Interviu dr. Mihai Stănciuc, MedLife: despre când este necesar consultul neurochirurgical și ce urmează după

19 Ianuarie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Dr. Mihai Stănciuc, MedLife

Afecțiunile neurologice pot debuta discret, cu simptome aparent banale, care sunt ușor de pus pe seama oboselii, stresului sau vârstei. Tocmai această discreție face ca multe afecțiuni ale coloanei vertebrale sau ale creierului să fie diagnosticate târziu, când opțiunile terapeutice devin mai limitate. Dr. Mihai-Alexandru Stănciuc, medic specialist neurochirurg în cadrul Spitalului MedLife Medical Park, explică care sunt semnele de alarmă ce nu trebuie ignorate, când este necesar consultul neurochirurgical și cum arată astăzi tratamentul modern al patologiilor cerebrale și spinale.

Pentru ce tip de afecțiuni ajung pacienții la neurochirurg?

De cele mai multe ori, un neurochirurg ajunge să tratateze pacienți cu afecțiuni ale coloanei. „Din păcate, mulți pacienți ajung la neurochirurg abia când afecțiunea necesită intervenție chirurgicală. Dacă pacienții respectivi ar fi venit mai devreme pentru un diagnostic corect, pentru un consult neurochirurgical și un plan de tratament și recuperare, unii dintre ei ar fi putut evita operația. În cele mai multe cazuri, afecțiunile coloanei sunt de tip degenerativ. Asta înseamnă că apar treptat, prin uzura discurilor și a ligamentelor, odată cu vârsta sau cu suprasolicitarea. Am pacienți care îmi spun că se confruntă cu probleme de coloană de 10 ani sau chiar mai mult. Dacă ar fi venit la consult din timp, în multe cazuri tratamentul conservator ar fi fost suficient și nu s-ar fi ajuns la operație”, spune dr. Stănciuc.

Patologia cerebrală este mai puțin frecventă, iar printre cele mai des întâlnite motive de prezentare la neurochirurg sunt tumorile cerebrale.

„La copii, cele mai frecvente sunt tumorile chistice, cum sunt astrocitoamele. La adulții tineri, între 20 și 40 de ani, întâlnim mai ales tumori gliale cu grad scăzut de malignitate, dar cu comportament malign, care evoluează mai lent, dar și tumori benigne precum adenoamele hipofizare. După 40 de ani, riscul de tumori maligne agresive, cum este glioblastomul, crește semnificativ. În cazul vârstnicilor, cea mai frecventă este o tumoră benignă, din fericire, și anume meningiomul. Neurinomul de nerv acustic, deși o afecțiune mai rară, este o patologie benignă cu simptome destul de zgomotoase: pierderea auzului unilateral, vertij, dureri localizate în regiunea occipitală, în spatele urechii, iar mai rar, poate fi însoțit și de pareză facială”, precizează dr. Stănciuc.

„Din păcate, patologia malignă este cea pe care o întâlnim cel mai des. Tumorile maligne evoluează fulminant: pacientul se poate degrada de la o zi la alta, uneori chiar de la o oră la alta, ceea ce impune intervenția rapidă”, adaugă medicul.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la un consult neurochirurgical?

Multe dintre problemele neurologice debutează cu semne pe care tindem să le ignorăm în ritmul alert al vieții cotidiene. Totuși, corpul trimite semnale clare atunci când există o suferință la nivelul coloanei vertebrale sau al creierului. Durerea de spate, amorțeala mâinilor sau a picioarelor, dificultățile la mers sau modificări bruște de comportament sunt semne de alarmă ce nu ar trebui ignorate.

Care sunt semnele ce pot indica o afecțiune a coloanei?

Dacă vorbim despre afecțiuni ale coloanei, durerile de spate persistente reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții ajung la medic: „Cele mai frecvente simptome sunt durerile persistente de spate. Mulți pacienți le ignoră luni sau chiar ani întregi, iau antiinflamatoare sau fac recuperare medicală, uneori fără un diagnostic precis și fără consultul unui neurochirurg. De asemenea, apar frecvent amorțeli și furnicături la nivelul mâinilor ori al picioarelor, dar și slăbiciuni musculare sau tulburări de mers și de echilibru”, explică dr. Stănciuc.

Astfel de manifestări pot indica afecțiuni degenerative ale coloanei, hernii de disc sau compresii nervoase care, netratate, se pot agrava progresiv.

Care sunt posibilele simptome ale unei tumori cerebrale?

Dacă în cazul coloanei vertebrale durerea este un indiciu important, în cazul creierului, simptomele pot fi mult mai insidioase. De exemplu, semnele tumorilor cerebrale, de exemplu, variază semnificativ în funcție de localizarea tumorii. „Slăbiciunile musculare, tulburările de vorbire, problemele de vedere sau dezechilibrele alarmează de obicei pacientul și îl trimit mai repede la medic. Mai complicat este atunci când tumorile se află la nivel frontal, pentru că pot debuta prin schimbări de comportament. Am avut pacienți tratați inițial la psihiatrie mulți ani, iar ulterior, la investigațiile imagistice, s-a descoperit că aveau o tumoră cerebrală”, detaliază neurochirurgul.

De cele mai multe ori, nu pacientul observă semnele unei probleme, ci apropiații acestuia: „Aproape întotdeauna rudele sunt cele care observă primele schimbările și insistă pentru investigații suplimentare”, precizează dr. Stănciuc.

Este consultul neurochirurgical sinonim cu operația?

Percepția că vizita la neurochirurg duce inevitabil la intervenție chirurgicală este larg răspândită, dar eronată.

