Colon iritabil

Despre colonul iritabil

Colonul iritabil sau sindromul de intestin iritabil (SII) este reprezentat de perturbarea cronică a funcției intestinale caracterizată de durere sau disconfort abdominal, asociate cu modificări ale tranzitului intestinal: constipaţie, diaree, alternanţă diaree şi constipaţie. Pot fi prezente şi balonarea sau distensia abdominală (mărirea în volum a abdomenului). De asemenea, pot apărea şi simptome de colon iritabil pe fond nervos, pentru că stresul influențează negativ o stare de spirit şi poate duce la iritarea colonului.

Cauze

Nu există doar o cauză responsabilă de dezvoltarea colonului iritabil. Mecanismele fiziopatologice de dezvoltare a acestei afecţiuni sunt complexe şi, în multe cazuri, rămân neînţelese în totalitate.

Principalele mecanisme prin care se produce SII sunt:

  • hipersensibilitatea viscerală;
  • alterarea axului creier-intestin;
  • tulburări de motilitate intestinală;
  • factori psiho-sociali (de mediu, stres, mecanisme de adaptare la stres, tulburări psihice: depresie, tulburări anxioase, atacuri de panică, stres posttraumatic, etc.);
  • inflamaţia din intestine (şi intestinul iritabil post-infecţios);
  • suprapopularea cu bacterii a intestinului subţire;
  • factori genetici;
  • factori alimentari (alergii alimentare, malabsorbţia carbohidraţilor, etc.).

Factori de risc

Există categorii de pacienţi sau anumite condiţii care favorizează dezvoltarea colonului iritabil:

  • sexul feminin: afecţiunea este întâlnită de 2 ori mai frecvent la femei; nu se ştie exact de ce, dar unii cercetători cred că există o legătură cu modificările hormonale datorate ciclului menstrual;
  • vârsta tânără: colonul iritabil poate afecta orice categorie de vârstă, dar este mai frecvent la adolescenţi şi la cei de până în 40 de ani;
  • istoricul familial: colonul iritabil are o componentă genetică şi există o predispoziţie pentru dezvoltarea lui;
  • probleme emoţionale: unii pacienţi cu SII pot prezenta şi stres emoţional, afecţiuni psihice, sau au trecut printr-un eveniment traumatizant (exp: abuz sexual, violenţă domestică, etc). Există dovezi științifice că reducerea stresului şi terapia comportamentală pot ameliora simptomele, pentru o parte din aceşti pacienţi;
  • medicamente: există anumite medicamente ce pot favoriza simptomele de colon iritabil: antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive, suplimente cu sorbitol etc.;
  • intoleranţe şi sensibilităţi alimentare precum cele la: lactoză, gluten, carbohidraţi (exp. fructoză, sorbitol etc). Grăsimile, băuturile carbogazoase şi consumul de alcool afectează şi ele digestia amplificând simptomele;
  • infecţii digestive: toxiinfecții alimentare, enterocolite bacteriene, virale sau parazitare; acestea pot schimba flora intestinală normală a colonului şi determină SII- postinfecţios;

Simptome

Simptomele colonului iritabil sunt reprezentate de durerea abdominală recurentă care apare, în medie, o dată pe săptămână în ultimele 3 luni, asociată cu 2 sau mai multe dintre următoarele criterii:

  • asociată cu defecaţia;
  • asociată cu schimbare în frecvenţa scaunului;
  • asociată cu schimbare de formă (aspectul) scaunului.

Aceste criterii trebuie îndeplinite în ultimele trei luni cu debut al simptomelor cu cel puţin şase luni anterior diagnosticului.

Pot exista şi simptome asociate ce susţin, dar nu fac parte din criteriile de diagnostic, iar acestea sunt:

  • balonare;
  • tenesme rectale (contracturi spastice ale sfincterului anal);
  • defecaţie dificilă;
  • senzaţie imperioasă de defecaţie;
  • scaune cu mucus;
  • simptome extraintestinale: dureri de spate, simptome urologice sau ginecologice.

Există 4 tipuri de SII:

  1. SII cu predominanţa constipaţiei: mai mult de 25% din scaune sunt de consistenţă crescută (tip 1 şi 2 pe scala Bristol) şi mai puţin de 25% de consistenţă scăzută (tip 6 şi 7 pe scala Bristol);
  2. SII cu predominanţa diareei: mai mult de 25% din scaune sunt de consistenţă scazută (tip 6 şi 7 pe scala Bristol) şi mai puţin de 25% de consistenţă crescută (tip 1 şi 2 pe scala Bristol);
  3. SII mixt - alternanţă diaree-constipaţie: mai mult de 25% din scaune sunt de consistenţă crescută (tip 1 şi 2 pe scala Bristol) şi mai mult de 25% de consistenţă scazută (tip 6 şi 7 pe scala Bristol);
  4. SII nespecific: modificări insuficiente ale consistenţei scaunului ce nu îndeplinesc nici un criteriu de mai sus.

