Despre erupția polimorfă la lumină
Alergia la soare este un termen folosit pentru a descrie o serie de afecțiuni care se manifestă printr-o erupție roșiatică însoțită de mâncărime a pielii (prurit) în zona care a fost expusă la soare, de regulă decolteu, față, brațe, coapse ori partea dorsală a mâinilor. Afecțiunea apare, mai ales, după expunerea la radiațiile UVA, se manifestă și în afara sezonului cald și poate afecta persoanele indiferent de vârstă sau sex.
Erupția polimorfă la lumină este cea mai frecventă fotodermatoză și apare de obicei începând din luna martie până în iunie, dar și în afara acestor perioade pentru persoanele care călătoresc în țări exotice. Este o afecțiune care poate să apară la orice vârstă, chiar și la copii, cu o prevalență între 10-20%.
Specialiștii vorbesc și despre alte trei forme de alergie solară:
Erupția polimorfă ereditară sau „prurigo actinic”
Este o formă de alergie la soare întâlnită la copii (mai des în cazul fetelor), care debutează de obicei până în vârsta de 10 ani și care se manifestă prin noduli sau papule pruriginoase apărute pe față, urechi, antebrațe, mâini, membre inferioare, uneori cu extensie și către tegumentul acoperit, iar vindecarea poate lăsa cicatrici și prurit cronic.
Dermatita actinică cronică
Presupune prezența mai multor afecțiuni cu reacție persistentă la lumină, pielea este inflamată și roșie, uneori apar scuame, este pruriginoasă și se manifestă mai ales la bărbații de peste 50 de ani.
Urticaria solară
Simptomele apar frecvent pe gât, decolteu și brațe, la doar câteva minute după expunerea la razele UV, și dispar în 24 de ore.
Cauze
Erupția polimorfă la lumină este un tip de reacție de hipersensibilitate întârziată la radiațiile ultraviolete. Acestea induc modificări la nivelul celulelor pielii, așa încât sunt percepute de sistemul imunitar ca fiind neoantigene la nivel cutanat. Pacienții cu acest tip de reacție au un nivel diferit de reacție locală și, astfel, prezintă un risc mai mare de a reacționa la neoantigene și de a dezvolta erupții localizate.
De asemenea, s-a dovedit că pacienții predispuși la această afecțiune prezintă în cantitate mai mare markeri proinflamatori, iar un risc mai ridicat îl au persoanele cu pielea deschisă la culoare.
Factori de risc
Principalii factori de risc ai alergiilor solare sunt determinați de anumite condiții particulare ale pacienților, precum:
- sexul și vârsta (erupția polimorfă la lumină se manifestă mai ales la fete și la femeile de sub 30 de ani. Alte forme de alergie solară, precum dermatita actinică cronică, apar la bărbații de peste 50 de ani;
- predispoziția genetică (riscul de a suferi de alergie solară) este mai ridicat la persoanele care au în familie rude care suferă de același tip de alergie;
- rasa (persoanele care au pielea mai albă, precum caucazienii, au un risc mai mare de a suferi de erupție poliformă la lumină, iar prurigo actinic este mai des întâlnit la americanii nativi);
- alte boli de piele (dermatita atopică sau alte tipuri de dermatită cresc riscul apariției alergiilor solare);
- expunerea la anumite substanțe (sunt situații când alergiile solare sunt declanșate de aplicarea pe piele a unor substanțe, precum: parfumuri, creme de protecție solară sau dezinfectanţi);
- unele medicamente (antibioticele, antiinflamatoarele ori medicamentele pe bază de sulfamide pot face pielea mai sensibilă la soare).
Simptome
Persoanele afectate de alergia la soare pot experimenta diferite tipuri de simptome:
- roșeață;
- mâncărime;
- durere;
- macule (pete la nivelul pielii);
- papule și papulo-vezicule;
- descuamare cu sau fără sângerare;
- leziuni de eritem polimorf (care persistă de la câteva ore până la câteva zile de la expunerea la soare);
- parestezii.
În cazuri mai grave, pacientul poate avea dureri de cap, febră și greață. Sunt și situații când, de-a lungul verii, apare toleranța, așa că expunerile ulterioare la soare și radiațiile UV nu mai produc niciun simptom.