„Neurochirurgul știe cel mai bine când e momentul optim pentru operație și ce alte soluții terapeutice există. În multe cazuri, dacă suferința este recentă, recomandăm inițial tratamente conservatoare, dar pacienții sunt monitorizați atent. Nu orice diagnostic duce automat la operație. Dacă pacientul nu are toate simptomele, există șanse reale să se recupereze și fără intervenție neurochirurgicală. Am întâlnit și pacienți care au venit cu indicații clare de operație și care, prin tratament conservator și recuperare, au evoluat foarte bine. Aceasta este și recomandarea ghidurilor de neurochirurgie: intervenția chirurgicală trebuie să fie ca o ultimă soluție. Desigur, există și situații mai grave, în care recuperarea nu mai este posibilă, iar atunci operația devine necesară”, explică dr. Stănciuc.

Ce rol joacă testele genetice în tratamentul tumorilor?

Medicina personalizată a adus în neurochirurgie instrumente noi de evaluare care depășesc simpla analiză morfologică a tumorii. Testarea genetică poate furniza informații esențiale pentru stabilirea strategiei terapeutice optime și pentru anticiparea evoluției bolii.

După extirparea chirurgicală a unei tumori cerebrale sau spinale, analiza histopatologică standard este completată cu investigații genetice care pot revela caracteristici moleculare ale țesutului tumoral. Aceste date ghidează atât neurochirurgul, cât și oncologul în selectarea celui mai eficient protocol de tratament.

„Noi solicităm testarea genetică și moleculară a tumorii, pentru că aceste informații ne arată cum va evolua afecțiunea și ce tratament este cel mai potrivit, atât din punct de vedere neurochirurgical, cât și oncologic, în cazurile în care, din păcate, este necesar”, precizează medicul neurochirurg.

Cum a schimbat tehnologia neurochirurgia modernă?

Progresele tehnologice au transformat radical siguranța și precizia intervențiilor.

„Oamenii cred că după operație nu se vor mai mișca, că vor rămâne imobilizați la pat. Teama pacienților își are rădăcinile în trecut, într-o vreme în care tehnologia și metodele chirurgicale erau mult mai limitate față de cum sunt astăzi. Lucrăm cu tehnici minim invazive, avem tehnologii moderne și echipe multidisciplinare. Pacientul are astăzi în jurul lui o echipă întreagă de specialiști, care lucrează împreună pentru binele lui”, spune medicul.

Totuși, rezultatele depind și de momentul prezentării la medic, precizează dr. Stănciuc: „Un pacient care suferă de 10 ani și ajunge la neurochirurg târziu nu va fi la fel ca înainte. Intervenția ameliorează, dar nu șterge complet o suferință cronică.”

Ce presupun operațiile pe creier cu pacientul treaz?

Intervențiile cu pacientul conștient reprezintă una dintre cele mai avansate tehnici din neurochirurgie.

„Astăzi folosim imagistică de înaltă rezoluție, neuronavigație – un fel de GPS pentru creier – și monitorizare intraoperatorie. Datorită evoluției anesteziei, realizăm inclusiv operații pe creier în care pacientul este treaz, pentru a verifica în timp real funcțiile motorii sau de vorbire. Ultima oară am realizat o astfel de intervenție în urmă cu trei luni. Pacientul a fost treaz pe tot parcursul intervenției și acesta este cel mai bun feedback că intervenția decurge bine: analizăm pacientul continuu și îl punem să facă ce știe el cel mai bine – să cânte, spre exemplu, dacă are aptitudini de acest fel, dacă nu, să vorbească pur și simplu, să-și miște mâinile și picioarele, să recunoască imagini – și astfel vedem cât de mult putem interveni într-o anumită zonă a creierului. Necesită o pregătire psihologică minuțioasă, iar la pacienții tineri deschiderea este mai mare pentru o astfel de tehnică. E o experiență extraordinară atât pentru pacient, cât și pentru echipă”, explică medicul.

De ce este importantă abordarea multidisciplinară pentru succesul intervenției?

Succesul tratamentului este rezultatul colaborării dintre mai multe specialități.

„Și înainte exista echipă în jurul pacientului, dar astăzi colaborarea este mult mai complexă: fiecare caz e analizat multidisciplinar, iar în jurul pacientului se adună specialiști din mai multe domenii. Asta face diferența – faptul că pacientul e privit ca un întreg, nu doar prin prisma unei singure specialități”, spune dr. Mihai Stănciuc.

Această metodă de lucru nu doar că îmbunătățește rezultatele medicale, dar oferă și un confort psihic esențial pacientului. „Eu le explic mereu pacienților că nu sunt singuri și că în spatele unei intervenții stă o echipă întreagă, pregătită să gestioneze orice situație. Am văzut cum teama scade atunci când oamenii simt că sunt înțeleși și că există o echipă care îi susține pe tot parcursul tratamentului”, conchide medicul neurochirurg.

Cine este dr. Mihai Stănciuc?

Dr. Mihai Alexandru Stănciuc este medic specialist neurochirurg în cadrul Spitalului MedLife Medical Park. A ales neurochirurgia din dorința de a combina rigoarea științifică cu impactul profund pe care această specialitate îl are asupra vieții pacientului.

În activitatea clinică tratează afecțiuni cerebrale și spinale, de la hernii de disc și dureri cronice de coloană, până la tumori cerebrale și spinale de diverse tipuri, utilizând tehnici chirurgicale moderne și soluții personalizate fiecărui caz.

Pentru dr. Stănciuc, relația cu pacientul începe cu o evaluare atentă, bazată pe investigații imagistice de precizie, și continuă cu o discuție deschisă despre opțiunile reale de tratament, riscuri și beneficii.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării