Acarieni: ce sunt și ce trebuie să știi despre ei

Sănătate
28 Iulie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Acarian la microscop

Acarienii sunt organisme microscopice care trăiesc în diverse medii, inclusiv în praf, sol, plante și chiar pe pielea umană. Deși invizibili cu ochiul liber, aceștia pot influența semnificativ sănătatea umană, fiind implicați în alergii, boli dermatologice sau chiar infecții. Înțelegerea caracteristicilor, rolurilor și riscurilor asociate acarienilor este esențială pentru prevenirea și gestionarea problemelor de sănătate generate de aceștia. Acest articol oferă o privire detaliată asupra acestor organisme și a impactului lor asupra omului.

Despre acarieni

Acarienii fac parte din clasa Arachnida, înrudiți cu păianjenii și căpușele. Există peste 50.000 de specii cunoscute, dar se estimează că pot fi milioane nedescoperite. Majoritatea acarienilor au dimensiuni cuprinse între 0,2 și 0,4 milimetri, fiind invizibili cu ochiul liber, ceea ce îi face greu de detectat fără mijloace optice speciale.

Corpul unui acarien este alcătuit din două regiuni principale: gnatosoma (care include aparatul bucal) și idiosoma (restul corpului). Acarienii adulți au opt picioare, iar structura lor variază în funcție de habitat și rol. Spre exemplu, acarienii de praf sunt moale, cu corp rotunjit, în timp ce acarienii paraziți, precum Sarcoptes scabiei, sunt mai compacți și specializați pentru pătrunderea în piele.

Aceste artropode pot fi liberi sau paraziți, trăind în sol, apă, pe plante, animale și chiar în locuințe. Unii au un rol ecologic benefic, contribuind la descompunerea materiei organice, în timp ce alții sunt vectori de boli sau alergeni puternici. În mediul urban, cei mai întâlniți sunt acarienii din praful de casă, Dermatophagoides pteronyssinus și Dermatophagoides farinae.

Ciclul de viață al unui acarien trece prin mai multe stadii: ou, larvă, nimfă și adult. Acesta poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni, în funcție de specie și condițiile de mediu. Temperaturile ridicate și umiditatea favorizează reproducerea acarienilor, în special în saltele, perne, covoare și mobilier textil.

Deși nu mușcă în sensul clasic, acarienii pot provoca reacții alergice severe prin fragmentele de corp și excrementele lor, care devin aeropurtate. Din acest motiv, aceștia sunt considerați factori majori de risc pentru persoanele sensibile sau astmatice.

Tipuri comune de acarieni care afectează sănătatea umană

Există mai multe tipuri de acarieni care pot afecta sănătatea umană, fiecare cu caracteristici și implicații clinice specifice. Printre cei mai cunoscuți se numără:

Acarienii din praful de casă (Dermatophagoides spp.)

Aceștia se hrănesc cu celule moarte ale pielii umane și animale și sunt responsabili pentru majoritatea alergiilor respiratorii. Se găsesc în saltele, perne, tapițerii și covoare. Reacțiile comune includ rinită alergică, conjunctivită și astm.

Acarienii de scabie (Sarcoptes scabiei)

Sunt paraziți care sapă galerii în stratul superficial al pielii, provocând scabia - o boală dermatologică contagioasă caracterizată prin mâncărime intensă, mai ales noaptea, și leziuni cutanate specifice. Transmiterea se face prin contact direct prelungit.

Acarienii foliculari (Demodex spp.)

Locuiesc în foliculii piloși și glandele sebacee, în special pe față. Deși prezența lor este comună și adesea asimptomatică, pot agrava afecțiuni precum rozaceea sau blefarita. Demodex folliculorum și Demodex brevis sunt cele două specii întâlnite la om.

Acarienii din depozite alimentare (Acarus siro, Tyrophagus putrescentiae)

Aceștia pot contamina alimente precum făina, brânzeturile, cerealele sau fructele uscate. Ingerarea accidentală sau inhalarea particulelor poate duce la alergii alimentare sau respiratorii. Sunt un risc profesional pentru angajații din industria alimentară.

Acarienii roșii sau de păsări (Dermanyssus gallinae)

Sunt paraziți ai păsărilor care pot infesta și locuințele umane, mai ales dacă există cuiburi în apropiere. Pot provoca dermatită de contact, mâncărimi intense și, în cazuri rare, transmitere de boli zoonotice.

Prezența acestor acarieni poate varia în funcție de climă, igiena locuinței, prezența animalelor de companie sau de păsări, și condițiile de ventilație.

Simptome și boli cauzate de acarieni

Acarienii nu provoacă simptome directe în toate cazurile, dar în anumite situații pot deveni agenți patogeni importanți, declanșând reacții alergice, boli dermatologice sau afecțiuni respiratorii cronice.

Alergiile respiratorii

Inhalarea alergenilor proveniți din acarienii de praf poate duce la rinită alergică (nas înfundat, strănut, mâncărime nazală) și astm alergic (tuse, wheezing, dificultăți respiratorii). Simptomele se intensifică adesea în timpul nopții sau dimineața devreme, când contactul cu așternuturile este mai frecvent.

