Carcinom scuamos

Despre carcinomul scuamos

Carcinomul scuamos este un tip de cancer care apare în celulele scuamoase, care sunt celule plate și subțiri prezente în stratul exterior al pielii și care căptușesc multe organe interne (cum ar fi gura, rectul, gâtul, plămânii și colul uterin). Cel mai frecvent este întâlnit în practica clinică la nivelul pielii, în special cea expusă mai mult la soare cum ar fi fața, urechile, mâinile sau buzele, deoarece radiațiile ultraviolete (UV) din lumina soarelui sau cele emise de lampile din aparatele de bronzat afectează ADN-ul celulelor, ducând la o creștere și multiplicare anormală.

În stadiile incipiente, carcinomul cu celule scuamoase poate apărea sub forma unei pete solzoase, a unei umflături acoperita de cruste, a unei răni care nu se vindecă sau a unei leziuni aspre. Dacă este depistat din timp, poate fi tratat cu succes.

Factori de risc

Pe lângă cauza principală (leziuni pe termen lung provocate de radiațiile ultraviolete B (UVB), există mai mulți factori care pot crește riscul unei persoane de a dezvolta carcinom cu celule scuamoase. Persoanele cu pielea deschisă la culoare, care se ard ușor la expunerea la soare, sunt mai predispuse la acest tip de cancer, deoarece pielea lor are o protecție mai redusă împotriva radiațiilor UV. Vârsta înaintată crește și ea riscul, din cauza expunerii acumulate la soare de-a lungul anilor. Bărbații au, în general, un risc mai mare decât femeile, probabil din cauza expunerii mai frecvente la soare.

Antecedentele personale sau familiale de cancer de piele cresc, de asemenea, riscul de a dezvolta din carcinom scuamos. Un sistem imunitar slăbit, de exemplu din cauza anumitor boli, face mai dificilă repararea leziunilor celulare și combaterea creșterii anormale a celulelor. Traiul sau munca în aer liber pentru perioade lungi de timp, în special în zonele rurale cu expunere puternică la soare, poate crește și mai mult riscul. Cicatricile, rănile sau afecțiunile cutanate de lungă durată pot deveni locuri în care apare carcinomul scuamos. Unele studii sugerează, de asemenea, că fumatul, consumul cronic de alcool și infecția cu HPV pot crește riscul, în special pentru carcinom scuamos în zone precum buzele sau gura.

Diagnosticare

Carcinomul scuamos este, de obicei, evaluat mai întâi de medic generalist (medic de familie) sau un dermatolog (specialist în afecțiuni ale pielii). Acești medici sunt instruiți să recunoască modificările neobișnuite ale pielii sau alte excrescențe suspecte care ar putea fi cancer. Dacă apare în alte zone decât pielea (de exemplu, în interiorul gurii sau gâtului), pot fi implicați specialiști precum medici ORL sau alți experți relevanți, iar când afectează recul sau colul uterin specialiștii care diagnostichează afecțiunea sunt proctologul, chirurgul sau ginecologul.

Primul pas în diagnosticarea carcinomului scuamos este examinarea fizică. Medicul examinează atent zona afectată și vă întreabă despre istoricul medical și simptome, inclusiv când a fost observată prima dată modificarea și dacă aceasta a crescut sau s-a modificat în timp.

Cu toate acestea, potrivit medicilor specialiști MedLife, singura modalitate de a confirma carcinomul scuamos este prin prelevarea unei mici probe din țesutul suspect într-o procedură numită biopsie. În timpul unei biopsii, medicul îndepărtează o mică bucată din leziune sau leziunea în întregime atunci când aceasta este de mici dimensiuni, astfel încât aceasta să poată fi examinată la microscop într-un laborator. Un patolog calificat examinează această probă pentru a determina dacă sunt prezente celule canceroase și de ce tip sunt acestea.

În unele cazuri, în special dacă cancerul este mare, profund sau există îngrijorarea că s-ar putea să se fi răspândit, pot fi necesare teste suplimentare. Acestea pot include scanări imagistice, cum ar fi tomografia computerizată, RMN sau alte tehnici imagistice, care ajută echipa medicală să înțeleagă cât de mult s-a extins cancerul și dacă a ajuns la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte țesuturi.

Prevenţie

Carcinomul scuamos apare adesea deoarece radiațiile ultraviolete tip B (UVB) provenite de la soare sau de la solarul artificial afectează ADN-ul celulelor pielii. Protejarea pielii împotriva acestor efecte negative este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului. Una dintre cele mai simple măsuri este limitarea expunerii directe la soare, în special în jurul prânzului, când razele solare sunt cele mai puternice. Rămânând la umbră și evitând bronzarea intenționată, puteți reduce cantitatea totală de radiații UV absorbite de piele. Purtarea de îmbrăcăminte de protecție, cum ar fi mâneci lungi, pălării care protejează fața și gâtul de soare și ochelari de soare, contribuie, de asemenea, la reducerea expunerii. Verificarea regulată a pielii pentru a depista pete noi sau modificări și discutarea cu un medic a oricăror aspecte neobișnuite vă pot ajuta să depistați modificările incipiente înainte ca acestea să se transforme în cancer. Aceste obiceiuri practice sunt recomandate ca metode esențiale de reducere a riscului de SCC și a altor tipuri de cancer de piele.

Chiar dacă nu toate cazurile pot fi prevenite (de exemplu: vârsta și istoricul familial nu sunt lucruri pe care le puteți schimba), protejarea constantă a pielii de radiațiile UV și conștientizarea modificărilor pielii vă oferă cea mai bună șansă de a evita acest tip de cancer sau de a-l depista din timp, când este cel mai ușor de tratat. Foarte important, în ultimii ani, dezvoltarea tot mai mare a dermatoscopiei, microscopiei confocale, precum și apariția unui număr tot mai mare de medici dermatologi cu experiență în acest tip de investigații a condus la reducerea semnificativă a numărului de cancere de piele depistate precoce și cu șanse foarte mari de vindecare printr-o simplă intervenție chirurgicală. De asemenea, apariția pe scară largă a cremelor cu factor de protecție solară, a reușit scăderea semnificativă a numărului de leziuni cutanate transformate în cancer.

Principalele metode de prevenție:

• Evitați expunerea la soare mai mult de cateva zeci de minute pe zi;
• Nu vă expuneți pielea la soare în intervalul orar 11.00 – 18.00;
• Folosiți, ori de câte ori vă expuneți la soare, o cremă cu factor de protecție solară;
• Monitoriați-vă alunițele de pe piele;
• Atunci când o leziune de pe piele crește brusc, crește la dimensiuni mari sau își schimbă aspectul, sau nu se vindecă în decurs de 7-10 zile, prezentați-vă la un medic dermatolog.