Scintigrafie osoasă: în ce constă, când e recomandată

Ce este scintigrafia osoasă și cum funcționează?

Scintigrafia osoasă este o investigație medicală de tip imagistică nucleară, folosită pentru a evalua modificările fizice și chimice precum și cele de la nivelul metabolismului osos. Este indicată în special pentru depistarea precoce a unor afecțiuni osoase pe care radiografiile sau alte metode investigative nu le evidențiază la început.

Realizarea scintigrafiei se realizează respectând următorii pași:

• administrarea unei substanțe radioactive – se injectează intravenos o cantitate mică de substanță radiofarmaceutică, care se fixează în zonele cu metabolism osos crescut sau cu modificări de flux sanguin;
• detecția radiațiilor - pacientul este plasat sub o cameră gamma, care detectează radiațiile emise de substanța radioactivă din oase, iar computerul procesează semnalele și generează imagini ale întregului schelet sau ale unor regiuni;
• înregistrarea rezultatului - zonele cu activitate crescută apar evidențiate ca hipercaptări (puncte fierbinți), iar cele cu activitate redusă apar ca hipocaptări (puncte reci).

Scintigrafia se folosește pentru depistarea următoarelor afecțiuni:

• detectarea metastazelor osoase (cancer de sân, cancer de prostată, cancer pulmonar);
• diagnosticul fracturilor ascunse sau de stres;
• evidențierea osteomielitei (infecție osoasă);
• evaluarea bolilor metabolice (osteoporoză, boala Paget);
• monitorizarea răspunsului la tratament oncologic sau ortopedic.

Scintigrafia osoasă arată de fapt activitatea biologică a osului, nu doar structura lui, ceea ce o face mult mai sensibilă decât radiografia clasică.

Pregătirea pentru investigație: ce trebuie să știi înainte de programare

Scintigrafia osoasă nu necesită pregătiri speciale, dar hidratarea, informarea medicului despre sarcină, alte medicamente administrate și respectarea instrucțiunilor primite sunt esențiale.

Iată ce trebuie să faci înainte de investigație:

• te poți alimenta și hidrata normal;
• se recomandă să bei mai multe lichide (apă, ceai) înainte și după investigație pentru a accelera eliminarea substanței radioactive prin urină;
• medicația curentă poate fi păstrată, dar trebui anunțat medicul despre tratamentele în curs;
• femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să anunțe medicul pentru că investigația este contraindicată în sarcină, iar în cazul alăptării se recomandă o pauză de minimum 24 ore.

În timpul investigației este interzisă purtarea oricărui tip de accesorii metalice, bijuterii, haine cu fermoare sau capse, pentru că pot interfera cu imaginile.

Interpretarea rezultatelor și siguranța procedurii

Procedura de scintigrafie osoasă este relativ simplă și se desfășoară în mai mulți pași, sub supravegherea medicului de medicină nucleară și a personalului tehnic.

Etapele investigației sunt:

• se injectează intravenos substanța radiofarmaceutică – procedura nu doare mai mult ca o injecție obișnuită;
• timp de așteptare – substanța are nevoie de 2–4 ore pentru a se fixa în oase. În acest interval se administrează lichide multe și se urinează des, pentru a reduce radiația în organism;
• scanarea propriu-zisă – durează 30–60 de minute, timp în care trebuie să stai cât mai nemișcat. Camera gamma se mișcă deasupra corpului și detectează radiațiile emise de substanță. Se înregistrează imagini ale întregului schelet sau doar ale regiunii indicate de medic.

După investigație, pacientul se poate întoarce imediat la activitățile obișnuite, cu recomandarea de a bea lichide și de a urina frecvent pentru eliminarea rapidă a substanței. Radiația se elimină complet în 24–48 de ore.

Ca măsură de precauție, se evită contactul apropiat cu gravide și copii mici în primele 24 de ore, după investigație.

Interpretarea rezultatelor și siguranța procedurii

Interpretarea rezultatelor la scintigrafia osoasă trebuie făcută de medicul specialist în medicină nucleară și, dacă este cazul, vor fi corelate și cu alte investigații (radiografie, CT, RMN, analize de sânge).

Interpretarea se face astfel:

• zonele de hipercaptare (punctele fierbinți) – arată un metabolism osos crescut sau un flux sanguin mai intens, ceea ce se poate traduce ca metastaze, fracturi recente, infecții, inflamații sau boala Paget;
• zonele de hipocaptare (punctele reci) – apar acolo unde substanta radiofarmaceutica nu se fixează normal și pot sugera o lipsă de vascularizație, necroză osoasă sau anumite tipuri de tumori osoase.

Interpretarea rezultatelor nu se face izolat, aceeași imagine poate avea mai multe explicații, de aceea medicul specialist trebuie să le coreleze cu istoricul pacientului și cu alte investigații.

Scintigrafia osoasă este considerată o procedură sigură și bine tolerată.

Doza de radiație este mică, similară sau chiar mai mică față de radiografie sau CT și se elimină în 24-48 de ore prin urină și transpirație.

Efectele secundare, care pot fi reacții alergice la substanță, sunt extrem de rare. De asemenea, se poate manifesta un disconfort ușor la locul injectării.

Precauții speciale se recomandă la femeile care alăptează, care trebuie să întrerupă alăptarea 24 de ore, după indicația medicului, iar pentru persoanele care au realizat investigația se recomandă evitarea contactului cu femei însărcinate și copii mici în primele 24 de ore.

Scintigrafia osoasă este o metodă sigură, cu risc minim, foarte sensibilă în depistarea modificărilor osoase precoce. Rezultatele trebuie mereu interpretate de specialist în context clinic