Alergie la ciocolată

Despre alergia la ciocolată

Alergia la ciocolată este rară și este adesea confundată cu intoleranța alimentară. Reacțiile alergice sunt cauzate, de obicei, de proteinele din cacao, ingredientul principal al ciocolatei, sau de alte componente adăugate precum lapte, soia, arahide sau nuci.

Simptomele pot varia de la urticarie, mâncărimi și congestie nazală, până la simptome gastrointestinale și, în cazuri severe, anafilaxie. Diagnosticul se face prin teste cutanate, măsurarea IgE specifice și, în cazuri necesare, testul de provocare alimentară sub supraveghere medicală.

Factori de risc

Factorii de risc pentru alergia la ciocolată sunt circumstanțele sau condițiile care cresc probabilitatea apariției unei reacții alergice, fără a fi cauzele directe. Aceștia includ:

• istoricul familial de alergii - persoanele cu rude de gradul întâi care au alergii alimentare, dermatită atopică, astm sau rinită alergică prezintă un risc mai mare;
• prezența altor alergii alimentare - persoanele alergice la lapte, alune, soia sau nuci sunt mai susceptibile să dezvolte reacții alergice la ciocolată, din cauza ingredientelor adăugate sau a contaminării;
• dermatita atopică - o barieră cutanată afectată poate crește riscul sensibilizării la diferite alergeni alimentari, inclusiv la proteinele din cacao;
• expunerea repetată - consumul frecvent de produse cu ciocolată contaminată cu alți alergeni poate duce la sensibilizare;
• factorii de mediu - traiul în zone urbane, unde expunerea la poluare și alergeni este crescută, poate favoriza dezvoltarea alergiilor;
• antecedente de reacții alergice severe - persoanele care au avut reacții anafilactice în trecut la alte alimente sau alergeni sunt mai susceptibile să dezvolte reacții severe la ciocolată;
• vârsta - copiii sunt mai predispuși la alergii alimentare decât adulții, iar unele pot persista pe termen lung;
• factori genetici - polimorfismele în genele implicate în răspunsurile imune pot influența predispoziția la alergii alimentare.

Diagnosticare

Alergia la ciocolată este diagnosticată de un medic specialist, în principal un alergolog, care va evalua simptomele pacientului și va utiliza teste specifice pentru confirmarea alergiei.

Istoricul medical detaliat:

• medicul va analiza simptomele pacientului, momentul apariției acestora și circumstanțele consumului de ciocolată;
• se va investiga istoricul familial de alergii și alte afecțiuni alergice (dermatită atopică, astm).

Teste cutanate (Prick test):

• o picătură de extract de cacao sau alte ingrediente suspecte din ciocolată este plasată pe piele, urmată de o mică înțepătură;
• apariția unei umflături sau roșeață indică o reacție alergică.

Teste serologice pentru IgE specifice:

• se măsoară nivelurile de imunoglobulină E (IgE) specifică pentru proteinele din cacao sau pentru alte ingrediente suspecte, precum laptele, alunele sau soia.

Testul de provocare alimentară:

• pacientul consumă cantități controlate de ciocolată sau ingrediente izolate sub supraveghere medicală strictă, pentru a confirma alergia; acesta este considerat “standardul de aur” pentru diagnostic, dar se efectuează doar în cazuri bine selecționate.

Teste de eliminare și reintroducere:

• pacientul este rugat să elimine ciocolata din dietă pentru o perioadă, urmată de reintroducerea controlată, pentru a observa reacțiile.

Teste moleculare de alergie (component-resolved diagnostics):

• aceste teste identifică proteinele specifice din ciocolată sau din alte ingrediente, ajutând la determinarea riscului de reacții severe.

Excluderea altor afecțiuni:

• medicul poate solicita teste suplimentare pentru a exclude intoleranțele alimentare (ex. la lactoză) sau alte afecțiuni care pot mima simptomele alergiei.

Prevenție

Prevenția alergiei la ciocolată constă în identificarea și evitarea alergenilor implicați, mai ales în cazul persoanelor cu risc crescut. Citirea atentă a etichetelor produselor este esențială, deoarece ciocolata poate conține lapte, alune, soia sau alte ingrediente alergene. Pentru copiii cu antecedente familiale de alergii, introducerea alimentelor cu potențial alergenic ar trebui să se facă sub supraveghere medicală. Persoanele alergice trebuie să poarte mereu un autoinjector cu adrenalină pentru situații de urgență. Educația privind evitarea expunerii și recunoașterea simptomelor contribuie la prevenirea reacțiilor severe și îmbunătățirea calității vieții.