Alergii cutanate

Contactul cu acarieni poate provoca dermatită atopică sau eczeme alergice de contact, manifestate prin roșeață, prurit, vezicule și exfoliere a pielii. Simptomele apar frecvent la copiii mici și la persoanele cu predispoziție alergică.

Scabia

Cauzată de Sarcoptes scabiei, este o infecție parazitară sever pruriginoasă, cu debut tipic în spațiile interdigitale, la încheieturi și în zona genitală. Scabia se caracterizează prin leziuni liniare (galerii), papule și crustă. Necesită tratament medical specific și igienizare riguroasă a mediului.

Blefarita și rozaceea

Acarienii Demodex pot contribui la inflamații ale marginii pleoapelor (blefarită) și la agravarea rozaceei faciale. Simptomele includ usturime oculară, mâncărime, roșeață și căderea genelor.

Dermatită profesională sau alergii ocupaționale

Persoanele care lucrează în domenii precum depozitarea alimentelor, agricultură sau medicină veterinară pot dezvolta afecțiuni profesionale, de la dermatite de contact până la sindroame respiratorii cronice, din cauza expunerii repetate la acarieni specifici.

Severitatea simptomelor variază în funcție de sensibilitatea individuală, durata expunerii și tipul de acarieni. În unele cazuri, afecțiunile pot deveni cronice sau invalidante dacă nu sunt identificate și tratate corect.

Diagnostic și metode de identificare a acarienilor

Diagnosticul afecțiunilor provocate de acarieni se bazează pe o combinație de istoric medical, examinare clinică și teste specifice. Identificarea precisă a tipului de acarieni implicați este esențială pentru alegerea tratamentului corect și pentru prevenirea recidivelor.

Pentru alergiile respiratorii sau cutanate, se recomandă efectuarea testelor cutanate de tip prick sau teste serologice (IgE specific), care detectează sensibilizarea pacientului la alergeni proveniți din acarieni. Aceste teste sunt rapide, minim invazive și oferă informații utile în stabilirea unui plan terapeutic personalizat.

În cazul scabiei, diagnosticul se face clinic, prin identificarea leziunilor tipice (galerii, papule, cruste) în zonele specifice (spații interdigitale, pliuri cutanate). Confirmarea se poate realiza prin răzuirea pielii și examinare microscopică, unde se pot observa acarienii, ouăle sau fecalele acestora.

Pentru acarienii Demodex, examinarea presupune recoltarea de fire de păr sau sebum de pe față sau pleoape, urmată de evaluare la microscop. Prezența în număr mare sugerează o implicare patologică, mai ales în cazurile de rozacee sau blefarită recurentă.

În mediile profesionale sau casnice, detecția acarienilor de praf sau a celor alimentari se poate face prin teste de mediu: benzi colectoare, capcane lipicioase sau kituri speciale cu anticorpi care detectează proteinele alergenice. Aceste metode ajută la evaluarea nivelului de infestare și eficiența măsurilor de control.

Deși acarienii sunt microscopici, identificarea lor este fezabilă cu tehnici adecvate și adesea necesară în stabilirea cauzelor unei alergii cronice sau dermatite persistente. Colaborarea dintre medicul de familie, alergolog, dermatolog și, uneori, medicul veterinar este crucială pentru un diagnostic corect.

Măsuri de prevenție și control

Controlul acarienilor implică atât reducerea expunerii, cât și menținerea unui mediu care să nu favorizeze dezvoltarea acestora. Prevenția este esențială mai ales în locuințele persoanelor alergice sau cu afecțiuni respiratorii cronice.

Pentru acarienii din praful de casă, măsurile de bază includ:

  • Spălarea săptămânală a lenjeriei de pat la temperaturi de peste 60°C;
  • Utilizarea de huse antiacarieni pentru saltele și perne;
  • Aspirarea frecventă cu aspiratoare dotate cu filtru HEPA;
  • Îndepărtarea covoarelor groase, draperiilor sau jucăriilor de pluș;
  • Menținerea unei umidități relative sub 50%, cu ajutorul dezumidificatoarelor.

În cazul acarienilor alimentari, este importantă verificarea frecventă a produselor depozitate, ambalarea ermetică a alimentelor și curățarea regulată a dulapurilor de bucătărie. Condițiile de depozitare uscate și reci reduc riscul dezvoltării acestora.

Pentru a preveni infestarea cu acarienii de scabie, este esențială evitarea contactului direct prelungit cu persoane infectate. În instituțiile colective (grădinițe, azile), sunt necesare măsuri riguroase de igienă și monitorizare.

În cazul acarienilor Demodex, menținerea unei igiene faciale corecte este esențială, mai ales la persoanele cu piele grasă sau predispoziție la afecțiuni dermatologice. Spălarea regulată a feței și a lenjeriilor de pat contribuie la reducerea încărcăturii parazitare.

