Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: Sindromul Kawasaki
Descoperă informații utile despre boala kawasaki: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
Boala Kawasaki a fost identificată pentru prima dată în 1967 de medicul pediatru japonez Tomisaku Kawasaki. Această afecțiune se manifestă printr-o inflamație a pereților vaselor de sânge (vasculită) care duce la formarea de dilatații (anevrisme) ale oricărei artere de dimensiuni medii din organism, mai ales ale arterelor coronare.
Cu toate acestea, ea se manifestă la majoritatea copiilor doar prin simptome acute, fără complicații cardiace. Boala Kawasaki este rară, dar este una dintre vasculitele cel mai des întâlnite la vârsta copilăriei, alături de purpura Henoch Schonlein. Incidența raportată diferă de la o regiune geografică la alta, cu cele mai multe cazuri identificate în Japonia: 360/100.000.
Aproximativ 85% dintre copiii diagnosticați cu această maladie au vârsta sub 5 ani, cu un vârf între 18-24 luni. Se întâlnește mai des la băieți decât la fete și, deși este diagnosticată pe tot parcursul anului, s-a observat că numărul cazurilor este mai mare la sfârșitul iernii și primăvara. La adulți, boala Kawasaki este diagnosticată extrem de rar.
Deocamdată nu se știe exact ce provoacă boala Kawasaki. Se presupune doar că anumiți agenți infecțioși declanșează în organism un răspuns imun anormal la indivizii cu predispoziție genetică.
De-a lungul timpului au fost suspectate mai multe clase de agenți microbieni: virusuri (adenovirusuri, parvovirusuri, coronavirusuri, virusurile hepatitice) sau anumite bacterii, fără a putea fi dovedită însă o legătură clară de cauzalitate între acestea și boala Kawasaki.
Boala Kawasaki nu este ereditară, dar există suspiciunea privind existența unei predispoziții genetice. Este foarte rară situația în care mai mulți membri ai familiei să facă boala. Nu este infecțioasă și nu se poate răspândi de la un copil la altul. În prezent, nu există nicio metodă de prevenire cunoscută.
Asocierea unui număr crescut al cazurilor de COVID-19 și boala Kawasaki i-a determinat pe specialiști să caute o legătură directă între apariția vasculitei și prezența virusului SARS-CoV-2 care afectează copiii sub forma unui amestec de simptome similare șocului septic, însoțit de inflamație vasculară multisistemică.
Imunologii si reumatologii susțin prezența unui răspuns imun îndreptat împotriva unor celule proprii organismului care intră în alcătuirea pereților vasculari.
Printre factorii de risc ai bolii Kawasaki se numără:
Boala Kawasaki se manifestă printr-o inflamație a vaselor de sânge din întregul organism:
Procesul inflamator declanșat la nivelul pereților vaselor de sânge poate duce la anevrisme oriunde în corp, cea mai importantă fiind afectarea arterelor care irigă inima. Toate straturile inimii pot fi afectate de inflamație, putând să apară pericardita, miocardita sau funcționarea defectuoasă a valvelor inimii.
Printre cele mai frecvente simptome se numără:
În evoluția sa, afecțiunea prezintă două etape:
Procesul inflamator cauzează slăbirea peretelui vascular și apariția anevrismelor (dilatații în „fund de sac” ale pereților vaselor de sânge), cu risc crescut de apariție a trombilor (coagularea sângelui din interiorul dilatațiilor). Chiar dacă învelișul intern vascular își poate recăpăta funcția după vindecarea bolii, arhitectura rămâne afectată și predispune la ocluzii (îngustări) și tromboze.
Diagnosticul pentru boala Kawasaki este unul clinic și este stabilit pe baza semnelor și simptomelor observate de medic, după un proces riguros de infirmare a altor afecțiuni care ar putea da aceeași simptomatologie. În prezent, nu există un test specific pentru această boală. Este totuși necesar un set de investigații care ajută diagnosticul diferențial și aduce informații despre existența sau lipsa complicațiilor. Se vor efectua următoarele teste de sânge:
Un copil care prezintă simptome ce sugerează un diagnostic de boală Kawasaki are nevoie inițial să fie internat pentru monitorizare, pentru a fi evaluat în ceea ce privește posibila afectare cardiacă și pentru tratament. În cazul acestuia din urmă, dacă este început imediat ce s-a stabilit cu certitudine diagnosticul, riscul apariției complicațiilor cardiace scade de la 25-30% la 3-5%.
Pacienții care prezintă factori de risc suplimentari sau care nu răspund la acest tratament pot beneficia de alternative terapeutice, cum ar fi corticosteroizi administrați intravenos în doze mari sau terapie biologică.
Din fericire, majoritatea copiilor răspund la medicația inițială și, în absența complicațiilor, recuperarea este deplină. Cu toate acestea, un procent de 3-5% dintre cei tratați corect și la timp pot dezvolta anevrisme la nivelul arterelor coronare. La aceștia, severitatea anevrismului determină prognosticul bolii pe termen lung.
La mai mult de jumătate dintre ei, anevrismul dispare într-o perioadă de maximum doi ani. Ceilalți necesită însă monitorizare cardiologică și posibile intervenții terapeutice pe termen lung.
Pentru majoritatea pacienților, prognosticul este excelent, vor avea o viață normală, cu creștere și dezvoltare normale.
Prognosticul pacienților cu anomalii persistente ale arterelor coronare depinde în principal de apariția îngustărilor vasculare (stenoze) și obstrucții vasculare (ocluzii). Acestea pot predispune la simptome cardiace în copilărie, iar pacientul ar putea avea nevoie de supravegherea unui specialist pe termen lung.
Printre complicațiile cardiace se numără:
Anevrismele arterelor coronare reprezintă cea mai serioasă complicație a bolii Kawasaki. Cele gigante (>8 mm) se pot tromboza, generând infarct miocardic sau moarte subită. Anevrismele mai mici se pot asocia și ele cu ischemie miocardică, dar au un prognostic mai bun, jumătate dintre cazuri regresând în 1-2 ani.
Profilaxia primară în cazul bolii Kawasaki constă în tratarea focarelor cronice de infecție (ORL, stomatologice), cât și informarea despre factorii de risc și a consecințelor lor.
Dr. Vlădoianu Ana Maria
Medic Primar Cardiologie
Bibliografie
Boala Huntington, cunoscută şi sub denumirea de coreea Huntington, este o afecţiune genetică neurodegenerativă lent progresivă. Este o boală rară, cu o prevalenţă de sub...
Vezi detalii
Boala inflamatorie intestinală este un termen utilizat pentru a descrie un grup de afecțiuni inflamatorii cronice ale tractului gastrointestinal. Cele două tipuri...
Boala inflamatorie pelvină (anexita), cunoscută și sub denumirea populară de răceală la ovare, este o infecție a organelor genitale interne. Apare cel mai frecvent în...
Boala Kikuchi este o afecțiune rară, dificil de diagnosticat, a ganglionilor limfatici. Este cunoscută și sub denumirea de boala Kikuchi Fujimoto sau limfadenită...
Boala lui Fanconi (Sindromul Fanconi) este o afecțiune rară și ereditară care afectează sistemul renal, în special tubulii proximali. În mod normal, tubulii proximali...
Borelioza sau boala Lyme este o infecţie produsă de bacteria Borrelia burgdorferi și, mai rar, de Borrelia mayonii. Ea se mai numește infecție Lyme sau boala căpușei și...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.