medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Claustrofobie

Claustrofobie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre claustrofobie

Fobia reprezintă teama irațională față de un obiect, o activitate sau o situație, teamă care determină un comportament de evitare a stimulului fobic și care este recunoscută de individ ca fiind excesivă sau irațională.  

Prevalența medie pe viață a fobiilor specifice este de 7,2% și sunt descrise peste 500 de tipuri de fobii, unele extrem de rare și bizare.  

Un tip particular și frecvent de fobie specifică este reprezentat de claustrofobie, care este definită drept frica excesivă, persistentă și irațională de spații închise, mici, limitate sau restrictive, din care ieșirea este dificilă sau imposibilă, generând un comportament de evitare a acestora. Această frică devine patologică atunci când interferează semnificativ cu funcționalitatea individului și/sau generează o suferință importantă persoanei afectate. 

Prevalența la populația generală a acestui tip de fobie este de 12,5%, fiind mai frecventă la femei și având debutul, cel mai adesea, în copilărie sau adolescență.  

Prima definiție a claustrofobiei a fost oferită în anul 1870 de un medic francez, care a descris doi pacienți cu frică intensă de a sta în apartamentul propriu cu ușile închise, iar termenul a fost introdus în semiologia psihiatrică în anul 1879.  

Dezvoltarea tehnologiei și digitalizarea progresivă au generat definirea unei entități în curs de evaluare, denumită „claustrofobie digitală”, care definește nevoia de interfețe cât mai mari ale obiectelor electronice, remarcată la persoanele cu tendințe claustrofobe.

femeie cu simptome de claustrofobie

Cauze

Nu există o cauză unică pentru apariția claustrofobiei, însă apariția sa se asociază frecvent cu un eveniment traumatic (blocarea în lift, închiderea în spații înguste, așteptarea în mașină, o investigație imagistică de tipul RMN sau CT, un zbor cu avionul cu turbulențe, etc).  

Există studii care au asociat și carantinarea pacienților COVID-19 pozitivi cu apariția claustrofobiei.  

Mecanismul de apariție a acestei fobii este atribuit unei disfuncții la nivelul creierului, într-un circuit important în controlul fricii, respectiv circuitul fronto-amigdalian, care implică două structuri esențiale ale sistemului nervos central. 

Factori de risc

Există studii care atrag atenția asupra componentei genetice a claustrofobiei, implicând o genă unică, responsabilă de un răspuns „claustrofobic” la stresuri moderate.  

De asemenea, modelul educațional poate influența felul în care copilul se raportează la pericole, un părinte care suferă de fobii putând transmite prin învățare această frică copilului său. 

Simptome

Persoanele afectate de acest tip de tulburare anxioasă vor depune eforturi susținute de a evita situațiile fobice sau vor suporta aceste situații cu un disconfort și o suferință semnificative, care pot atinge frecvent intensitatea unui atac de panică.  

Situațiile declanșatoare de anxietate pot fi: închiderea în dulapuri, utilizarea mijloacelor de transport în comun sau a autovehiculelor mici, zonele aglomerate, folosirea liftului, încăperile mici sau suprapopulate, zborul cu avionul, accesarea zonelor înguste, etc. Pentru a fi considerată fobie, severitatea evitării, anxietății sau anticipării trebuie să interfereze semnificativ cu viața individului. 

Simptomatologia prezentă este specifică anxietății și se manifestă prin:  

  • frică intensă;  
  • nevoia imperioasă de a părăsi spațiul respectiv;  
  • simptome fizice, precum: tremurături, transpirații, uscăciunea gurii, greață, tranzit accelerat, nevoie de a urina, amețeală, palpitații, senzație de lipsă de aer, dureri în piept.  

Aceste simptome pot lua amploarea unui atac de panică, situație în care intensitatea manifestărilor este impresionantă, apare frica intensă de moarte și, de obicei, se apelează la un serviciu de urgență.  

În clasificarea internațională a maladiilor (ICD 10), fobiile specifice fac parte din grupul tulburărilor anxios-fobice. O parte dintre contextele considerate anterior stimuli pentru claustrofobie (magazine aglomerate, mulțimi, trenuri, autobuze) sunt incluse, conform acestui ghid, în diagnosticul de agorafobie (teama de spații deschise), dar, oricum, aceste tulburări coexistă frecvent. 

Conform ICD 10, simptomele trebuie să fie manifestări ale anxietății și nu secundare altor simptome, anxietatea trebuie să fie limitată la contextul temut și trebuie să existe un comportament de evitare. Apariția unui atac de panică este privită ca simbol al gravității bolii. 

Criteriile DSM 5 (Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale 5) sunt asemănătoare, cu mențiunea că stabilesc și un criteriu temporal de șase luni de prezență a simptomelor. 

claustrofobie intr-un lift aglomerat

Diagnosticare

Caracteristicile clare ale acestei afecțiuni fac posibilă orientarea diagnostică și de nonspecialiști. Este importantă, însă, evaluarea psihiatrică și psihologică completă, deoarece claustrofobia asociază, în multe situații, și alte afecțiuni ce țin de categoria anxietății sau a depresiei

Diagnosticul va fi stabilit de medicul psihiatru care va recomanda, cel mai probabil, și o evaluare psihologică, unde vor fi utilizate diferite scale și chestionare specifice.

Tratament

Abordarea corectă a claustrofobiei presupune contactul cu psihiatrul, care are competența de a stabili diagnosticul și conduita terapeutică. Acesta va colabora cu psihologul în abordarea cazului. 

Cea mai cunoscută și eficientă terapie pentru fobiile specifice este terapia cognitiv comportamentală. Aceasta folosește tehnici de expunere in vivo, adică în situații reale, dar și în realitatea virtuală (in virtuo), cu rezultate evidente. 

Restructurarea cognitivă și expunerea interoceptivă (adică la senzațiile percepute în condiții de anxietate) s-au dovedit și ele eficiente. Desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare (EMDR), hipnoza, psihoeducația sunt alte intervenții care pot fi utilizate. 

De asemenea, medicul poate prescrie medicamente din categoria benzodiazepinelor (care controlează anxietatea), ce pot fi administrate înainte de situațiile anxiogene, în special în cazul investigațiilor imagistice. Pot fi folosite și alte categorii de medicamente, cum ar fi anumite antidepresive, anxiolitice nonbenzodiazepinice, beta blocante.  

 

Complicații  

Cea mai gravă consecință a claustrofobiei este evitarea investigațiilor imagistice, cu limitarea accesului la un diagnostic și un tratament adecvat, întârzierea consultării unui specialist și scăderea șanselor de recuperare sau vindecare în multiple afecțiuni somatice. 

Dacă apare ca patologie izolată, riscul de comorbidități psihiatrice sau de suicid este mic, dar comportamentul de evitare are un impact semnificativ asupra calității vieții și funcționării pacientului. 

Prevenție

Deși majoritatea fobiilor specifice sunt dificil de prevenit, o intervenție rapidă și adecvată din punct de vedere psihologic sau psihoterapeutic, după un eveniment traumatizant, poate evita instalarea claustrofobiei.  

De asemenea, regulile generale de psihoigiena au rol preventiv, ca în majoritatea afecțiunilor psihiatrice.  

Educația parentală specializată poate preveni transmiterea cognițiilor iraționale la copii, în procesul de dezvoltare al acestora. 

Autor

Dr. Dragomir Iasmina 

Medic Primar Psihiatrie 

Bibilografie:

  1. L Fodoreanu, Elemente de diagnostic si tratament in psihiatrie, 2006 , p 178 
  2. “When Was Claustrophobia First Diagnosed? | Anxiety.” Sharecare, 2023, www.sharecare.com 
  3. ‌Eaton, William W et al. “Specific phobias.” The lancet. Psychiatry vol. 5,8 (2018): 678-686. https://www.ncbi.nlm.nih.gov 
  4. Europe PMC. “Europe PMC.” Europepmc.org, 2016, https://europepmc.org 
  5. ‌ “Claustrophobia | Encyclopedia.com.” Encyclopedia.com, 2018, https://www.encyclopedia.com 
  6. ‌ “Do Home Quarantine Individuals Suffer from Claustrophobia and Anxiety during COVID-19 Pandemic?” Cogent Psychology, 2022, www.tandfonline.com10.1080/23311908.2022.2058787 
  7. ‌ “NEJM Journal Watch: Summaries of and Commentary on Original Medical and Scientific Articles from Key Medical Journals.” Jwatch.org, 2023, https://www.jwatch.org 

Echipa medicală - Psihologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.