Prevenția eficientă presupune educație, vigilență și adaptarea mediului de viață, în special pentru categoriile vulnerabile: copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni alergice sau imunitate scăzută.

Fetita stranuta in pat

Tratament și opțiuni terapeutice

Tratamentul afecțiunilor cauzate de acarieni variază în funcție de tipul de reacție și de severitatea simptomelor. De regulă, se abordează atât eliminarea sursei, cât și ameliorarea simptomatologiei.

În cazul alergiilor la acarienii de praf, se administrează:

  • Antihistaminice orale pentru reducerea rinoreei, strănutului și pruritului;
  • Corticosteroizi nazali sau inhalatori pentru rinită alergică sau astm;
  • Imunoterapie alergen-specifică (vaccin antialergic), în cazuri moderate/severe, pentru desensibilizarea treptată a pacientului.

Pentru scabie, tratamentul presupune utilizarea de substanțe acaricide, cum ar fi:

  • Permetrina 5%, aplicată topic pe întregul corp;
  • Ivermectina orală, în cazuri severe sau colective (azile, internate);
  • Igienizarea riguroasă a hainelor, lenjeriilor și obiectelor personale, prin spălare la cald sau izolarea în pungi timp de 72 de ore.

În infestările cu Demodex, tratamentul include:

  • Produse topice pe bază de uleiuri esențiale (tea tree oil) sau ivermectină;
  • Antibiotice locale sau orale, dacă este prezentă inflamația secundară;
  • Igienă facială zilnică, cu produse antiseboreice.

Pentru acarienii alimentari sau de păsări, eliminarea sursei este prioritară. Se impune curățenie riguroasă, eliminarea alimentelor contaminate și, dacă este cazul, consultarea unui specialist în dezinsecție.

În toate cazurile, tratamentul trebuie adaptat în funcție de vârsta pacientului, severitatea simptomelor și riscurile individuale. Supravegherea medicală este necesară pentru prevenirea complicațiilor sau recidivelor.

Acarienii și sănătatea publică

Acarienii reprezintă o problemă de sănătate publică din ce în ce mai semnificativă, în special în mediile urbane și colective. Aceștia contribuie la creșterea prevalenței bolilor alergice și pot genera focare de scabie, în special în comunitățile aglomerate.

În ultimii ani, rata de diagnostic a astmului alergic a crescut, iar acarienii sunt considerați printre principalii factori declanșatori, alături de polen și mucegai. Educația privind controlul mediului și măsurile de prevenție trebuie incluse în campaniile de informare ale autorităților sanitare.

Focarele de scabie pot apărea în spitale, școli, cămine de bătrâni, necesitând intervenție rapidă, izolarea cazurilor și tratament colectiv. Acestea sunt adesea asociate cu condiții precare de igienă sau lipsa accesului la servicii medicale.

Organizațiile internaționale, precum OMS, consideră controlul paraziților cutanați (inclusiv acarienii) o parte esențială a strategiei globale de sănătate, mai ales în regiunile cu resurse limitate.

În plus, acarienii alimentari pot afecta siguranța produselor și sănătatea lucrătorilor din industria alimentară, necesitând norme stricte de igienă și monitorizare.

Implicarea autorităților, a personalului medical și a publicului larg este esențială pentru reducerea impactului acarienilor asupra sănătății publice, prin educație, prevenție și intervenție coordonată.

Deși nu sunt vizibili cu ochiul liber, acarienii pot avea un impact semnificativ asupra sănătății umane, de la reacții alergice ușoare până la infecții cutanate severe. Cunoașterea tipurilor de acarieni, a simptomelor asociate și a metodelor de prevenție este esențială pentru a reduce riscurile și pentru a asigura un mediu sănătos.

Prin igienă corespunzătoare, controale medicale regulate și măsuri de protecție adaptate, putem limita expunerea la acarieni și complicațiile asociate. Este important să conștientizăm că, în ciuda dimensiunii lor, acarienii nu trebuie subestimați și că, printr-o abordare informată, ne putem proteja eficient sănătatea.

 

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie

  1. Association, American Lung. “Dust Mites.” Www.lung.org, 5 Nov. 2024, www.lung.org/clean-air/indoor-air/indoor-air-pollutants/dust-mites, accesat la 23.07.2025;
  2. Australia, Healthdirect. “Dust Mites.” Www.healthdirect.gov.au, 16 Sept. 2021, www.healthdirect.gov.au/dust-mites, accesat la 23.07.2025;
  3. “Dust Mite Allergy: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17712-dust-mite-allergy, accesat la 23.07.2025;
  4. “Dust Mite Bites: Pictures, Symptoms, Treatment, Prevention.” Healthline, 22 July 2019, www.healthline.com/health/dust-mites-bites, accesat la 23.07.2025;
  5. “Dust Mites and Cockroaches.” National Institute of Environmental Health Sciences, www.niehs.nih.gov/health/topics/agents/allergens/dustmites, accesat la 23.07.2025;
  6. Mayo Clinic. “Dust Mite Allergy - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dust-mites/symptoms-causes/syc-20352173, accesat la 23.07.2025.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării