Interviu Dr. Răzvan Simescu, MedLife: despre drumul spre excelență în chirurgia endocrină

29 Iunie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Dr. Razvan Simescu, MedLife

Performanța în chirurgie nu se construiește peste noapte. Este nevoie de ani de studiu și de experiență acumulată în sala de operație, dar și de dorința permanentă de a învăța. Dr. Răzvan Simescu, medic specializat în chirurgie generală și viscerală, cu supraspecializare în chirurgie endocrină și tehnica chirurgiei laparoscopice, știe acest lucru cel mai bine. În acest interviu, vorbește despre parcursul său profesional, mentorii care l-au format și experiențele din centrele europene de excelență, precum și despre dezvoltarea Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca, din a cărui echipă face parte încă de la fondare, într-un centru de referință în chirurgia endocrină la nivel național și european.

Primul pași către cariera de medic

Pentru Dr. Răzvan Simescu, medicina reprezintă o moștenire de familie, dar nu a simțit niciodată că alegerea acestei profesii a fost impusă. „Bunicii mei au fost medici, tatăl meu a fost medic. Cumva, am trăit în lumea medicilor. Am fost ferit de lumea spitalelor, nu am fost genul de copil dus de părinți la locul lor de muncă. De fapt, bunica mea, medic pediatru, mă mai ducea în vacanțe la dispensarul unde lucra; dar era o joacă de copii. Părinții mei s-au ocupat de mine când trebuia, în copilărie, apoi m-au lăsat liber, nu au încercat să mă influențeze în niciun fel, nici când vine vorba despre carieră, nici despre abordarea mea ca medic sau viața personală. Cred că au avut pur și simplu încredere în deciziile mele”, povestește medicul.

Totuși, dincolo de lipsa unei îndrumări directe, dr. Simescu recunoaște că modelul familial și-a spus cuvântul în felul în care a ajuns să își vadă propria profesie: „Mi se părea fascinant cum bunicul își împărțea viața între casă și spital, spitalul fiind bineînțeles pe primul loc. Era tot timpul acolo, total dedicat profesiei sale și studiului, în mare parte rupt de realitatea cotidiană din casă. Bunica conducea casa. Mă regăsesc în acest scenariu, soția mea gestionează tot ce înseamnă casă, concedii, viața noastră de familie.”

Cum s-a născut pasiunea pentru chirurgie

Pasiunea pentru chirurgie a apărut în timpul studiilor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, când a avut ocazia să intre pentru prima dată în blocul operator. „Profesorul meu de chirurgie era un profesor celebru și nonconformist. La primul curs ne-a spus că avem de ales între cursuri, stagiile de pregătire și blocul operator. Bineînțeles că am ales blocul operator. Așa am intrat în sala de operații, împreună cu dumnealui. Am avut șansa să stau și eu echipat, cu mâinile pe bolnav, să văd direct ce se întâmplă. Atunci am știut că asta este ce vreau să fac: chirurgie generală”, își amintește medicul. Experiențele acumulate ulterior pe parcursul stagiilor de pregătire în diverse specialități l-au convins că a făcut alegerea potrivită: „Până la urmă, concluzia a fost că, totuși, chirurgia generală este cea mai bună opțiune, având în vedere că înglobează atâtea patologii, atâtea regiuni anatomice. Apoi, te poți supraspecializa pentru a-ți concentra atenția și energia pe o nișă anume.”

De la prima tiroidectomie, la supraspecializarea în chirurgia endocrină

Decizia de a se supraspecializa în chirurgia endocrină a venit natural, chiar dacă începuturile au fost marcate de rezerve. „Prima operație la care am participat în postura de rezident în Spitalul CFR a fost realizată de domnul profesor Mircea Cazacu și era o tiroidectomie (n.r. – îndepărtare chirurgicală a glandei tiroide). Am fost mâna a treia în cadrul operației. Mâna a treia stă, de obicei, deasupra bolnavului. Se uită de sus în jos la bolnav, nu are prea multe de făcut. Profesorul Cazacu opera tiroida așa cum se opera pe vremuri. Adică făcea tiroidectomie subtotală, nu scotea toată tiroida, lăsa un pic de țesut, pentru a nu risca să lezeze nervii care merg la corzile vocale. Din cauza acestui – zic eu – compromis, pacienții sângerau excesiv. Așa, stând eu la capul bolnavului, practic mă gândeam: «Niciodată nu o să-mi doresc să operez tiroidă. Niciodată nu o să fac asta». Și uite că au trecut anii și, în prezent, cea mai frecventă operație pe care o realizez este tiroidectomia. Desigur, acum sunt înarmat cu experiența acumulată și cu un set de tehnici moderne, indispensabile unui rezultat superior pentru pacient”, spune dr. Simescu.

Mentorii care au format chirurgul de astăzi

Formarea profesională a dr. Simescu a fost influențată decisiv de mentorii pe care i-a întâlnit în perioada rezidențiatului la Spitalul Universitar CFR din Cluj-Napoca: dr. Mircea Cazacu și dr. Valentin Muntean. Cu acesta din urmă, pe care îl consideră cel mai mare chirurg pe tiroidă din România, a și ajuns ulterior să facă echipă la Spitalul MedLife Humanitas: „Acesta a fost norocul meu. Profesorul Mircea Cazacu a fost primul meu mentor și omul care m-a învățat rigoare, ordine și reguli și ce înseamnă să investighez și să tratez pacientul holistic. Cu profesorul Valentin Muntean am o relație absolut specială, lucrăm în continuare împreună. Formăm o echipă la Spitalul MedLife Humanitas, îl ajut cu cazurile lui, dânsul mă ajută cu ale mele. Suntem o echipă rodată.”

O altă întâlnire definitorie a fost cea cu profesorul Martin Walz, pe care l-a cunoscut în 2012, în cadrul unui curs de chirurgie endocrină minim invazivă la centrul de laparoscopie IRCAD din Strasbourg, Franța. „Un mare, mare profesor de chirurgie generală și endocrină, cu cea mai mare experiență din lume în chirurgia suprarenalelor. A făcut atunci o operație de suprarenalectomie (n.r. – îndepărtarea glandei suprarenale) în 20 de minute, în situația în care această operație durează cam o oră și jumătate, două ore. El a realizat-o în 20 de minute după propria lui tehnică și care este în prezent tehnica cea mai elegantă”, își amintește dr. Simescu.

Impresionat de această întîlnire, dr. Simescu a făcut un gest despre care nici el nu credea că va avea sorți de izbândă: i-a scris direct profesorului Walz, fără vreo recomandare sau cunoștință comună: „I-am căutat adresa de mail pe internet și i-am scris. I-am spus că sunt un chirurg tânăr din România și l-am întrebat dacă vreodată ar putea să mă primească să învăț de la dumnealui. Nu îmi închipuiam că îmi va răspunde. În 5 minute mi-a răspuns. Nu mi-a venit să cred! Mi-a lărgit mult orizontul vizavi de tot ce înseamnă chirurgia în general, chirurgia modernă. Am învățat de la el în două săptămâni cât probabil o făcusem în jumătate de rezidențiat”.

Experiența din Germania și întoarcea în țară

După rezidențiat, din dorința de a-și perfecționa tehnicile chirurgicale și de a înțelege direcția în care evoluează chirurgia modernă, dr. Simescu a urmat cursuri și stagii în afara țării. „Operam deja în spitalul de stat, dar tot aveam sentimentul că vreau mai mult. Și am profitat de șansa de a fi făcut școala germană cu limba germană matern. Așa că am plecat în străinătate, în Germania mai precis, unde am efectuat mai multe stagii care m-au făcut să înțeleg direcția în care se îndreaptă chirurgia modernă.”

Ulterior, colaborarea cu dr. Walz i-a adus o ofertă de a se muta la Essen, pe care inițial a refuzat-o. Câțiva ani mai târziu, a luat totuși decizia de a renunța la cariera din România și de a se muta în Germania. Experiența ce a urmat nu l-a convins însă să și rămână în acea țară. „Am hotărât la un moment dat, după încă câțiva ani, totuși, să plec în Germania, de data asta într-un alt loc, într-un Centru de excelență în chirurgie endocrină de lângă München. Mi-am ars toate corăbiile, cum a făcut Cortez când a ajuns în America. Am renunțat la cariera universitară și la postul din Clinica Chirurgie IV, mi-am golit casa și am plecat împreună cu soția mea. Din păcate, însă, acolo nu a fost așa cum credeam. Din mai multe puncte de vedere, dar mai ales pentru că nu aveam autonomie, nu puteam opera cum consideram eu, după tehnica dr. Walz, coroborat cu faptul că aveam inima mică pentru că acasă îl lăsasem singur pe tatăl meu, care avea niște probleme de sănătate. Soția mea, care mă cunoaște foarte bine, într-o zi s-a uitat în ochii mei și m-a întrebat: «Vrei să mergi acasă, așa e? Hai să mergem.» Și asta am făcut”, povestește dr. Răzvan Simescu.

Revenirea acasă și dezvoltarea Spitalului MedLife Humanitas într-un centru de excelență

După revenirea în România, dr. Simescu a devenit parte a echipei Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca, alături de profesorul Muntean: „Am fost acolo de la început, am devenit omul de bază al dr. Muntean pentru a dezvolta spitalul. Profesorul Muntean mi-a spus: «Cred că eu mă bucur că te-ai întors mai mult decât părinții tăi.»”

De atunci și până în prezent, dr. Simescu s-a implicat activ în dezvoltarea Spitalului MedLife Humanitas și în transformarea acestuia într-un centru de referință în chirurgia endocrină, nu doar la nivel național, ci și european. Astăzi, MedLife Humanitas este primul spital din România admis în EUROCRINE, baza de date europeană a centrelor de excelență în chirurgie endocrină:  „Suntem deja primul spital din România membru EUROCRINE (n.r. – o bază de date a Centrelor de Excelență în chirurgie endocrină din Europa care monitorizează calitatea actului medical). Membrii EUROCRINE raportează fiecare caz, începând de la cum am stabilit indicația operatorie, ce intervenții s-au realizat, cum a evoluat cazul ș.a.m.d. Poți să-ți compari rezultatele cu rezultatele celorlalte centre din Europa. Altfel spus, pe această hartă cu centrele EUROCRINE există un mic punct și în România – la Cluj. Pe care scrie MedLife Humanitas.”

Următorul obiectiv este acela de a obține acreditarea de Centru european de chirurgie endocrină în România, după modelul centrelor de excelență în chirurgie endocrină din Germania: „O acreditare care să garanteze că centrul și chirurgii lui respectă toate principiile și criteriile și ghidurile ESES (European Society of Endocrine Surgeons). Am ajuns foarte departe în acest proces.”

Certificarea europeană care i-a marcat cariera

În 2019, dr. Simescu a obținut Certificarea EBSQ (European Board of Surgical Qualification) în chirurgie endocrină - tiroidă și paratiroide. Examenul s-a desfășurat la Granada, în Spania, și a fost, după cum el însuși mărturisește, unul dintre cele mai dificile examene din viața sa: „Am fost 16 candidați. Eram singurul candidat din Europa de Est. Președintele Societății Europene de Chirurgie Endocrină m-a felicitat: «Nu pot spune asta în fața tuturor candidaților, dar ai fost cel mai bun dintre toți.» Am fost extrem de flatat și entuziasmat. La următorul examen, am fost invitat și am participat în calitate de evaluator.”

Comunicarea cu pacientul, o componentă esențială a actului medical

Pentru dr. Simescu, comunicarea cu pacientul reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale profesiei de medic. „Contează foarte mult ce înseamnă această comunicare. Poate să fie o discuție de 5-10 minute, să îl vizitezi după ce l-ai operat, să îl întrebi ce face, să îi zâmbești. Dar din punctul meu de vedere, comunicarea cu pacientul înseamnă să îi explic toate detaliile legate de boala sa. Sunt șocat uneori cât de puține detalii știu pacienții despre afecțiunea lor. Uneori nu știu care este boala lor reală, de ce au făcut-o, de ce trebuie să se opereze, care sunt consecințele intervenției, și cele pozitive și cele negative, cum arată procesul de vindecare. Când un pacient înțelege toate acestea, este liniștit și se vindecă mult mai repede”, consideră medicul.

