medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Edem papilar

Edem papilar

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre edemul papilar

Edemul papilar se referă la umflarea discurilor optice ale globilor oculari, din cauza presiunii intracraniene crescute. Apare, de obicei, bilateral sau, foarte rar, doar la un ochi. 

Edemul papilar este semnul unei afecțiuni potențial severe, care trebuie diagnosticată și tratată cât mai repede, pentru a preveni deteriorarea vederii; în caz contrar, se poate ajunge până la orbire.

Femeie la control oftalmologic

Cauze

Nervul optic este calea nervoasă de legătură între ochi și creier, iar locul de emergență al nervului optic de la nivelul globului ocular, în partea posterioară, se numește disc optic. 

Creierul și nervii optici sunt înconjurați de lichid cefalorahidian. Un dezechilibru al presiunii intracraniene determină acumularea excesivă a acestui lichid și, ulterior, umflarea discului optic, precum și afectarea nervilor optici; există însă și situații în care presiunea intracraniană crescută nu determină edem papilar. 

O presiune intracraniană crescută poate apărea în diverse afecțiuni: 

  • hipertensiune arterială malignă (valori extrem de crescute ale tensiunii arteriale, instalate brusc); 
  • tumori intracerebrale; 
  • infecții/inflamații ale țesutului cerebral sau ale meningelor (determină obstrucția circulației lichidului cefalorahidian, care se acumulează intracranian), abcese cerebrale; 
  • tromboză de sinus venos cerebral; 
  • accidente vasculare cerebrale hemoragice sau ischemice extinse; 
  • traumatisme craniene severe; 
  • anemie cu deficit de fier
  • anumite medicamente (s-au raportat legături cu retinoizi orali, antibiotice tip tetraciclină, corticosteroizi); 
  • hipervitaminoză A (exces de vitamina A); 
  • hipertensiune intracraniană idiopatică (fără o cauză identificată).

Factori de risc

Edemul papilar este mai des întâlnit la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 44 de ani, care, de cele mai multe ori, sunt supraponderale sau obeze; incidența la această categorie este de 13 la 100.000, față de o incidență de 0.9 la 100.000 în populația generală. 

De asemenea, folosirea anumitor medicamente poate contribui la apariția edemului papilar.

Simptome

Volumul intracranian este unul fix și este compus din țesut cerebral, lichid cefalorahidian și sânge; în cazul creșterii în volum a uneia dintre aceste componente, celelalte vor scădea compensator, însă, dacă acest mecanism este depășit, apar simptomele de presiune intracraniană crescută. 
Cele mai frecvente simptome întâlnite sunt: 

  • cefaleea, cu apariție sau accentuare dimineața la trezire sau în poziție orizontală; 
  • greața și vărsăturile; 
  • tulburările de văz: 
    • Diplopie (vedere dublă - în cazurile severe cu afectarea nervului cranian VI); 
    • Obscurări vizuale tranzitorii (perioade de câteva secunde cu vedere încețoșată sau întunecată); 
    • Vedere încețoșată; 
    • Diminuare progresivă a acuității vizuale. 
  • tulburările cognitive: de memorie, de concentrare, brain fog; 
  • oboseala, letargia; 
  • țiuitul urechilor (tinitus).
femeie care sufera de durere de cap cauzata de edem papilar

Diagnosticare

Diagnosticarea edemului papilar se face pe baza unei anamneze extinse a tulburărilor de vedere și a celorlalte simptome însoțitoare, inclusiv pentru a determina cauza declanșatoare. O primă evaluare se poate face la medicul oftalmolog sau la cel neurolog, ambele examinări contribuind la diagnosticarea afecțiunii. 

Examenul oftalmologic include evaluarea fundului de ochi și a câmpului și acuității vizuale. Pot fi recomandate și o tomografie în coerență optică (OCT) sau o eco-doppler; medicul oftalmolog stabilește gradul de severitate a edemului pe scara Frisen, de la unu la cinci. 

Imagistica cerebrală este esențială în diagnosticul diferențial al edemului papilar: de cele mai multe ori, se va efectua un IRM cerebral și, eventual, de orbite cu substanță de contrast și/sau angio-IRM venos. În funcție de imagistică, poate fi necesară efectuarea unei puncții lombare pentru măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian și analiza componentelor acestuia. 

De asemenea, se pot recomanda și analize de laborator, pentru a exclude un deficit de fier sau un nivel crescut al vitaminei A în sange.

Sunt deosebit de importante evaluarea și excluderea altor afecțiuni, care pot determina edem al discului optic, cum ar fi: 

  • inflamația intraoculară; 
  • ocluzia de venă retiniană centrală; 
  • papilopatia diabetică; 
  • neuropatia ischemică de nerv optic; 
  • pseudoedemul papilar (drusenul nervului optic). 

Tratament

În cazul identificării unei cauze primare a edemului papilar, se va institui tratamentul adecvat, care presupune: 

  • corectarea anumitor deficite; 
  • tratamentul specific al infecțiilor sau tumorilor; 
  • corectarea hipertensiunii arteriale. 

Dacă este vorba de hipertensiune intracraniană idiopatică, se poate încerca tratamentul cu un inhibitor al anhidrazei carbonice, care ajută la eliminarea lichidului acumulat în exces și, prin urmare, la decomprimarea nervului optic; acest tratament necesită monitorizarea electroliților (sărurilor) din sânge și a hemoleucogramei. 

Scăderea în greutate, în caz de obezitate sau supraponderalitate, este asociată în cele mai multe cazuri cu ameliorarea simptomelor sau chiar dispariția lor.

De asemenea, există anumite intervenții care se pot face pentru a scădea presiunea de la nivelul nervilor optici, când deteriorarea vederii este iminentă sau în cazul lipsei unui răspuns la tratamentul conservator: 

  • fenestrația de nerv optic (crearea unei incizii); 
  • drenarea lichidului cefalorahidian, printr-o intervenție neurochirurgicală prin care se creează o legătură între ventriculi („camerele creierului”) sau canalul spinal și cavitatea peritoneală de la nivelul abdomenului. 

Plasarea unui stent venos poate fi indicată în caz de stenoză a sinusului cerebral transvers.


Complicații

Edemul papilar poate provoca orbire dacă presiunea persistă pentru o perioadă lungă de timp fără a fi tratată. 

Alte complicații ale acestei boli netratate includ: 

  • leziuni cerebrale; 
  • convulsii; 
  • cefalee cronică.

Printre posibilele complicații ale tratamentului intervențional se numără eșecul fenestrării de nerv optic, prin formarea de țesut cicatricial, obstrucții și infecții la nivelul șunturilor (sistem de drenaj, prin care este reglat fluxul) lichidului cefalorahidian.

Prevenție

Menținerea unei greutăți optime scade riscul de apariție a presiunii intracraniene crescute sau a edemului papilar și ameliorează simptomele. 

Controlul tensiunii arteriale previne, de asemenea, dezvoltarea hipertensiunii arteriale maligne, care poate cauza edem papilar.

Evaluările oftalmologice periodice, mai ales în cazul simptomelor specifice tulburărilor de vedere, sunt importante în prevenția și tratamentul precoce ale diferitelor afecțiuni. 

Prognosticul edemului papilar este proporțional cu cronicitatea simptomelor. Astfel, în caz de presiune intracraniană crescută pentru un timp îndelungat, aceasta poate provoca defecte permanente ale câmpului vizual și scăderea acuității vizuale centrale. Diagnosticarea precoce și instituirea tratamentului adecvat determină un prognostic mai bun, cel mai important aspect fiind păstrarea acuității vizuale.

Bibliografie

  1. Clinic, Cleveland. “Papilledema (Optic Disc Swelling): Causes & Symptoms - Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org

Echipa medicală - Oftalmologie și Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.