Edem papilar

Cauze

Nervul optic este calea nervoasă de legătură între ochi și creier, iar locul de emergență al nervului optic de la nivelul globului ocular, în partea posterioară, se numește disc optic. 

Creierul și nervii optici sunt înconjurați de lichid cefalorahidian. Un dezechilibru al presiunii intracraniene determină acumularea excesivă a acestui lichid și, ulterior, umflarea discului optic, precum și afectarea nervilor optici; există însă și situații în care presiunea intracraniană crescută nu determină edem papilar. 

O presiune intracraniană crescută poate apărea în diverse afecțiuni: 

• hipertensiune arterială malignă (valori extrem de crescute ale tensiunii arteriale, instalate brusc); 
• tumori intracerebrale; 
• infecții/inflamații ale țesutului cerebral sau ale meningelor (determină obstrucția circulației lichidului cefalorahidian, care se acumulează intracranian), abcese cerebrale; 
• tromboză de sinus venos cerebral; 
• accidente vasculare cerebrale hemoragice sau ischemice extinse; 
• traumatisme craniene severe; 
• anemie cu deficit de fier; 
• anumite medicamente (s-au raportat legături cu retinoizi orali, antibiotice tip tetraciclină, corticosteroizi); 
• hipervitaminoză A (exces de vitamina A); 
• hipertensiune intracraniană idiopatică (fără o cauză identificată).

Simptome

Volumul intracranian este unul fix și este compus din țesut cerebral, lichid cefalorahidian și sânge; în cazul creșterii în volum a uneia dintre aceste componente, celelalte vor scădea compensator, însă, dacă acest mecanism este depășit, apar simptomele de presiune intracraniană crescută. 
Cele mai frecvente simptome întâlnite sunt: 

• cefaleea, cu apariție sau accentuare dimineața la trezire sau în poziție orizontală; 
• greața și vărsăturile; 
• tulburările de văz: 
  • Diplopie (vedere dublă - în cazurile severe cu afectarea nervului cranian VI); 
  • Obscurări vizuale tranzitorii (perioade de câteva secunde cu vedere încețoșată sau întunecată); 
  • Vedere încețoșată; 
  • Diminuare progresivă a acuității vizuale. 
• tulburările cognitive: de memorie, de concentrare, brain fog; 
• oboseala, letargia; 
• țiuitul urechilor (tinitus).

Tratament

În cazul identificării unei cauze primare a edemului papilar, se va institui tratamentul adecvat, care presupune: 

• corectarea anumitor deficite; 
• tratamentul specific al infecțiilor sau tumorilor; 
• corectarea hipertensiunii arteriale. 

Dacă este vorba de hipertensiune intracraniană idiopatică, se poate încerca tratamentul cu un inhibitor al anhidrazei carbonice, care ajută la eliminarea lichidului acumulat în exces și, prin urmare, la decomprimarea nervului optic; acest tratament necesită monitorizarea electroliților (sărurilor) din sânge și a hemoleucogramei. 

Scăderea în greutate, în caz de obezitate sau supraponderalitate, este asociată în cele mai multe cazuri cu ameliorarea simptomelor sau chiar dispariția lor.

De asemenea, există anumite intervenții care se pot face pentru a scădea presiunea de la nivelul nervilor optici, când deteriorarea vederii este iminentă sau în cazul lipsei unui răspuns la tratamentul conservator: 

• fenestrația de nerv optic (crearea unei incizii); 
• drenarea lichidului cefalorahidian, printr-o intervenție neurochirurgicală prin care se creează o legătură între ventriculi („camerele creierului”) sau canalul spinal și cavitatea peritoneală de la nivelul abdomenului. 

Plasarea unui stent venos poate fi indicată în caz de stenoză a sinusului cerebral transvers.

Complicații

Edemul papilar poate provoca orbire dacă presiunea persistă pentru o perioadă lungă de timp fără a fi tratată. 

Alte complicații ale acestei boli netratate includ: 

• leziuni cerebrale; 
• convulsii; 
• cefalee cronică.

Printre posibilele complicații ale tratamentului intervențional se numără eșecul fenestrării de nerv optic, prin formarea de țesut cicatricial, obstrucții și infecții la nivelul șunturilor (sistem de drenaj, prin care este reglat fluxul) lichidului cefalorahidian.