medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Comoția cerebrală

Comoția cerebrală

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre comoția cerebrală

O comoție cerebrală este o leziune traumatică ușoară a creierului, cauzată de o zguduire violentă sau de o lovitură la cap. Oricine, de la sugari până la bătrâni, poate avea o comoție cerebrală.

O comoție poate fi, de asemenea, determinată și în absența unei lovituri în zona capului, prin impact asupra corpului sau prin zdruncinarea acestuia (la bebeluși), impact care este suficient de puternic pentru a face ca capul să zvâcnească cu forță înapoi, înainte sau în lateral.

Comoțiile cerebrale lezează nervii și vasele de sânge și provoacă modificări chimice în creier, modificări care produc o pierdere temporară a funcției normale a creierului. O singură comoție cerebrală, de obicei, nu provoacă leziuni permanente ale creierului. Comoțiile multiple, de-a lungul vieții, pot determina modificări structurale ale creierului.

De obicei, comoțiile nu pun viața în pericol. Cu toate acestea, efectele unei comoții pot fi grave și pot dura zile, săptămâni sau chiar mai mult.

Pierderea conștienței nu este obligatorie atunci când suferi o comoție. În realitate, majoritatea oamenilor care au o comoție cerebrală nu își pierd niciodată conștiența.

Comoția cerebrală poate fi determinată și de o lovitură în bărbie sau maxilar care, deși absoarbe o parte din lovitură, poate provoca cu siguranță o comoție cerebrală.

Nu există nicio diferență între o comoție cerebrală și o leziune cerebrală traumatică ușoară, ambele fiind considerate leziuni ale creierului.

Forța unei lovituri poate provoca o comoție cerebrală pe partea creierului care a fost lovită direct sau pe partea opusă, deoarece țesutul creierului se mișcă de la forța impactului și lovește partea opusă a craniului.

Comoția cerebrală se diferențiază complet față de accidentul vascular cerebral (AVC), care se produce atunci când o arteră ce alimentează cu sânge o anumită zonă a creierului se sparge (AVC hemoragic) sau este blocată de un cheag de sânge (AVC ischemic).

Deși rar, în cazul unei traume mai puternice, o comoție cerebrală poate fi fatală, deoarece poate duce la sângerare la nivelul creierului sau la inflamarea acestuia. Din acest motiv este foarte important ca o persoană care a suferit o comoție cerebrală să fie atent monitorizată în primele 24 - 48 de ore și investigată suplimentar, dacă simptomele se agravează.

barbat tanar ce a suferit o comotie cerebrala

Cauze

Țesutul creierului este moale și este înconjurat de lichid cefalorahidian, care acționează ca un ”amortizor” între acesta și exteriorul dur, protector al craniului. Comoția cerebrală apare atunci când creierul se mișcă puternic sau se răsucește în interiorul craniului ori experimentează mișcări rapide, de tip bici, înainte și înapoi, care îl fac să se ciocnească de interiorul craniului. Această mișcare a creierului întinde și dăunează celulelor creierului și duce la modificări chimice în creier.

Aceste leziuni fac ca activitatea creierului să nu mai fie normală pentru o perioadă scurtă de timp și au ca rezultat semnele și simptomele comoției cerebrale.

Căderile și loviturile sportive sunt cauze comune ale comoțiilor cerebrale și, în general, orice sport de contact poate duce la o comoție cerebrală. În rândul copiilor, cele mai multe comoții au loc pe terenul de joacă, în timp ce merg cu bicicleta sau când practică sporturi precum fotbal, baschet, hochei pe gheață, lupte sau fotbal.

Factori de risc

Persoanele cu cel mai mare risc de comoție sunt:

  • persoanele în vârstă și copiii cu vârsta de până la patru ani, din cauza riscului crescut de cădere;
  • adolescenții, din cauza accidentelor cu bicicleta și a accidentărilor sportive;
  • personalul militar;
  • oricine este implicat într-un accident de mașină;
  • victimele abuzului fizic;
  • oricine a avut o comoție anterioară.

Adolescenții prezintă un risc mai mare de comoție cerebrală decât orice altă grupă de vârstă. Cercetătorii cred că acest lucru se datorează faptului că întreg creierul lor încă se dezvoltă, încă își stabilește căile neuronale, iar musculatura gâtului la adolescenți este, de obicei, mai slabă la această vârstă, față de adulții tineri și persoanele în vârstă.

Simptome

Cele mai frecvente simptome ale comoției includ:

  • durere de cap, acesta fiind cel mai frecvent simptom;
  • greață sau vărsături;
  • confuzie;
  • pierderea temporară a conștienței;
  • probleme de echilibru și amețeli;
  • vedere dublă sau încețoșată;
  • pocnituri în urechi;
  • sensibilitate la lumină și zgomot;
  • senzație de oboseală sau somnolență;
  • modificări ale tiparelor de somn (dormit mult mai mult sau mai puțin decât de obicei sau insomnii);
  • dificultăți de înțelegere și/sau concentrare;
  • depresie sau tristețe;
  • iritabilitate, nervozitate și anxietate;
  • sentimentul de a înconjurat de ceață;
  • dificultate de atenție, pierderi de memorie.

Este foarte frecvent ca sugarii și copiii mici să se lovească la cap. Comoțiile la acești pacienți pot fi dificil de diagnosticat, deoarece nivelul de verbalizare este încă minim.

Simptomele care trebuie urmărite în cazul comoției la copii foarte mici sunt:

  • apariția de leziuni pe scalp;
  • vărsături;
  • iritabilitate și nervozitate nejustificată;
  • refuzul alimentării sau alăptării;
  • schimbare în tiparul somnului, somnoros la momente neobișnuite;
  • stare de agitație, plâns necontrolat, în ciuda faptului că este mângâiat;
  • privire goală.

În cazul apariției oricărei situații în care copilul se lovește la cap, este indicat să fie contactat medicul.

Simptomele comoției apar, de obicei, în câteva minute de experimentarea unei lovituri. Cu toate acestea, unele simptome pot întârzia și până la câteva ore și se pot modifica pe parcursul mai multor zile, iar altele se pot dezvolta atunci când creierul devine stresat.

Există semne și simptome ale unei comoții cerebrale care sunt considerate urgență și trebuie însoțite de prezentarea la spital sau solicitarea unui echipaj de urgență:

  • cefalee severă sau cefalee care continuă să se agraveze în timp;
  • convulsii;
  • pierderea conștienței (mai mare de 1 minut) ;
  • amețeli severe, pierderea echilibrului sau probleme de deplasare;
  • vărsături repetate;
  • creșterea confuziei, cum ar fi dificultatea de a recunoaște oameni sau locuri;
  • secreție limpede, apoasă din nas sau urechi;
  • secreții cu sânge din urechi;
  • amorțeală, slăbiciune sau furnicături la nivelul brațelor sau picioarelor;
  • comportament neobișnuit, bizar sau iritabil;
  • vorbire neclară;
  • somnolență extremă, dificultăți de trezire din somn sau leșin.

Solicitați îngrijire de urgență dacă copilul are oricare dintre aceste simptome:

  • pierderea conștienței;
  • vărsături;
  • convulsii;
  • secreții sau sânge care iese din nas sau din urechi;
  • nu pot deschide singuri ochii;
  • dificultate la trezirea din somn;
  • umflarea punctului moale;
  • vânătăi, în special în jurul ochilor sau în spatele urechilor;
  • umflarea capului.
rmn cranian dupa o comotie cerebrala

Diagnosticare

Pentru stabilirea diagnosticului de comoție cerebrală, medicul va adresa întrebări despre evenimentul care a dus la vătămarea capului, simptomele existente și va efectua un examen neurologic, prin care va verifica:

  • reflexele neurologice;
  • vederea, mișcarea ochilor, reacția la lumină;
  • echilibru și coordonare;
  • auz;
  • putere;
  • mușchii gâtului, pentru mișcarea lor și pentru sensibilitate;
  • testele verbale, scrise sau computerizate care pot verifica capacitatea de gândire, abilitățile de rezolvare a problemelor sau memoria și concentrarea.

De asemenea, pacientul va fi chestionat dacă a experimentat schimbări de dispoziție, schimbări ale obiceiului de somn sau orice ale modificări ale comportamentului.

Imagistica cu scanare CT sau IRM nu este întotdeauna necesară în evaluarea timpurie a comoției cerebrale. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea efectelor unei comoții cerebrale nu sunt văzute pe investigațiile imagistice. Aceste teste imagistice pot fi solicitate, dacă sunt suspectate traumatisme cu efecte mai grave decât ale unei comoții cerebrale, cum ar fi sângerarea în interiorul craniului, umflarea creierului sau leziuni ale măduvei spinării ori ale coloanei vertebrale cervicale, sau dacă simptomele se agravează.

După finalizarea examenului neurologic, pot fi realizate și alte teste neuropsihologice, folosite îndeosebi pentru evaluarea capacității sportivilor de a relua activitatea (testul neuropsihologic IMPAC).

Tratament

Principalul tratament pentru recuperarea după o comoție cerebrală ușoară constă în odihnă fizică și mentală. Totuși, cercetările au arătat că prea multă odihnă mentală poate prelungi, de fapt, perioada de recuperare, motiv pentru care nu se recomandă oprirea completă a activităților zilnice, ci limitarea acelora care agravează simptomele.

Tratamentul medicamentos în cazul comoției cerebrale poate consta în administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care, însă, nu sunt recomandate imediat după debutul unei comoții, pentru că pot masca simptomele și subțiază sângele, ceea ce poate crește riscul de sângerare. Odată comoția diagnosticată, pot fi administrate medicamente împotriva durerii, dar simptomele trebuie monitorizate îndeaproape.

Fiecare comoție cerebrală este experimentată diferit de fiecare persoană, la fel programul de recuperare. În general, majoritatea simptomelor de comoție dispar în decurs de 14 până la 21 de zile. Comoțiile cerebrale nediagnosticate, nerecunoscute sau inadecvat tratate pot întârzia recuperarea, care se poate prelungi de la două săptămâni, la luni sau chiar mai mult.


Complicații

Chiar dacă diagnosticul pus de medic este de comoție ușoară, toate comoțiile trebuie considerate evenimente serioase. În cele mai multe cazuri, este adevărat că o singură comoție este puțin probabil să provoace leziuni permanente ale creierului. Cu toate acestea, chiar și a avea o comoție ușoară vă supune unui risc crescut de a face o altă comoție. În plus, dacă ar fi să experimentați o altă comoție înainte ca simptomele inițiale să dispară complet, ați putea fi expuși unui risc mai mare de deteriorare permanentă.

Complicațiile unei comoții cerebrale sunt cele care pot afecta organismul pe termen lung și pot include:

  • Sindromul postcomoție - o afecțiune în care aveți simptome specifice timp de săptămâni sau chiar luni după o comoție. Astfel de simptome pot include amețeli/vertij, dureri de cap, probleme de memorie și de concentrare, schimbări de dispoziție, depresie, anxietate, iritabilitate, modificări de personalitate, insomnie sau somnolență excesivă;
  • Anxietate și depresie (mai ales dacă au existat mai multe comoții);
  • Leziuni structurale ale creierului, cauzate de comoții cerebrale multiple. Persoanele care au suferit mai multe leziuni la cap în viața lor sunt expuse unui risc mai mare de afectare de lungă durată. Encefalopatia traumatică cronică este un exemplu de afecțiune a creierului legată de lovituri repetate la cap;
  • Probleme cu memoria, numirea și găsirea cuvintelor;
  • Demenţă.

Prevenție

Pentru a reduce riscul de comoții, pot fi luate anumite măsuri de prevenție:

  • Purtați întotdeauna centurile de siguranță în mașină și legați copiii în scaunele de siguranță.
  • Purtați o cască potrivită pentru activități de tipul mers cu bicicleta, mers cu motocicleta, patinaj, schiat, călărie sau practicați sporturi de contact.
  • Preveniți căderile pe scări prin ridicarea balustradelor.
  • Instalați porți de siguranță pe scări pentru a proteja copiii mici.
  • Puneți bare de sprijin în baie, cu covorașe antiderapante în cadă și pe podea.
  • Instalați apărători de siguranță lângă ferestre, pentru a împiedica căderea copiilor.
  • Întăriți-vă mușchii gâtului. Mușchii puternici ai gâtului pot ajuta la absorbția unei părți din impactul loviturilor la cap și pot reduce riscul de comoție.

Bibliografie

  1. Wright, Suzanne. “Concussion.” WebMD, WebMD, 12 Oct. 2008, www.webmd.com
  2. Zimlich, Rachael. “Concussion: Symptoms, Causes, Diagnosis, & Treatment.” Healthline, Healthline Media, 26 Sept. 2015, www.healthline.com
  3. “Concussion - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org

Echipa medicală - Neurologie și Neurochirurgie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.