Despre boala inflamatorie intestinală
Boala inflamatorie intestinală este un termen utilizat pentru a descrie un grup de afecțiuni inflamatorii cronice ale tractului gastrointestinal. Cele două tipuri principale de boli inflamatorii sunt:
- boala Crohn - poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus, dar cel mai frecvent afectează capătul intestinului subțire și începutul intestinului gros (colon);
- colita ulcerativă - afectează colonul și rectul, provocând inflamații și ulcere în mucoasa acestora;
Există și colita nedeterminată, atunci când afectarea colonului are loc fără a se putea încadra histologic în niciuna din entitățile de mai sus.
Cauze
Cauza exactă a bolii inflamatorii intestinale nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că aceasta implică o combinație de factori genetici, de mediu și de sistem imunitar:
- disfuncția sistemului imunitar - la persoanele cu boală inflamatorie intestinală, sistemul imunitar atacă, în mod eronat, tractul gastrointestinal, ceea ce duce la o inflamație cronică; nu este pe deplin clar ce declanșează acest răspuns imunitar, dar se crede că implică o combinație de factori genetici și de mediu;
- factori de mediu - aceştia pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea bolii inflamatorii intestinale; acești factori ar putea include dieta, fumatul, infecțiile și expunerea la anumite medicamente sau substanțe chimice;
- disbioza - modificări ale microbiomului intestinal (disbioză) au fost observate la persoanele cu boală inflamatorie intestinală; deși nu este clar dacă aceste modificări sunt o cauză sau un rezultat al bolii, ele joacă probabil un rol în dezvoltarea și progresia acesteia.
Epidemiologie
- vârstă: 10-25% dintre bolile inflamatorii intestinale sunt diagnosticate după vârsta de 18 ani, cu frecvența maximă între 30 și 40 ani;
- frecvenţă și factori geografici - foarte diferită: crescută în ţările industrializate din Europa de Vest, Scandinavia, America de Nord (~1 la 250 indivizi) şi scăzută în zonele tropicale şi subtropicale;
- mediu de proveniență: în zonele rurale, incidența bolii inflamatorii intestinale este mai redusă decât în arealele urbanizate și este mai redusă în zone cu nivel socio-economic mai puțin dezvoltat;
- sex: în Boala Crohn, sexul masculin este ușor mai frecvent afectat (1,5 - 1,6/1);
- rasă: Boala Crohn este mai frecventă la rasa caucaziană și este rară (dar în creștere) la asiatici și hispanici;
- antecedente heredo-colaterale de bolile inflamatorii intestinale: 5-17% dintre cazuri (mai ales în Boala Crohn).
Factori de risc
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta o boală inflamatorie intestinală:
- genetica - există dovezi care sugerează că genetica joacă un rol în bolile inflamatorii intestinale; persoanele cu antecedente familiale au un risc mai mare de a dezvolta ele însele această afecțiune;
- vârsta - deși boală inflamatorie intestinală poate apărea la orice vârstă, este cel mai frecvent diagnosticată la persoanele sub 30 de ani;
- etnie - deși boală inflamatorie intestinală poate afecta persoane de orice etnie, este mai frecventă la persoanele albe, în special la cele de origine evreiască Ashkenazi;
- fumatul - crește riscul de a dezvolta boala Crohn și poate agrava severitatea afecțiunii;
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - utilizarea pe termen lung a AINS, poate crește riscul de a dezvolta boala inflamatorie intestinală sau de a înrăutăți simptomele la persoanele care au deja această afecțiune;
- dieta - deși rolul dietei în boala inflamatorie intestinală nu este pe deplin înțeles, unele studii sugerează că o dietă bogată în alimente procesate, zaharuri rafinate și grăsimi saturate și săracă în fructe, legume și fibre poate crește riscul de a dezvolta această afecţiune sau de a înrăutăți simptomele la persoanele care o au deja;
- stresul - deși nu provoacă boala inflamatorie intestinală, poate agrava simptomele la persoanele care au deja această afecțiune;
- infecții intestinale anterioare.
Simptome
Simptomele bolii inflamatorii intestinale pot varia în funcție de tipul afecţiunii și de gravitatea acesteia. Cele două tipuri principale de inflamaţie a intestinelor, boala Crohn și colita ulcerativă, au în comun unele simptome similare, dar există și diferențe.
Simptomele comune ale bolii inflamatorii intestinale includ:
- diaree;
- dureri abdominale și crampe;
- sângerare rectală;
- pierdere în greutate;
- oboseală;
- reducerea apetitului;
- febră;
- anemie;
- dureri articulare;
- inflamația ochilor;
- probleme ale pielii, cum ar fi erupții cutanate, ulcere și răni.
Există diferențe ale simptomelor între colita ulcerativă și boala Crohn, după cum urmează:
Colita ulcerativă:
- hematochezie;
- dureri abdominale difuze sau în hemiabdomenul stâng sau hipogastru (precedând defecația/ameliorate după defecație);
- proctalgii, tenesme, urgență la defecare;
- diaree sanguinolentă, frecvent nocturnă;
- constipație (rar, în forme distale);
- manifestări generale și extraintestinale (mai rare decât în Boala Crohn).
Boala Crohn:
- durere abdominală, mai frecvent în flanc şi fosa iliacă drepte (depinde de sediul leziunii), uneori nocturnă; frecvent, este primul simptom, însoţit sau nu de masă palpabilă abdominală;
- diaree apoasă, uneori sanguinolentă (în colită);
- manifestări peri-anale (fistulă, abces, polipi inflamatori, fisuri laterale, ulcere);
- manifestări generale și extraintestinale (mai frecvente decât în colita ulcerativă).
Diagnosticare
Diagnosticarea bolii inflamatorii intestinale implică, de obicei, o combinație de anamneză medicală, examinare fizică, teste de laborator și studii imagistice:
- teste de sânge - pot ajuta la evaluarea inflamației și a deficiențelor nutriționale; analizele de sânge comune utilizate în diagnosticarea bolii inflamatorii intestinale includ: hemogramă completă (pentru a verifica dacă există anemie și semne de inflamație), proteina C-reactivă și rata de sedimentare a eritrocitelor pentru a măsura nivelul de inflamație din organism, albumina serică scăzută în Crohn;
- testele funcției hepatice pentru a evalua sănătatea ficatului;
- teste de scaun - pot fi efectuate pentru a verifica dacă există semne de infecție, inflamație sau sângerare în tractul gastrointestinal, cel mai important marker fiind calprotectina fecală;
- colonoscopie;
- sigmoidoscopia flexibilă - similară colonoscopiei, dar examinează doar partea inferioară a colonului (colon sigmoid) și a rectului;
- endoscopie superioară sau cu capsulă;
- tomografie computerizată sau RMN;
- biopsie.
Există o scorificare care include utilizarea unor date medicale fiziologice, simptomatice și biologice în urma căreia se încadrează bolile pe clase de severitate.
Pentru Boala Crohn se utilizează indicele CDAI (Crohn’s disease activity index), compus din înalțime, greutate, sex, numărul de scaune moi/zi, durere abdominală, hematochezie, necesarul de medicamente antidiareice, mase abdominale palpabile, valoarea hematocritului, manifestări extraintestinale (articulare, oftalmologice, cutanate, perianale, fistule, febră). Conform punctajului, clasificăm boala ca fiind:
- în remisiune - 0-149 de puncte;
- uşoară - 150-220 de puncte;
- moderată - 221-450 de puncte;
- severă - 451-1100 de puncte.
Pentru colita ulcerativă se utilizează scorul UCDAI (ulcerative colitis disease activity index), care include frecvența scaunelor, hematochezia, aspectul endoscopic al mucoasei, scorul simptomatic evaluat de medic. Conform acestui index, considerăm colita:
- în remisiune, la scor 0-1;
- ușoară, scor 2-4;
- moderată, scor 5-6;
- severă scor 7-8.
Există și scoruri mai complexe care includ criterii biologice, endoscopice sau histologice mai complexe. Aceste scorificări sunt utilizate pentru alegerea tratamentului și estimarea prognosticului.
Din punct de vedere endoscopic și histologic, există, de asemenea, diferențe între rectocolită și boala Crohn. Astfel, în boala Crohn leziunile interesează orice segment al tubului digestiv, intestinul este afectat discontinuu, pe sărite, cu ulcerații liniare, profunde, care interesează straturi multiple ale peretelui intestinal și arii de mucoasă indemnă între leziuni.
În rectocolită, inflamația interesează doar colonul și rectul, afectarea este superficială, doar la nivelul mucoasei, leziunile sunt continue, difuze, cu sângerare la atingere.
Tratament
Tratamentul pentru bolile inflamatorii intestinale are ca scop reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții. Tratamentul pentru boala inflamatorie intestinală implică, de obicei, o combinație de medicamente, modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale. Planul de tratament specific va depinde de tipul de boala inflamatorie intestinală, de severitatea simptomelor și de alți factori individuali:
- medicamente - medicamente antiinflamatorii, corticosteroizi, imunomodulatoare, terapii biologice, antibiotice, medicamente antidiareice;
- modificări ale dietei - unele persoane cu boală inflamatorie intestinală constată că anumite alimente pot declanșa sau agrava simptomele; ţinerea unui jurnal alimentar poate ajuta la identificarea alimentelor declanșatoare, iar colaborarea cu un dietetician poate fi utilă;
- renunțarea la fumat - fumatul poate agrava simptomele bolii Crohn și crește riscul de complicații;
- gestionarea stresului - stresul nu provoacă boală inflamatorie intestinală, dar poate declanșa crize la unele persoane;
- intervenție chirurgicală - poate fi necesară pentru persoanele cu boală inflamatorie intestinală care nu răspund la medicamente sau care dezvoltă complicații precum obstrucția intestinală, fistule sau inflamații severe. Și din acest punct de vedere există diferențe între rectocolită și boala Crohn. În rectocolită se indică colectomia totală (adică scoaterea colonului în totalitate), fapt care se face doar în situații speciale de tip megacolon toxic cu risc vital major. În boala Crohn se indică intervenții minore care să rezolve stenozele, fistulele, abcesele etc., operând segmente de intestin cât mai scurte.
Deși nu există un tratament pentru boala inflamatorie intestinală, unele persoane pot găsi o ameliorare a simptomelor prin utilizarea tratamentelor pe bază de plante. Este important de reținut că tratamentele naturiste nu ar trebui să înlocuiască tratamentul medical convențional pentru boala inflamatorie intestinală, dar pot fi utilizate ca terapii complementare. Înainte de a utiliza orice tratament pe bază de plante pentru inflamaţia intestinului, este important să vă consultați cu un medic, deoarece unele plante pot interacționa cu medicamentele sau pot agrava simptomele.
Complicaţii
Boala inflamatorie intestinală poate duce la mai multe complicații, dintre care unele pot fi grave și necesită intervenție medicală:
- complicații intestinale - stricturi, fistule, abcese, perforație, megacolon toxic;
- complicații nutriționale - malnutriție sau pierdere în greutate;
- complicații extraintestinale - probleme articulare (artrită, spondilită), probleme ale pielii, probleme oculare (uveită, ciclită, episclerită), afecțiuni cutanate (eritem nodos, stomatite);
- risc crescut de cancer colorectal;
- complicații psihologice - anxietate și depresie;
- efecte secundare ale medicamentelor - greață, vărsături, diaree și risc crescut de infecție.
Având în vedere diferențele în localizare și profunzime a leziunilor, și unele complicații sunt diferite.
Pentru boala Crohn sunt specifice complicaţiile de tip fistule, stricturi, abcese, malabsorbție, în timp ce pentru rectocolită sunt mai specifice sângerările masive, megacolonul toxic și cancerul de colon.
Prevenţie
Boala inflamatorie intestinală nu poate fi prevenită cu certitudine deoarece cauza exactă a acesteia nu este pe deplin înțeleasă. Cu toate acestea, există unele strategii care pot contribui la reducerea riscului de apariție a inflamaţiei intestinelor sau la gestionarea afecțiunii:
- evitați fumatul;
- menţineţi o dietă sănătoasă - un regim alimentar bogat în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe poate ajuta la reducerea inflamației în cazul persoanelor cu boală inflamatorie intestinală și la îmbunătățirea sănătății digestive generale;
- limitați utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
- gestionați stresul;
- vaccinați-vă - persoanele cu boală inflamatorie intestinală pot fi expuse unui risc crescut de infecții, în special dacă iau medicamente imunosupresoare; vaccinarea împotriva gripei, a pneumoniei și a altor boli infecțioase poate ajuta la reducerea riscului de infecții grave;
- monitorizați simptomele și urmați planul de tratament realizând, astfel, prevenția complicațiilor.
Bibliografie
- CDC. “What Is Inflammatory Bowel Disease (IBD)? - Inflammatory Bowel Disease - Division of Population Health.” CDC, 2019, www.cdc.gov/ibd/what-is-ibd.htm
- NHS. “Inflammatory Bowel Disease.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/inflammatory-bowel-disease/
- Johns Hopkins Medicine. “Inflammatory Bowel Disease (IBD).” Www.hopkinsmedicine.org, 2024, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/inflammatory-bowel-disease
- Leonard, Jayne. “Inflammatory Bowel Disease: Causes, Symptoms, and Treatments.” Www.medicalnewstoday.com, 30 Nov. 2023, www.medicalnewstoday.com/articles/316395
- “Inflammatory Bowel Disease.” WebMD, WebMD, 2000, www.webmd.com/ibd-crohns-disease/inflammatory-bowel-syndrome
- Cleveland Clinic. “IBD, Ulcerative Colitis, Crohn’s Disease, Symptoms, Treatment.” Cleveland Clinic, 5 Mar. 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15587-inflammatory-bowel-disease-overview
Alte afecțiuni similare
Boala Gură - mână - picior
Boala Gură - mână - picior este o infecţie virală extrem de contagioasă, produsă cel mai des de virușii Coxsachie A16 şi Enterovirus A71; este mai frecventă la copiii...
Vezi detalii
Boala Hand-Schüller-Christian
Boala Hand-Schüller-Christian, actualmente denumită Histiocitoză cronică multifocală cu celule Langerhans, cunoscută și sub numele de histiocitoza X, granulomatoză...
Vezi detalii
Boala Huntington
Boala Huntington, cunoscută şi sub denumirea de coreea Huntington, este o afecţiune genetică neurodegenerativă lent progresivă. Este o boală rară, cu o prevalenţă de sub...
Vezi detalii
Boală inflamatorie pelvină (Anexită)
Boala inflamatorie pelvină (anexita), cunoscută și sub denumirea populară de răceală la ovare, este o infecție a organelor genitale interne. Apare cel mai frecvent în...
Vezi detalii
Boala Kawasaki
Boala Kawasaki a fost identificată pentru prima dată în 1967 de medicul pediatru japonez Tomisaku Kawasaki. Această afecțiune se manifestă printr-o inflamație a...
Vezi detalii
Boala Kikuchi
Boala Kikuchi este o afecțiune rară, dificil de diagnosticat, a ganglionilor limfatici. Este cunoscută și sub denumirea de boala Kikuchi Fujimoto sau limfadenită...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
