Edem papilar

Edemul papilar reprezinta umflarea nervului optic cand intra in partea din spate a ochiului datorita presiunii intracraniene crescute. 

In spatiul scurt dintre creier si ochi suprafata intregului nerv optic este scaldata in fluidul cerebral spinal. Acest fluid protejeaza nervul de miscarea brusca. Cu toate acestea, chiar si usoare cresteri ale presiunii acestui fluid pot comprima nervul optic in jurul intregii sale circumferinte intr-un mod "sufocant". Atunci cand acest nerv este expus la presiune ridicata sau atunci cand se dezvolta inflamarea in sine se poate infunda in peretele din spate al globului ocular provocand edemul papilar.

Simptomele afectiunii includ tulburari vizuale, dureri de cap si greata si boala poate aparea in unul sau ambii ochi. Este esential sa se identifice cauza edemului papilar deoarece conditia va poate pune viata in pericol. 

Tratamentul difera in functie de cauza. Daca este lasat netratat edemul papilar poate duce la orbire.

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic Specialist
Profesor Doctor
Vesa Damaris
Medic Primar...
Medic Specialist
  •  
  • 1 of 11

Edem papilar - Cauze / agent infectios / factori de risc

Cauzele edemului papilar

Nervul optic este un pachet de fibre care transmit informatii vizuale intre retina si creier. Zona in care nervul optic intra in spatele globului ocular este cunoscut ca disc optic. Creierul si nervul optic sunt inconjurate de lichidul cefalorahidian (CSF), care ajuta la mentinerea lor stabila si protejeaza de daunele cauzate de miscarile bruste. Edemul papilar apare atunci cand presiunea crescuta din creier si lichidul cefalorahidian sunt plasate pe nervul optic. Acest lucru face ca nervul sa se umfle pe masura ce intra in zona discului optic.

Exista unele afectiuni medicale grave care pot provoca aceasta presiune crescuta, inclusiv:

  • Tumora intracraniana;
  • Abcese cerebrale;
  • Hemoragii sau traumatisme craniene;
  • Meningita;
  • Aderente arahnoidiene;
  • Tromboza de sinus cavernos sau dural;
  • Encefalita;
  • Hipertensiune arteriala severa, cunoscuta sub numele de criza hipertensiva.

Hipertensiunea intracraniana idiopatica (IIH) descrie o afectiune in care organismul produce prea mult lichid cefalorahidian. Aceasta duce la cresterea presiunii in creier. Simptomele IIH includ, de obicei, dureri de cap, tulburari vizuale si sunete in urechi. Cauza exacta a acestei afectiuni este necunoscuta si nu este legata de nicio boala a creierului. IIH afecteaza adesea femile mai tinere, obeze. Boala poate fi asociata si cu medicamente, cum ar fi litiul, anumite antibiotice, tratamentul cu hormoni tiroidieni si corticosteroizi.

Complicatiile edemului papilar

Edemul papilar poate provoca orbire daca presiunea continua pentru o lunga perioada de timp fara a fi tratata, chiar daca nu exista o stare de baza.

Alte complicatii ale bolii netratate pot fi:

  • Leziuni ale creierului;
  • Convulsii;
  • Dureri de cap in mod constant.

Edem papilar - Simptome

Simptomele edemului papilar

Nu exista simptome timpurii ale edemului papilar, desi poate sa apara diminuarea tranzitorie a vederii cu durata de cateva secunde. 

Initial vederea nu este afectata, dar poate sa apara vedere incetosata tranzitorie, palpairea sau estomparea vederii sau vedere dubla. 

Deoarece o crestere a presiunii in interiorul creierului este cauza de edemului papilar, simptome pot include:

  • Dureri de cap;
  • Greata;
  • Varsaturi;
  • Resimtirea unui sunet in urechi, de obicei pulsul. 

Tulburarile vizuale sunt adesea declansate de o schimbare a pozitiei, cum ar fi prin ridicarea in picioare, sau pot fi declansate prin tuse sau intepaturi in piept sau abdomen. Ocazional, persoanele cu edem papilar pot resimti lumini intermitente, adesea vazute intr-o forma de arc. Alte modificari vizuale apar in timp, incluzand un camp vizual mai mic, cu un punct mort mai mare si, in cele din urma, orbire, in cazul in care tratamentul nu este reusit.

