Vitamina B17 (amigdalina): proprietăți, indicații și contraindicații

Vitamina B17, cunoscută și sub denumirea de amigdalină, este o substanță chimică naturală care a stârnit numeroase controverse în lumea medicală. Promovată în medicina alternativă ca remediu împotriva cancerului, această așa-zisă „vitamină” nu este recunoscută oficial ca esențială pentru organism. Articolul de față își propune să ofere o prezentare obiectivă asupra compoziției, efectelor biologice, posibilelor beneficii terapeutice și riscurilor asociate consumului de amigdalină.

Mecanism de acțiune

Amigdalina acționează în organism printr-un mecanism complex care implică mai multe reacții enzimatice. După ingestie, amigdalina ajunge în intestin unde este descompusă de enzimele bacteriene, în special beta-glucozidază. Această enzimă descompune amigdalina în glucoză, benzaldehidă și acid cianhidric (cianură).

Benzaldehida este un compus aromatic cu efect sedativ ușor, iar cianura este o substanță extrem de toxică ce poate inhiba respirația celulară, afectând funcționarea mitocondriilor. În concentrații mari, aceasta poate duce la hipoxie celulară, colaps metabolic și, în cazuri severe, deces.

Suporterii tratamentului alternativ susțin că cianura eliberată are un efect citotoxic selectiv asupra celulelor canceroase. Aceștia afirmă că celulele tumorale conțin niveluri ridicate de beta-glucozidază, ceea ce determină o eliberare crescută de cianură exact în locurile unde este nevoie.

Cu toate acestea, studiile științifice nu au confirmat în mod concludent această teorie. Unele experimente in vitro au arătat o ușoară activitate citotoxică, dar nu suficient de semnificativă pentru a susține utilizarea clinică a amigdalinei în tratarea cancerului.

Mai mult, organismul uman are mecanisme limitate de detoxifiere a cianurii, principalul fiind prin conversia în tiocianat în prezența enzimei rodanază. Această enzimă este mai activă în ficat și rinichi, dar capacitatea ei este ușor depășită în cazurile de intoxicație masivă.

Un alt aspect relevant este influența microbiotei intestinale asupra metabolismului amigdalinei. Persoanele cu un microbiom bogat în bacterii producătoare de beta-glucozidază pot fi mai susceptibile la efectele toxice ale acesteia.

Indicații terapeutice (în context alternativ)

Deși vitamina B17 nu este recunoscută ca medicament în medicina convențională, în medicina alternativă este promovată pentru o serie de afecțiuni, în special pentru tratarea cancerului. Susținătorii acestei terapii consideră că amigdalina poate distruge celulele canceroase, lăsând intacte celulele sănătoase. Această convingere s-a răspândit în anii 1950-1970, fiind alimentată de rapoarte neoficiale și mărturii ale pacienților.

Terapia cu laetril (varianta semisintetică a amigdalinei) a fost utilizată în diverse forme: injecții intravenoase, tablete orale sau alimente naturale bogate în amigdalină (precum sâmburii de cais). De obicei, tratamentul era însoțit de alte terapii complementare precum dieta metabolică, detoxifierea ficatului și suplimentele antioxidante.

În afara cancerului, amigdalina a fost recomandată în medicina alternativă pentru afecțiuni precum artrita reumatoidă, hipertensiunea arterială, scleroza multiplă, boala Alzheimer și durerea cronică. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice solide care să valideze eficacitatea acesteia în aceste cazuri.

Chiar și în cazul în care unii pacienți au raportat beneficii subiective, cum ar fi o reducere temporară a durerii sau o îmbunătățire a dispoziției, aceste efecte pot fi atribuite unui răspuns placebo sau altor terapii complementare utilizate simultan.

Un alt motiv pentru care pacienții apelează la amigdalină este disperarea în fața unui diagnostic sever. În contextul oncologic, unde opțiunile de tratament pot deveni limitate, mulți pacienți caută soluții alternative, chiar și fără suport științific.

În prezent, amigdalina continuă să fie folosită în unele clinici de medicină alternativă din Mexic, Germania sau Elveția, în special în combinație cu alte metode holistice.

Poziția oficială a comunității științifice și medicale

Organizațiile internaționale importante precum FDA (Food and Drug Administration - SUA), EMA (European Medicines Agency) și OMS (Organizația Mondială a Sănătății) au emis avertismente clare împotriva utilizării amigdalinei în scopuri terapeutice. FDA a interzis comercializarea laetrilului în SUA în anii ’80, după ce s-a constatat lipsa eficienței și riscurile ridicate de toxicitate.

Concluziile acestor organisme sunt susținute de multiple studii clinice, dintre care cele mai importante au fost efectuate la începutul anilor ’80. Studiile au arătat că laetrilul nu a avut efecte semnificative asupra regresiei tumorale, a stării generale sau a prelungirii vieții pacienților oncologici.

Mai multe societăți oncologice, cum ar fi American Cancer Society, dezaprobă utilizarea amigdalinei și avertizează publicul cu privire la riscurile de intoxicație și la lipsa unei baze științifice solide. În multe țări europene, laetrilul nu este aprobat pentru uz medical, iar distribuirea lui este restricționată.

În Mexic, Filipine și anumite regiuni din Germania, există clinici alternative care continuă să ofere tratamente pe bază de amigdalină, dar acestea nu sunt recunoscute oficial și nu respectă protocoalele medicale internaționale.

Deși unele persoane invocă dreptul la alegerea unui tratament alternativ, specialiștii atrag atenția că alegerea unei terapii nevalidate științific poate întârzia sau chiar înlocui tratamente eficiente, ceea ce duce la agravarea bolii.

Comunitatea medicală este deschisă studiilor pe substanțe naturale, dar subliniază că orice substanță, chiar naturală, trebuie să treacă prin etape riguroase de testare: in vitro, in vivo, pe voluntari sănătoși și, în final, în studii clinice pe scară largă.

Vitamina B17, sau amigdalina, rămâne o substanță controversată în peisajul medical contemporan. Deși promovată în medicina alternativă pentru potențialele sale beneficii, dovezile științifice nu susțin eficiența acesteia în tratamentul cancerului sau al altor afecțiuni. În schimb, riscurile asociate consumului - în special cele legate de toxicitatea cianurii - sunt reale și bine documentate.

Pacienții trebuie informați corect și încurajați să discute cu medicii curanți înainte de a apela la astfel de terapii alternative. Orice substanță, fie ea naturală sau sintetică, trebuie evaluată obiectiv, în baza studiilor clinice și a principiilor de medicină bazată pe dovezi. Amigdalina este un exemplu clar al diferenței dintre popularitate și validitate științifică.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.