Diagnosticare
De cele mai multe ori, diagnosticarea alergiei la soare se poate face printr-un simplu examen clinic realizat de medicul specialist. Dacă lucrurile nu sunt foarte clare, medicul poate cere investigații suplimentare, precum:
Testarea cu lumină ultravioletă
Numită și fototestare, testarea cu lumină ultravioletă presupune verificarea modului în care pielea reacționează la diferite lungimi de undă de lumină ultravioletă de la un tip special de lampă. Reacția provocată ajută la identificarea tipului de alergie sau iritație de la soare.
Testare fotopatch
Sunt aplicați plasturi cu diferite substanțe direct pe piele și este analizat modul în care pielea reacționează sub influența luminii provenite de la o lampă solară specială.
Analize de sânge și probe de piele
Aceste teste sunt solicitate de medic atunci când se bănuiește că simptomele nu sunt provocate de alergia solară, ci de o afecțiune subiacentă, cum ar fi lupus eritematos, eczeme fotoalergice, prurigo simplex, urticarie solară întârziată. Testele presupun fie prelevarea unei probe de sânge, fie a unei probe de piele (biopsie), pentru a fi examinată ulterior într-un laborator.
Tratament
Pacientul trebuie să știe că bubițele de la soare dispar spontan în câteva zile de la oprirea expunerii la UV și nu lasă semne, astfel încât tratamentul alergiei la soare presupune, în principal, eliminarea factorului principal care a produs alergia.
Se evită tratamentele naturiste pentru alergia la soare, întrucât acestea pot induce leziuni de dermatită de contact și pot agrava erupția.
Pentru calmarea mâncărimilor pielii provocate de alergia solară se pot aplica creme cu dermatocorticoizi, comprese reci, antihistaminice topice. Antihistaminicele în alergia solară sunt recomandate mai ales când pruritul e persistent și răspunde greu la tratamentele locale.
Complicații
De regulă, alergiile solare nu provoacă niciun fel de complicație, mai ales că majoritatea simptomelor dispar atunci când pielea nu mai este expusă la lumina solară. Totuși, persoanele care suferă de prurigo actinic, o formă de erupție polimorfă ereditară, pot rămâne cu cicatrici.
Prevenție
Prevenția presupune creșterea toleranței la soare prin urmarea de fototerapie înainte de sezonul cald. Acest lucru înseamnă expunerea la radiații UVA și UVB, procedură care se face sub supraveghere medicală.
Folosirea metodelor generale de protecție solară, care implică haine care să acopere brațele și picioarele, utilizarea cremelor de protecție solară și o expunere controlată și graduală, pot fi, de asemenea, eficiente.
O abordare recentă promovează și aplicarea topică a antioxidanților, în contextul în care, fiziopatologic, inflamația e mediată de radicalii liberi.
Alte afecțiuni similare
Epistaxis
Epistaxisul reprezintă hemoragia cu punctul de plecare în fosa nazală. Se prezintă prin sângerare pe una sau pe ambele fose nazale și poate fi:epistaxis anterior (se...
Vezi detalii
Eritromelalgia
Eritromelalgia este un sindrom clinic rar, caracterizat printr-o triadă de roșeață, căldură și durere arzătoare care afectează în special extremitățile, de obicei...
Vezi detalii
Erizipel
Erizipelul este o infecție bacteriană comună a pielii. Afectează dermul şi hipodermul (stratul mijlociu şi profund al pielii) și vasele limfatice din piele. Afecțiunea...
Vezi detalii
Esofag Barrett
Despre esofagul BarrettEsofagul Barrett (Sindrom Barrett) este o afecțiune în care țesutul care căptușește esofagul (tubul muscular care transportă alimentele de la gură...
Vezi detalii
Esofagită
Esofagita reprezintă inflamația, de diferite grade, a mucoasei esofagiene. Cea mai importantă cauză a acestei afecțiuni este refluxul gastroesofagian cronic (refularea...
Vezi detalii
Exoftalmie
Exoftalmia, cunoscută și sub denumirea de proptoză, implică proeminența unuia sau a ambilor ochi anterior în afara orbitei, secundar creșterii conținutului orbitei. Cel...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
