoastră consideră că este sigur; evitaţi medicamentele care pot crește riscul de sângerare, cum ar fi medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), dacă nu sunt recomandate de medic;
• urmăriţi simptomele - dacă dezvoltați simptome precum febră, durere severă, sângerare intensă sau orice alt semn anormal, ar trebui să consultați un medic imediat;
• evitaţi activitățile care pot provoca presiune în zona anală - în funcție de recomandările medicului specialist, s-ar putea să vi se sugereze să evitați anumite activități cum ar fi ridicarea de greutăți, pentru o perioadă scurtă de timp după procedură;
• hidratarea și alimentația - beți multă apă și urmați o dietă echilibrată.