Edem papilar - Tratament

Diagnosticarea edemului papilar

Diagnosticul se pune cu ajutorul oftalmoscopiei si al testelor suplimentare care includ de obicei imagistica cerebrala pentru stabilirea cauzei.        

Evaluarea incepe la examenul oftalmoscopic care deceleaza vene retiniene dilatate si sinuoase, hiperemia si edemul petei oarbe (locul de unde porneste nervul optic) si hemoragii retiniene in jurul petei oarbe, dar nu si la periferia retinei. Edemul petei oarbe (de exemplu intalnit in nevrita optica, neuropatia optica ischemica) fara cresterea presiunii lichidului cefalorahidian nu este considerata edem papilar.

In stadiile initiale, acuitatea vizuala si raspunsul pupilar la lumina sunt de obicei normale si devin anormale numai dupa ce afectiunea devine avansata. O pata oarba extensa poate fi detectata la testarea campului vizual. Mai tarziu pot sa apara defecte ale fasciculelor nervului optic.

Gradul edemului papilar poate fi masurat comparand cea mai mare dioptrie a lentilei necesara pentru a focaliza un oftalmoscop pe portiunea cea mai elevata a papilei si pe portiunea neafectata a retinei.

Diferentierea edemului papilar de alte cauze de edem al petei oarbe, cum sunt nevrita optica, neuropatia optica ischemica, hipotonia, ocluzia venei centrale a retinei, pseudoedemul papilar (drusenul nervului optic) necesita un examen oftalmologic amanuntit, uneori incluzand CT si RMN. 

Punctia lombara si masurarea presiunii lichidului cefalorahidian nu ar trebui efectuate pana cand leziunea intracraniana nu este exclusa in mod adecvat. Punctia lobara, in situatia in care exista o masa intracraniana, poate sa duca la hernierea truchiului cerebral. Daca este descoperit edemul papilar trebuie cautata cauza prin CT sau RMN cerebral.

Tratamentul edemului papilar

Tratamentul este directionat spre afectiunea cauzala.

Cand este cauzata de IIH

In cazul IIH, tratamentele comune includ scaderea in greutate, o dieta cu putina sare si medicamente cum ar fi acetazolamida, furosemida sau topiramat.

Chirurgia este de obicei luata in considerare numai atunci cand schimbarile stilului de viata si medicamentele nu au ajutat.

Cand este cauzata de tumori, leziuni ale capului sau infectii

Anumite conditii fundamentale vor necesita un tratament mai sever. De exemplu, o tumoare pe creier, sangerare in creier, cheag de sange sau alte afectiuni cerebrale necesita adesea interventii chirurgicale

Tipurile de proceduri chirurgicale utilizate depind de conditiile pe care trebuie sa le rectifice.

Infectiile, pe de alta parte, sunt, de obicei, tratate cu antibiotice sau medicamente antivirale.

Cand este cauzata de hipertensiune arteriala

In cazuri rare, papilajele pot fi cauzate de tensiunea arteriala extrem de ridicata, de exemplu, mai mare de 180/120.

Atunci cand tensiunea arteriala a unei persoane este ridicata, cunoscuta sub numele de criza hipertensiva, este necesara asistenta medicala de urgenta. In aceste cazuri, tensiunea arteriala trebuie redusa, ceea ce inseamna ca aveti nevoie tratamentul medical in camera de urgenta si in unitatea de terapie intensiva.

Tratamentul pentru alte cauze

Exista o mare varietate de alte probleme si conditii medicale care pot duce la cresterea presiunii in interiorul creierului.

Specialistii pot ajuta la determinarea celor mai bune optiuni de tratament pe baza conditiei diagnosticate.

Daca nu se reduce presiunea intracraniana, pot sa apara atrofia secundara a nervului optic si pierderea vederii, impreuna cu alte sechele neurologice serioase. 

Chirurgia este de obicei recomandata numai daca modificarile stilului de viata sau medicamentele nu ajuta.

Edem papilar - Preventie

Preventia edemului papilar

Multe dintre cauzele papilomului nu pot fi prevenite. Sunt insa cativa pasi de urmat care ajuta la prevenirea unor cauze ale papilomului, inclusiv:

! Urmati instructiunile medicului dumneavoastra pentru a controla tensiunea arteriala ridicata;

! Ramaneti activ fizic si evitati obezitatea prin sport si mentinerea unei diete cu continut scazut de grasimi.

Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical