Durere precordială

Despre durerea precordială

Durerea precordială se referă la durerea resimțită în zona pieptului, cunoscută și sub numele de regiunea precordială. Acest termen descrie durerea sau disconfortul localizat în partea din față a toracelui, de obicei în jurul sau în spatele sternului (osul pieptului). Durerea precordială poate avea o varietate de cauze, iar simptomele pot varia de la un ușor disconfort la durere intensă. Cel mai frecvent se manifestă la copii și adolescenți.

De cele mai multe ori, durerile precordiale (precordialgii) nu reprezintă o urgență medicală și, de obicei, nu provoacă leziuni semnificative. În majoritatea cazurilor, durerea va dispărea de la sine și nu va cauza niciun impact de durată.

Factori de risc

Durerea precordială apare, în mod obișnuit, la copii și adolescenți și tinde să dispară pe măsură ce persoanele îmbătrânesc. Cu toate acestea, există anumite circumstanțe în care sindromul poate deveni mai evident sau mai frecvent:

• vârsta - sindromul de durere precordială este mai frecvent întâlnit la copii și adolescenți şi este mai puțin obișnuit la adulții mai în vârstă;
• perioadele de creștere rapidă - este posibil ca sindromul să devină mai evident în perioadele de creștere rapidă a copiilor sau adolescenților;
• stresul și anxietatea - pot contribui la exacerbarea simptomelor sau la apariția acestora în mod mai frecvent;
• activitățile fizice intense - există rapoarte potrivit cărora activitățile fizice intense ar putea declanșa sindromul;
• respirația superficială - sindromul poate fi influențat de obiceiurile respiratorii, cum ar fi respirația superficială sau neregulată.

Diagnosticare

Diagnosticul sindromului de durere precordială este, adesea, unul de excludere și se bazează pe istoricul medical, simptomele raportate de pacient și examinarea fizică. Deoarece această afecțiune este, în general, benignă și nu este asociată cu modificări grave ale inimii sau a altor organe, investigațiile complexe nu sunt necesare.

Cu toate acestea, în procesul de diagnosticare, medicul poate recomanda următoarele:

• examinare fizică - medicul va efectua o examinare fizică pentru a evalua zona afectată și pentru a exclude alte cauze posibile ale durerii toracice;
• anamneză și evaluare a simptomelor - medicul va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite, frecvența episoadelor, durata acestora și orice factori declanșatori potențiali;
• excluderea altor condiții - deoarece simptomele durerilor precordiale pot imita unele afecțiuni cardiace sau pulmonare, medicul poate dori să excludă aceste condiții prin intermediul unor investigații suplimentare, dacă este necesar.

Investigațiile suplimentare pot include:

• electrocardiogramă (ECG) - pentru a evalua activitatea electrică a inimii și pentru a exclude alte probleme cardiace;
• radiografie toracică - pentru a evalua structurile pulmonare și cardiace și pentru a exclude alte condiții;
• alte investigații - în cazuri rare, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi ecocardiografia sau teste de sânge, pentru a evalua, în detaliu, funcționarea inimii și pentru a exclude alte afecțiuni.

Prevenție

Sindromul de durere precordială nu poate fi prevenit în mod specific deoarece cauza sa exactă nu este pe deplin înțeleasă și nu există factori de risc bine stabiliți. Cu toate acestea, există câteva strategii generale pe care le puteți încerca pentru a gestiona simptomele și pentru a reduce frecvența episoadelor:

• practicarea tehnicilor de relaxare - tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă și meditația, pot ajuta la reducerea stresului și anxietății, care pot contribui la declanșarea episoadelor;
• menținerea unui stil de viață sănătos - adoptarea unui stil de viață care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate și odihnă adecvată, poate avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate și poate reduce riscul simptomelor;
• evitarea factorilor declanșatori - dacă identificați anumite activități sau circumstanțe care par să declanșeze episoadele, puteți încerca să evitați sau să gestionați aceşti factori în mod corespunzător;
• consultarea medicului - dacă simptomele sunt persistente sau deranjante, este întotdeauna recomandat să discutați cu un medic; o evaluare medicală poate ajuta la excluderea altor probleme medicale și la stabilirea unui plan de gestionare adecvat.