Dr. Simescu se asigură zilnic că alocă tot timpul necesar acestei părți a relației cu pacientul: „Spre disperarea fetelor de la recepție, stau și câte o oră cu pacienții, pentru a le explica, pentru a-i ajuta să își înțeleagă cazul.” Mai mult decât atât, nu ezită să le ofere pacienților numărul privat de telefon și face tot posibilul să răspundă apelurilor primite; pe cele la care nu poate răspunde pe loc, le notează și revine cu un telefon la finalul programului, obicei preluat de altfel chiar de la mentorul și colegul său, dr. Muntean: „Sunt mândru că și eu pot face ce face el de ani buni”, spune el. Iar pacienții săi respectă acest gest: „Există o decență în comportamentul pacienților mei, mă sună doar când au cu adevărat nevoie de ajutor.”

Cazuri memorabile și lecții de viață

De-a lungul carierei sale, dr. Simescu a efectuat mii de operații și a întâlnit numeroase cazuri memorabile.

Unul dintre ele a fost al unui pacient cu cancer tiroidian avansat la o vârstă foarte tânără, operat inițial în străinătate fără rezultate clare: „Un tânăr de 20 și ceva de ani cu un cancer tiroidian foarte avansat. Într-o primă fază, s-a operat în străinătate. N-am înțeles ce i s-a făcut acolo. Și de ce i-au făcut ce i-au făcut. Așa a ajuns la mine, a mers totul extraordinar de bine după operație. Pacientul a ajuns la medicină nucleară, este monitorizat, a făcut tratament și feedbackul este unul pozitiv. Vine la controale și este bine”, menționează medicul.

La fel de impresionant a fost cazul unei paciente cu cancer genital avansat, adusă din Spania într-o stare critică și operată de urgență împreună cu profesorul Valentin Muntean: „Mi-aduc aminte de o tânără care avea un cancer genital avansat, extrem de avansat. Cazul era oarecum depășit. Familia care avea resurse financiare limitate a închiriat o ambulanță privată și a adus-o din Spania muribundă. Era seară, tocmai mă pregăteam să plec de la spital. Când am văzut-o, mi-am spus că nu mai trăiește până a doua zi. Am operat-o în acea noapte cu dr. Muntean – exenterație pelvină, o operație extrem de complexă, care presupune îndepărtarea tuturor organelor din pelvis și apoi o reconstrucție laborioasă. Tânăra a supraviețuit încă câțiva ani. M-a impresionat cât de mult a vrut să trăiască, cât de mult a luptat.”

Ce înseamnă să fii un medic bun

Un medic bun, consideră dr. Simescu, este, înainte de toate, unul care își cunoaște nu doar domeniul de specialitate, „ci cât de bine, poate nu complet, dar bine, și domeniile conexe aceluia principal.” Iar pentru asta, spune el, este nevoie de răbdare: „Să devii un medic bun nu se întâmplă peste noapte. Durează ani de zile. Răbdare, consecvență în ce faci. Iar dacă facultatea este doar o școală, momentul definitoriu este acela când intri în contact cu pacientul, când începi să iei propriile decizii. Procesul este unul gradual și ar trebui să fie ascendent.”

Cine este dr. Răzvan Simescu

Dr. Răzvan Simescu este medic specializat în chirurgie generală și viscerală, supraspecializat în chirurgie endocrină și în tehnica chirurgiei laparoscopice. Este absolvent al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și parte a echipei Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca încă de la fondarea acestuia. A urmat cursuri și stagii de pregătire în centre de excelență din Germania și Franța, iar în 2019 a obținut Certificarea FEBS (Fellow of European Board of Surgery) în chirurgie endocrină.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării