Interviu Asist. Univ. Dr. Felicia Bănărescu, MedLife: despre alergii, factori de risc și opțiuni de tratament

16 Aprilie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Asist. Univ. Dr. Felicia Bănărescu, MedLife

Alergiile reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate la nivel global, iar România nu face excepție — un sfert din populație suferă de o formă sau alta de alergie. Am stat de vorbă cu Asist. Univ. Dr. Felicia Bănărescu, medic specialist alergolog în Clinica MedLife Timișoara, pentru a înțelege mai bine mecanismele din spatele acestor reacții, rolul geneticii, dar și ce opțiuni terapeutice există astăzi.

Ce este, de fapt, o alergie?

Mecanismul din spatele unei reacții alergice este unul specific și extrem de complex. Alergia reprezintă o reacție disproporționată a sistemului imunitar față de substanțe din mediu — alergenii — care, în mod normal, nu ar reprezenta un pericol pentru organism. Corpul le „etichetează” greșit ca amenințări și produce anticorpi pentru a le combate, declanșând astfel o cascadă de simptome.

Acestea pot fi minore — mâncărimi, roșeață, lăcrimare — sau pot escalada rapid spre manifestări severe: dificultăți respiratorii, umflarea feței sau a limbii, scăderea tensiunii arteriale și, în cazurile extreme, șoc anafilactic. Un aspect important de subliniat este că reacția alergică nu apare neapărat la primul contact cu alergenul.

„Alergia necesită o perioadă de sensibilizare care inițial nu se manifestă clinic. Alergenul intră în contact cu celulele sistemului imun și determină producția de imunoglobuline E (IgE). La un al doilea contact cu alergenul are loc, de fapt, manifestarea și implicarea reacției alergice imediate, apoi tardive”, explică dr. Felicia Bănărescu.

Un exemplu elocvent oferit de medic este cel al reacțiilor la veninul de insecte, unde prima experiență poate fi înșelătoare: „La o primă înțepătură de insectă ca viespea sau albina, pacienții se pot sensibiliza fără să aibă o reacție cutanată ușoară locală, după care, chiar la un nivel mic de imunoglobuline E, când e un alergen foarte puternic, adică o doză mai mare de venin, de exemplu, se poate declanșa chiar un șoc anafilactic”, precizează medicul alergolog.

Cum diferă alergia de intoleranță?

O problemă frecvent întâlnită în cabinetul de alergologie este dificultatea pacienților de a diferenția o reacție imună (alergia) de o problemă de digestie sau metabolizare (intoleranța). Deși simptomele pot părea similare la prima vedere, mecanismele și riscurile sunt total diferite.

Dr. Felicia Bănărescu clarifică aceste diferențe esențiale:

„Alergia implică o hiper reactivitate a sistemului imun și poate avea manifestări severe, inclusiv anafilaxie. Intoleranța alimentară nu implică un mecanism imun direct și este mai degrabă legată de dificultatea organismului de a digera sau metaboliza o anumită substanță. Dacă vorbim despre lapte, de exemplu, la alergie aceasta implică apariția anticorpilor specifici de tipul imunoglobulină E, în timp ce intoleranța la lactoză ține de un deficit enzimatic și anume de lactază. La fel și pentru grâu, există varianta în care sistemul imun este foarte activ, dar există și boala celiacă în care apar anticorpi printr-un alt mecanism, fiind tot un fel de intoleranță. Alergia alimentară se manifestă prin simptome severe care apar brusc și pot ajunge la șoc anafilactic, iar intoleranța presupune tulburări de tranzit, dureri abdominale, vărsături, simptome mai ușoare care dispar după ce alimentul a trecut prin pasajul gastrointestinal”, spune medicul.

Se poate transmite o alergie de la părinți?

Una dintre întrebările frecvente ale pacienților este dacă alergiile se moștenesc. Răspunsul nu este simplu. Moștenirea genetică joacă un rol, dar nu este determinantă în sine. Mai degrabă, ea creează un teren propice, iar factorii de mediu sunt cei care declanșează de fapt alergia.

„Alergia este rezultatul interacțiunii între genetică și mediul în care trăim. Dispoziția se poate moșteni, dar factorii de mediu-poluare, schimbările climatice și stilul de viață sunt declanșatorii. Cele mai frecvente alergii sunt cele respiratorii și mă refer în special la acarienii din praful de casă, dar și la polenuri, iar în zona noastră cel mai frecvent întâlnit alergen este ambrozia. La copii sunt prezente și alergiile alimentare, alergenii principali fiind laptele și oul. Alergiile nu se moștenesc direct, dar se moștenește predispoziția de a face alergii. Adică terenul atopic. Dacă un părinte este alergic, riscul copilului de a dezvolta o alergie crește. Dacă ambii părinți sunt alergici, riscul ca viitorul copil să dezvolte o alergie poate ajunge chiar până la 60-70%. Așa cum am spus, genetica este importantă, dar nu e suficientă. Este nevoie și de factori de mediu pentru ca alergia să se poată manifesta”, explică medicul alergolog.

Când se recomandă testarea alergologică la copii?

Bolile cel mai frecvent asociate cu predispoziția genetică includ dermatita atopică, rinita și conjunctivita alergică, astmul alergic, precum și anumite alergii alimentare. Chiar și în absența simptomelor, unele familii cu istoric de reacții severe aleg să solicite o testare alergologică timpurie pentru copii — o decizie pe care dr. Bănărescu o consideră înțeleaptă și binevenită.

„Există anumite situații speciale când familii cu istoric de reacții alergice severe de tip anafilactic solicită o evaluare alergologică mai devreme de apariția simptomelor la copii. Și da, această evaluare poate fi utilă în prevenirea unor situații grave. Sunt mulți părinți responsabili care vin cu copiii la testare și e bine pentru că putem să depistăm o sensibilizare care încă nu este clinic manifestă. Când știm că este o problemă, părinții pot să ia măsuri - un mediu cât mai curat, folosirea purificatorului de aer în cameră și apelarea la medicul specialist la apariția primelor simptome de alergie. Dar cel mai important mesaj pentru părinți este să nu ignore primele semne și să se adreseze medicului din timp, nu când simptomele se agravează, adică: dificultăți de respirație, erupții cutanate extinse apărute brusc, umflarea buzelor, a limbii sau a feței, stare de amețeală, scăderea tensiunii arteriale care poate merge până la pierderea conștienței. Atunci e nevoie de consultul de specialitate pentru că toate acestea pot semnala o reacție alergică severă”, punctează dr. Felicia Bănărescu.

De ce apar unele alergii abia la vârstă adultă?

Mulți pacienți sunt surprinși să dezvolte simptome severe la 30 sau 40 de ani, deși în copilărie nu au avut probleme. Explicația rezidă în modul în care mediul înconjurător modifică agresivitatea alergenilor și rezistența sistemului nostru imunitar.

Alergia la polenul de ambrozie este un exemplu critic în România.

„Pacienții aceștia au fost expuși la cantități din ce în ce mai mari de polen și pe o perioadă mai lungă de timp, având în vedere schimbările climatice, urbanizarea și poluarea. Astfel, polenul a devenit mai agresiv pentru sistemul imunitar. Sistemul imunitar se schimbă de-a lungul vieții după o expunere repetată, stres cronic, infecții, poluare și chiar modificări hormonale care pot dezechilibra toleranța imunologică, iar la un moment dat, organismul începe să recunoască un alergen ca fiind periculos, deși până atunci fusese inofensiv. Și de aceea, alergia poate apărea la vârsta adultă, deși până atunci am fost expuși în mod repetat la acel alergen. Literatura de specialitate și studiile ne arată practic că un pacient sensibilizat la polenul de ambrozie care nu se tratează corespunzător în acel sezon polinic de vară-toamnă, va avea o progresie către o formă mai severă de boală și chiar poate dezvolta o criză de astm indusă de polenul de ambrozie”, explică dr. Bănărescu.

Ce opțiuni de tratament există pentru alergii și cât de eficiente sunt acestea?

Vestea bună pentru pacienți este că medicina modernă nu se mai limitează doar la ameliorarea simptomelor cu antihistaminice sau corticosteroizi. Astăzi, avem posibilitatea de a „reeduca” sistemul imunitar prin imunoterapia cu alergeni.

Această metodă, cunoscută și sub numele de desensibilizare, presupune administrarea unor doze controlate de alergen pe parcursul a minim 3 ani. Este singurul tratament care acționează asupra cauzei, nu doar asupra efectului, fiind recomandat în special pentru rinitele alergice (pentru a preveni evoluția către astm) și pentru alergiile la veninul de insecte.

Alergiile nu pot fi complet prevenite, mai ales atunci când există o predispoziție genetică. Totuși, un stil de viață echilibrat, reducerea expunerii la poluanți, evitarea fumatului și menținerea unui mediu de locuit curat pot reduce semnificativ riscul declanșării lor. Iar atunci când primele simptome apar, adresarea rapidă către un medic specialist face diferența dintre o afecțiune controlată și una care se agravează în timp.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pasul 1

Detaliile Pacientului

Pasul 2

Detaliile Programării

Articole din aceeași categorie

De vorbă cu medicii
Iulian Druciuc, kinetoterapeut Sweat by MedLife

Interviu Iulian Druciuc, kinetoterapeut MedLife: despre postura corectă și impactul ei asupra sănătății

Trăim într-o epocă în care petrecem ore întregi în fața ecranelor — fie la birou, fie acasă. Această realitate a transformat sedentarismul și postura deficitară în probleme de sănătate publică, fără ca mulți dintre noi să conștientizăm pe deplin consecințele. Durerile de spate, tensiunea din umeri, ...

De vorbă cu medicii
Imagine ADN si pacient folosind un glucometru.

Interviu Prof. drGabriela Roman, MedLife: despre prevenția diabetului și rolul testării genetice

Diabetul zaharat de tip 2 este una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice contemporane, o afecțiune care, deși adesea silențioasă în primele sale etape, poate avea consecințe devastatoare asupra calității vieții. În România, statisticile indică o realitate îngrijorătoare, dar și o opor...

De vorbă cu medicii
Ilustrare a conceptului de genetica medicala pentru medicina personalizata

Interviu Dr. Cerasela Jardan, MedLife: despre testele genetice și prevenția personalizată

Trăim într-o epocă în care medicina nu mai înseamnă doar tratarea bolilor după ce acestea au apărut. Din ce în ce mai mult, atenția se mută spre prevenție și spre înțelegerea modului în care corpul nostru este predispus la anumite vulnerabilități înainte ca acestea să devină probleme reale. Iar în c...