Interviu dr. Cristina Pojoga, MedLife: despre importanța diagnosticării timpurii și a abordării multidisciplinare în gastroenterologie

În gastroenterologie, ca de altfel în multe alte ramuri ale medicinei, diagnosticarea timpurie este esențială pentru a evita complicațiile grave și pentru a oferi pacienților cele mai bune șanse de tratament. Dr. Cristina Pojoga, medic primar gastroenterolog cu competență în endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică la Clinica Badea MedLife din Cluj-Napoca, ne spune mai multe despre cum identificarea afecțiunilor digestive în stadii incipiente și colaborarea între specialiști din diferite domenii pot transforma complet parcursul medical al pacientului.

Ce schimbări se observă în atitudinea pacienților față de prevenție?

Dacă în trecut pacienții ajungeau la medic doar atunci când simptomele deveneau prea severe pentru a putea fi ignorate, în ultimii ani, profilul pacientului care trece pragul cabinetului de gastroenterologie s-a modificat. Tinerii, în special, nu mai așteaptă apariția simptomelor grave pentru a solicita un control.

„Vin din urmă generații informate, generații care citesc, se documentează. Nu mă refer la cei care caută informații medicale în scop de a se autotrata, de a se autodiagnostica, ci pur și simplu la oameni informați și care știu că există anumite boli de care poți scăpa dacă le previi din timp”, spune dr. Cristina Pojoga.

Această atitudine proactivă se reflectă direct în cazuistica zilnică. Dacă în trecut predominau cazurile avansate, astăzi medicii au șansa de a interveni profilactic. „Majoritatea pacienților noștri sunt diagnosticați cu patologie digestivă, atât organică, cât și funcțională. Surpriza plăcută, în ultima vreme, este faptul că pacienții încep să conștientizeze importanța profilaxiei. Nu mai vedem doar pacienți cu boli avansate. Încep să vină oameni care sunt preocupați de îngrijirea stării lor de sănătate, pacienți care vor să prevină apariția anumitor boli și, în special, a cancerului colorectal”, afirmă medicul.

În ce măsură influențează stresul și factorii psihologici manifestările bolilor digestive?

În practica gastroenterologică, este din ce în ce mai clar că stresul și factorii psihologici pot influența sever simptomele digestive. Gestionarea emoțiilor și a stresului poate face diferența între simptome persistente și ameliorarea stării pacientului.

„Mulți pacienți se prezintă cu afecțiuni care ne duc cu gândul la relația dintre stresul cotidian și funcțiile organismului. Poate fi vorba despre tulburări de tranzit intestinal, de dureri în zona stomacului, în etajul abdominal superior. Unii vin cu reflux sau cu ulcer gastric sau duodenal. Și, de multe ori, factorii psihologici sunt cei care nu neapărat produc boala, dar agravează simptomele și, cumva, introduc pacientul într-un cerc vicios pe care medicul trebuie să știe cum să-l spargă”, explică dr. Pojoga.

Pentru a ieși din acest cerc vicios, consideră medicul, este nevoie, în primul să se efectueze toate investigații necesare pentru a exclude orice patologie organică serioasă – acest lucru oferă pacientului liniștea că nu suferă de o boală gravă. A doua etapă implică educația pacientului și construirea unei relații terapeutice solide bazate pe încredere reciprocă. „După investigații trebuie să discuți cu pacientul care trebuie să conștientizeze și să înțeleagă mecanismul prin care apar simptomele și mecanismul prin care el percepe aceste simptome. Relația dintre medic și pacient este deosebit de importantă. Un pacient care nu are încredere în medicul lui este un pacient foarte greu de tratat. Și spun asta și din perspectiva pacientului, pentru că am fost și eu pacient”, spune medicul.

În anumite cazuri, colaborarea cu specialiști în sănătate mintală devine esențială pentru gestionarea simptomelor. Dr. Pojoga nu ezită să îndrume pacienții către psihiatru atunci când consideră că este necesar.

„Este foarte dificil, dar cred că un psiholog sau un psihiatru poate ajuta. Am avut cazuri în activitatea mea medicală de pacienți, în special cu sindrom de intestin iritabil, cu care nu am reușit să mă descurc nicicum, decât cu ajutorul psihiatrului. Colaborez foarte bine cu medicii psihiatri și, în momentul în care văd că simptomele nu cedează nicicum, nici după mai multe întâlniri cu pacienții, după mai multe încercări terapeutice, după mai multe discuții, îi trimit și la psihiatru. Nu înseamnă că acei oameni au o patologie psihiatrică. Nu așa se pune problema. Dar, din cauza influenței pe care sistemul nervos central o are asupra sistemului nervos vegetativ, care la rândul său influențează funcțiile tubului digestiv, psihiatrul are un pic alt «armament» decât noi, cu ajutorul căruia să influențeze această simptomatologie. Pacienții nu rămân, în general, pe termen lung cu medicație psihiatrică. Dar după o lună-două de tratament prescris de medicul psihiatru, simptomele se mai atenuează”, explică dr. Pojoga.

Cum te asiguri că alegi medicul potrivit?

Este important ca un pacient să se asigure că alege medicul potrivit. Pentru a face asta, consideră dr. Pojoga, ar trebui să se țină cont în primul rând de experiențele și recomandările altor pacienți. Medicul mărturisește că ea însăși, atunci când a fost în postura de pacient, a preferat să se ghideze după acest criteriu: „Cred că cea mai bună promovare a medicului este «de la om la om». M-am interesat la alți pacienți, cât au fost de mulțumiți și cum s-a purtat medicul respectiv cu ei. Le recomand pacienților ca, atunci când caută medicul cu care intenționează «să meargă la drum», să meargă la un prim consult, de exemplu, nu direct la investigații mai avansate, cum ar fi endoscopia. De la primul consult îți dai seama dacă poți să ai o relație terapeutică cu cineva sau nu”.

Această relație funcționează în ambele sensuri, iar medicul trebuie să fie, la rândul său, onest despre limitele sale. „Nici eu, ca medic, nu cred că pot da totul oricărui pacient. Trebuie să avem o colaborare foarte bună, astfel încât el să beneficieze de pe urma sfaturilor sau indicațiilor mele terapeutice”, spune dr. Pojoga.