Call Center
Suni din străinătate?
Click aici
București
Brașov
Arad
Craiova
Timișoara
Cluj-Napoca
Sibiu
Ploiesti
Iasi
Află toate informațiile despre analize, laboratoare, puncte de recoltare, gama de analize, indicații pentru pacienți
LISTĂ ANALIZE
Analize disponibile: analize sânge, biochimie, hematologie, imunologie, markeri tumorali, citologie, microbilogie, toxicologie, genetică
REZULTATE ANALIZE ONLINE
Afla rezultatele analizor tale online. Te loghezi cu CODUL DE PROBA primit si CNP-ul tau si poti accesa rezultatele online.
GLOSAR ANALIZE
Află detalii despre analizele de laborator: semnificații, intervale de referință, interpretarea valorilor mari sau mici, indicații de recoltare
INDICATII RECOLTARE
Află cum te pregătești pentru recoltările și examinările de laborator: probe sânge, urină, materii fecale, exhudat faringan, secreții genitale
GLOSAR AFECȚIUNI
Află totul despre cele mai frecvente afectini: cum se manifestă, care sunt cauzele, simptome, care este tratamentul și cum se previn
LABORATOARE CENTRALE
Alege MedLife când ai nevoie de Radiografii, Ecografii, Tomografii sau RMN. Investim constant în cei mai buni specialiști și echipamente pentru o diagnosticare precisă și rapidă
Departamente
PREGĂTIRE PENTRU INVESTIGAȚII
Află cum trebuie să te pregătești pentru investigații Imagistice: RMN, CT, Radiologie, Mamografie, Endoscopie, Osteodensimetrie (DEXA)
CENTRE IMAGISTICĂ
ISTORIA ȘI EVOLUŢIA MEDLIFE
Suntem cel mai mare operator privat de servicii medicale din România și depunem toate eforturile pentru a asigura calitatea excepțională a actului medical
RELAȚIA CU INVESTITORII
Obține informații despre Calendarul financiar, Rapoarte și prezentări pentru investitori, Guvernantă Corporativă, Documente și noutăți MedlLife
FACEM ROMÂNIA BINE
Facem România bine prin cunoaștere, tehnologie și resposabilitate. Medicină, așa cum o înțelegem noi, este cunoașterea vieții de la stiintă la emoții
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Află despre strategia de sustenabilitate MedLife. Un angajament pe care ni l-am asumat de a avea un comportament etic și responsabil, îmbunătățind în diverse moduri viața comunității.
NEWSROOM PENTRU PRESĂ
Vezi comunicatele de presă, kitul de presă, galeria multimedia, cifrele sistemului medical și ultimele știri MedLife
Alte denumiri:
Apendicita este o inflamatie a apendicelui, o punga in forma de degete, care se proiecteaza din colon in partea dreapta jos a abdomenului.
Apendicita provoaca durere in abdomenul inferior drept. Cu toate acestea, la majoritatea oamenilor, durerea incepe in jurul buricului si apoi se misca. Pe masura ce inflamatia se inrautateste, durerea apendicita creste de obicei si in cele din urma devine severa.
Desi oricine poate dezvolta apendicita, cel mai adesea apare la persoanele cu varste cuprinse intre 10 si 30 de ani. Statisticile arata ca peste 5% din populatie dezvolta apendicita la un moment dat.
Exista doua tipuri de apendicita: acuta sau cronica. In cazurile acute de apendicita, simptomele tind sa fie severe si sa se dezvolte brusc. In cazurile cronice, simptomele pot fi mai usoare si pot sa vina si sa treaca peste cateva saptamani, luni sau chiar ani.
Starea poate fi, de asemenea, simpla sau complexa. In cazurile simple de apendicita, nu exista complicatii. Cazurile complexe implica complicatii, cum ar fi un abces sau apendice rupte.
Tratamentul standard al bolii este indepartarea chirurgicala a apendicelui.
Hematologie , Medicina Interna și Oncologie
Hematologie , Medicina Interna și Camera De Garda
Chirurgie Generala și Proctologie
Proctologie , Camera De Garda și Chirurgie Generala
In multe situatii, cauza exacta a apendicitei este necunoscuta. Expertii cred ca se dezvolta atunci cand o parte a anexei devine obstructionata sau blocata.
Multe lucruri pot bloca potential apendicele dvs., inclusiv:
Cand apendicele se blocheaza, bacteriile se pot multiplica in interiorul acesteia. Acest lucru poate duce la formarea de puroi si umflaturi, care pot provoca presiuni dureroase in abdomen.
Apendicita poate afecta pe oricine, dar este posibil ca unii oameni sa dezvolte mai mult aceasta conditie decat altii. De exemplu, factorii de risc pentru apendicita includ:
Varsta: Apendicita afecteaza cel mai adesea persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 30 de ani.
Sexul: Apendicita este mai frecventa la barbati decat la femei.
Istoricul familiei: Persoanele care au un istoric familial de apendicita prezinta un risc sporit de dezvoltare a acesteia.
Complicatiile apendicitei?
Daca apendicita nu este tratata, aceasta poate duce la complicatii, cea mai periculoasa fiind peritonita.
Peritonita se intampla atunci apendicele dvs. se rupe si infectia se raspandeste in abdomen. Daca aveti peritonita, puteti fi foarte bolnav si puteti manifesta urmatoarele simptome:
Cel mai frecvent simptom al apendicitei este durerea din abdomen si are urmatoarele caracteristici:
Alte simptome de apendicita pot include
Simptomele pot fi diferite pentru fiecare persoana si pot parea ca urmatoarele conditii care cauzeaza, de asemenea, durere in abdomen:
Cel mai adesea, profesionistii din domeniul sanatatii suspecteaza diagnosticul de apendicita pe baza simptomelor, a istoricului medical si a examenului fizic. Un medic poate confirma diagnosticul cu un examen cu ultrasunete, x-ray sau RMN.
Istoricul medical. Un medic specialist va pune intrebari specifice despre simptomele dumneavoastra si istoricul sanatatii pentru a ajuta la excluderea altor probleme de sanatate. Profesionistul medical va dori sa stie cand a inceput durerea abdominala, locatia exacta si severitatea durerii, cand apar alte simptome, celelalte afectiuni medicale si afectiunile anterioare si procedurile chirurgicale, dar si daca utilizati medicamente, alcool sau medicamente ilegale.
Examenul fizic. Personalul medical are nevoie de detalii specifice despre durerea din abdomen pentru a diagnostica apendicita corect. Un medic specialist va evalua durerea prin atingerea sau aplicarea presiunii asupra anumitor zone ale abdomenului.
Teste de laborator. Medicii folosesc teste de laborator pentru a confirma diagnosticul de apendicita sau a gasi alte cauze ale durerii abdominale.
Analize de sange. Testele de sange pot prezenta un numar mare de leucocite, un semn de infectie si pot indica, de asemenea, deshidratare sau dezechilibre ale fluidelor si electrolitilor.
Analiza urinei. Medicii folosesc analizele urinare pentru a exclude o infectie a tractului urinar sau o piatra de rinichi.
Teste de imagistica. Medicii folosesc teste de imagistica pentru a confirma diagnosticul de apendicita sau pentru a gasi alte cauze de durere in abdomen.
Ecografia abdominala. Intr-un examen cu ultrasunete, un medic specialist utilizeaza un dispozitiv, numit traductor, pentru a examina diferite organe. Un radiolog revizuieste imaginile, care pot prezenta semne de: blocaj in lumenul apendiceal, o anexa de spargere, inflamatie sau alte surse de dureri abdominale
Profesionistii din domeniul sanatatii folosesc o ultrasunete ca primul test de imagistica pentru posibila apendicita la sugari, copii, adulti tineri si femei gravide.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).Aparatele RMN folosesc unda radio si magneti pentru a produce imagini detaliate ale organelor interne ale corpului si ale tesuturilor moi, fara a utiliza raze X. Pacientii nu au nevoie de anestezie, desi medicul poate recomanda sedarea usoara, luata pe cale orala, copiilor si persoanelor care se tem de spatiile mici.
Scanarea CT. O scanare CT a abdomenului poate prezenta semne de inflamatie, cum ar fi o anexa marita sau o spargere, un abces apendiceal sau un blocaj in lumenul apendiceal
Tratamentul afectiunii presupune o interventie chirurgicala, procedura prin care apendicele inflamat este scos purtand numele de apendicectomie. Operatia poate fi efectuata ca o interventie chirurgicala deschisa, utilizand o taietura abdominala incisiva de aproximativ 5 pana la 10 cm, sau laparoscopic. Operatia trebuie realizata imediat dupa ce medicul a confirmat diagnosticul de apendicita acuta pe baza istoricului medical, a simptomelor, a ecografia abdominala si a testelor de sange - hemoleucograma.
Cum ne pregatim pentru operatia de apendicita – apendicectomie?
Inainte de a intra in operatie medicul ofera cateva recomandari pe care pacientul trebuie sa le urmeze si va explica care sunt riscurile unei astfel de interventii. Trebuie evitat consumul de alimente si lichide timp de cel putin opt ore inainte de apendicectomie. De asemenea, este important ca medicul sa fie informat despre orice medicamente luate de pacient. De asemenea, medicul trebuie sa fie informat in cazul in care pacienta este gravida sau crede ca ar putea sa fie gravida, precum si in cazul in care are o alergie sau sensibilitate la latex sau la anumite medicamente (cum ar fi substantele anestezice).
Principalele tipuri de interventii chirurgicale in apendicita acuta
Exista doua tipuri de apendicomie: deschisa si laparoscopica.
Apendicectomia deschisa/apendicectomia prin abord clasic
In cazul apendicectomiei deschise pacientul va fi sub anestezia generala iar chirurgul va face o incizie la nivelul abdomenului, in partea dreapta, de cativa cm, dupa care se patrunde in cavaitatea abdominala. Apendicele inflamat este taiat si apoi indepartat din cavitatea abdominala, dupa care se asigura ca zona este curatata pentru a nu aparea complicatii si incizia este suturata. In inchiderea inciziei se pot folosi fire resorbabile astfel incat semnul ramas in urma operatiei sa fie cat mai putin vizibil.
Apendicectomia deschisa se recomanda daca apendicele dumneavoastra s-a rupt si infectia s-a raspandit la alte organe (peritonita). Este, de asemenea, optiunea preferata pentru persoanele care au avut interventii chirurgicale abdominale in trecut.
Apendicectomia laparoscopica
Apendicectomia laparoscopica presupune cateva mici incizii abdominale. Dupa ce pacientul este anesteziat, chirurgul incepe operatia prin realizarea a trei miniincizii la nivelul abdomenului si se realizeaza pneumoperitoneul. Medicul va cere sa se introduce dioxid de carbon in caviatea abdominala pentru o vizualizare buna si pentru a avea camera de lucru. Apoi se introduc instrumentele de lucru si un laparoscop, un instrument care are o camera video si o sursa de lumina. Lamparoscopul va evidentia apendicele inflamat. Apendicele se taie si se introduce apoi intr-o punga sterila, dupa care se extrage din cavitatea abdominala.
In continuare chirurgul inspecteaza zona in care a fost apendicele pentru a se asigura ca nu exista complicatii, se intrerupe gazul care a creat pneumoperitoneul, se scot instrumentele, iar mini-inciziile sunt cusute cu fire resorbabile.
Apendicita: recuperarea postoperatorie
Cand apendicectomia se termina veti fi tinut sub observatie cateva ore inainte de a fi eliberat din spital. Semnele vitale, cum ar fi respiratia si ritmul cardiac, vor fi monitorizate indeaproape. Personalul din spitale va verifica, de asemenea, orice reactii adverse la anestezie sau procedura.
In primele ore de la operatie dieta este lichidiana (ceai, apa plata), dupa care se poate reveni la dieta normala.
In zilele care urmeaza dupa operatia de apendicita puteti simti dureri moderate in zonele in care au fost facute incizii. Orice durere sau disconfort ar trebui sa se imbunatateasca in cateva zile. Medicul dumneavoastra va poate prescrie medicamente pentru ameliorarea durerii. De asemenea, medicul ar putea prescrie antibiotice pentru a preveni o infectie dupa o interventie chirurgicala. Puteti reduce si mai mult riscul de infectie mentinandu-va incizia curata.
Recuperarea completa de la o apendicita dureaza aproximativ patru pana la sase saptamani.
©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.