Diagnosticare

Sindromul de intestin iritabil este diagnosticat de medicul gastroenterolog sau internist.

Diagnosticul afecţiunii este în mare parte clinic, analizele de sânge, investigaţiile imagistice şi endoscopice se recomandă în caz că există semne de alarmă.

În cadrul primei vizite la medicul specialist, acesta va face o anamneză pe baza simptomelor relatate de pacient despre modul de apariţie, dacă aceste sunt în legătură cu defecaţia, modificările de tranzit şi debutul acestora. Este, de asemenea, important să se noteze şi antecedentele familiale patologice (rude de gradul I - părinţi, fraţi) de boli gastrointestinale, inclusiv dacă au existat cancere digestive în familie.

Se adună informaţii şi despre istoricul personal al pacientului: de ce boli mai suferă, ce medicaţie ia pentru acestea, dacă suferă de intoleranţe alimentare, dacă în ultima perioada a urmat tratamente cu antiinflamatoare sau antibiotice, dacă a avut infecţii digestive, etc. Modul de viaţă, de alimentaţie şi, nu în ultimul rând, stresul, influenţează simptomele şi trebuie menţionate şi ele.

Dacă informaţiile despre simptome nu sunt suficiente, atunci se trece la un examen clinic general al abdomenului şi, eventual, tuşeu rectal (în cazul constipaţiei sau simptomelor ano-rectale).

Următorul nivel este cel al analizelor de laborator care vor ajuta la diagnosticul diferenţial cu alte afecţiuni. Aceste analize pentru colonul iritabil sunt:

  • funcţia pancreasului: amilaza şi lipaza pancreatică, elastaza fecală (mai ales în SII cu diaree);
  • testul de hemoragii oculte din fecale (arată dacă există pierdere de sânge gastrointestinală);
  • în caz de diaree: calprotectina fecală (marker inflamator ce ajută la diagnosticul diferenţial al SII cu bolile inflamatorii cronice intestinale - Boala Crohn şi Rectocolita ulcerohemoragica), markeri pentru boala celiacă/intoleranţa la gluten (anticorpi anti-transglutaminază tisulară şi anti-gliadină);
  • testul genetic de intoleranţă la lactoză (aceasta se poate asocia cu diaree, balonare şi flatulenţă).

Radiografia abdominala simplă („pe gol”) se recomandă dacă există suspiciune de ocluzie intestinală în caz de constipaţie severă.

Ecografia abdominală totală poate fi prima efectuată în cadrul vizitei la medic, poate da informaţii preţioase despre ficat, pancreas, vezică şi căile biliare şi este o metodă bună pentru diagnosticul diferenţial cu alte afecţiuni.

Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia) reprezintă o investigaţie prin care se examinează intestinul gros cu ajutorul unui tub flexibil ce are la capăt o cameră video (colonoscop).

Colonoscopia NU este obligatoriu de efectuat în colonul iritabil, se indică doar dacă există semnale de alarmă, iar acestea sunt: simptome definite și simptome probabile.

 

Simptome definite:

  • pacient cu vârsta de cel puţin 40 ani cu scădere în greutate neexplicată şi durere abdominală;
  • pacient cu vârsta de cel puţin 50 ani cu hemoragie rectală neexplicată;
  • pacient cu vârsta de cel puţin 60 ani cu: anemie prin deficit de fier sau schimbări ale tranzitului intestinal.

Simptome probabile:

  • adulţi de orice vârstă cu formaţiuni palpabile abdominale sau rectale
  • adulţi cu vârsta de sub 50 ani cu hemoragie rectală şi oricare din următoarele semne sau simptome neexplicate: durere abdominală, schimbări ale tranzitului intestinal, scădere în greutate, anemie prin deficit de fier.

În aceste cazuri pacientul va trebui să efectueze investigaţii amănunţite, inclusiv colonoscopie. Aceasta poate evidenţia cauze obstructive ale constipaţiei (polipi, cancer colo-rectal) sau, în caz de diaree cronică, bolile inflamatorii intestinale şi colita microscopică.

Studiile de motilitate intestinală (manometria anorectală) sunt indicate la pacientul cu constipaţie când există suspiciunea de tulburare de defecaţie sau incontinenţă fecală.

Tratament

Schema de tratament pentru colonului iritabil presupune mai multe etape:

  • măsuri generale;
  • tratament medicamentos;
  • terapie psihologică (psihoterapie, terapie cognitiv-comportamentală, hipnoză).

 

Măsuri generale

Majoritatea pacienţilor prezintă o îmbunătăţire considerabilă a simptomelor doar după luarea măsurilor generale, nemaifiind necesară şi prescrierea unei medicaţii.

Comunicarea medic - pacient trebuie să fie foarte bună şi trebuie să i se explice pacientului cu calm şi empatie că afecţiunea are caracter benign, dar cronic. De cele mai multe ori prognosticul este favorabil deşi majoritatea pacienților sunt anxioşi şi au teama că au boli grave, precum cancerul.

 

Regim alimentar recomandat

Regimul colonului iritabil este de preferat să fie cât mai variat, echilibrat şi individualizat.

Dietele foarte restrictive nu trebuie încurajate. În caz de constipaţie se recomandă administrarea de fibre solubile sintetice (psyllium, polycarbophil) şi insolubile naturale (celuloza, hemiceluloza).

În caz de diaree se evită sau se exclud cu totul alimentele cu efect laxativ precum: lapte dulce, dulciuri concentrate, condimente iuţi, grăsimi, alcool, cafea.

Pacienţii care prezintă şi balonare ar trebui să renunţe la alimente flatulogene (care fermentează şi produc gaze intestinale): fasole, mazăre, linte, soia, varză, broccoli, ceapă, ridichi, castraveţi, ţelină, pepene, banane, prune, mere, stafide, nuci, alune, germeni de grâu, etc.

De asemenea, evitarea carbohidraţilor (fructoză, sorbitol etc.) poate avea efecte benefice la unii pacienţi cu balonare. Excluderea glutenului din alimentaţie nu este necesară (în lipsa evidenţei clare a intoleranţei la gluten), deşi s-a observat în unele cazuri o ameliorare a simptomelor după acest tip de dietă.

Unele fibre insolubile, deşi foarte eficiente împotriva constipaţiei, pot accentua simptomele de disconfort abdominal datorită balonării şi flatulenţei.

Activitatea fizică și sportul sunt benefice pentru funcţionarea corectă a organismului şi pot rameliora simptomele de durere, constipaţie şi balonare.

 

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos pentru colonul iritabil este prescris de medicul specialist şi cuprinde:

  • antispastice: agenţi ce relaxează musculatura intestinală, blocante canale de calciu, antimuscarinice. Uleiul de mentă este un calmant pentru colonul iritabil şi ameliorează chiar şi balonarea şi flatulenţă;
  • agonişti opiacei;
  • antidepresive;
  • anxiolitice;
  • antidiareice (în caz de diaree): opiode, antagoniştii receptorilor serotoninergici 5 HT3, fixatori de acizi biliari, etc;
  • laxative (în caz de constipaţie): de volum (tărâţe de grâu, psyllium, metilceluloza), osmotice (lactuloză, polietilenglucol-PEG), uneori pot agrava balonarea şi durerea abdominală;
  • alte medicamente pentru constipaţie: activatoare de canale de clor, antagonişti de guanilat-ciclază;
  • probioticele pentru colonul iritabil: acestea sunt microorganisme vii, bacterii bune, care ajută la buna funcţionare a intestinelor; cele mai utilizate: Bifidobacterium infantis, lactis şi brevis (utili în constipaţie), Lactobacillus rhamnous, reuteri, acidophilus şi casei (utili în diaree);
  • antibiotice non-absorbabile: utilizate pentru reglarea florei intestinale.

 

Terapia psihologică

Terapia psihologică poate îmbunătăţi considerabil simptomele colonului iritabil dar necesită mult timp şi costuri crescute. Se pot încerca: terapia cognitiv comportamentală, hipnoza sau tehnicile de relaxare.

Prevenție

  • evitaţi stresul, oboseala fizică şi psihică intense;
  • mâncaţi la ore regulate;
  • consumaţi porții mai mici de mâncare;
  • luaţi masa stând pe scaun, într-o atmosferă calmă, mâncând încet şi mestecând bine;
  • beţi cel puţin 2 litrii de lichide necarbogazoase pe zi, cu o oră înainte sau după masă, nu în timpul mesei;
  • gătiţi alimentele în vapori, la cuptor sau la grătar;
  • faceţi exerciţii fizice regulate;
  • evitaţi mesele copioase şi mâncărurile ce se digeră greu (grăsimi animale, friptură în sânge, mâncăruri cu sos etc.);
  • nu consumaţi în exces alcool, cafea şi nu fumaţi;
  • în caz de constipaţie: creşteţi treptat aportul de fibre cu 2 - 3 grame pe zi până la 25 g (pentru femei) sau 38 g (pentru bărbați) pe zi. Sursele sunt reprezentate de: cereale şi pâinea integrală, fasolea boabe, fructele și legumele. Consumaţi o cantitate moderată din alimentele care conțin mult sorbitol, cum ar fi prunele uscate sau sucul de prune;
  • în caz de diaree: evitaţi administrarea fibrelor, în special cele insolubile care se găsesc în coaja fructelor și legumelor, evitaţi ciocolata, alcoolul, cofeina, fructoza sau sorbitolul, băuturi carbogazoase, alimente prăjite şi grase;
  • evitaţi produsele lactate (în special dacă suferiţi de intoleranță la lactoză);
  • evitaţi alimente ce conţin grâu dacă suferiţi de sensibilitate sau intoleranţă la gluten;
  • nu consumaţi alimente şi băuturi la temperaturi extreme - foarte fierbinţi sau foarte reci, cum ar fi apă rece ca gheaţa şi supa fierbinte, la aceeaşi masă;
  • evitaţi fasolea, mazărea, lintea, soia, broccoli, ceapa, varza, varza de Bruxelles, germeni de grâu, stafidele şi ţelina; acestea provoacă gaze intestinale, ceea ce vă poate înrăutăţi simptomele;
  • în caz de stres şi anxietate încercaţi tehnici de relaxare, hipnoterapie, terapie cognitiv-comportamentală sau psihoterapie;
  • evitaţi administrarea de medicamente fără recomandarea unui medic; unele pot avea efecte adverse şi pot agrava simptomele (antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive etc.).

Important de reţinut este că se pot reduce simptomele sau se poate scăpa de colonul iritabil cu un mod de viaţă echilibrat, evitarea sedentarismului şi eliminarea exceselor alimentare şi păstrarea unui program de luat masa.

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie

Bibliografie
  1. Trifan A., Gheorghe C, Dumitrascu D. „Gastroenterologie și hepatologie clinică - Intestinul iritabil”, p. 246-261
  2. “Irritable Bowel Syndrome Health Center.” WebMD, 2019, www.webmd.com/
  3. Lacy, Brian E., et al. “ACG Clinical Guideline: Management of Irritable Bowel Syndrome.” American Journal of Gastroenterology, vol. 116, no. 1, 14 Dec. 2020, pp. 17–44, https://journals.lww.com/, 10.14309/ajg.0000000000001036
  4. Morales-Brown, Louise. “What to Know about the Bristol Stool Form Scale.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 20 Aug. 2021, www.medicalnewstoday.com
  5. Vasant, Dipesh H., et al. “British Society of Gastroenterology Guidelines on the Management of Irritable Bowel Syndrome.” Gut, 26 Apr. 2021, https://gut.bmj.com/, 10.1136/gutjnl-2021-324598.

Medici specialiști - Gastroenterologie

Stefan Andreea-Maria
Stefan Andreea-Maria
Medic Specialist
Stefan Andreea-Maria
Stefan Andreea-Maria
Medic Specialist

Ecografie 2D , Endoscopie - Gastroenterologie și Gastroenterologie

FG
Florescu Gabriela
Medic Specialist
FG
Florescu Gabriela
Medic Specialist

Gastroenterologie

IN
Ignat Nadia
Medic Primar
IN
Ignat Nadia
Medic Primar

Ecografie 2D , Gastroenterologie și Medicina interna

Uzum Amelia
Medic Primar, Supraspecializare Hepatologie, Ecografie Generala, Endoscopie Digestiva Diagnostica
Uzum Amelia
Medic Primar, Supraspecializare Hepatologie, Ecografie Generala, Endoscopie Digestiva Diagnostica

Gastroenterologie

Popescu Alexandru
Popescu-Arhip Alexandru
Medic Specialist
Popescu Alexandru
Popescu-Arhip Alexandru
Medic Specialist

Ecografie 3D , Endoscopie - Gastroenterologie , Camera de garda și Gastroenterologie

Prundus Camelia Raluca
Prundus Camelia Raluca
Medic Specialist
Prundus Camelia Raluca
Prundus Camelia Raluca
Medic Specialist

Ecografie 2D , Gastroenterologie , Medicina interna și Endoscopie - Gastroenterologie

Kahdim Hadi Kahdim
Kahdim Hadi Kahdim
Medic Specialist
Kahdim Hadi Kahdim
Kahdim Hadi Kahdim
Medic Specialist

Gastroenterologie

Roman Adina
Roman Adina Maria
Medic Specialist
Roman Adina
Roman Adina Maria
Medic Specialist

Ecografie 2D și Gastroenterologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.