Frica de singurătate

Alte denumiri: Autofobie

Descoperă informații utile despre frica de singurătate: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre frica de singurătate

Frica de singurătate, numită și autofobie, este o tulburare de anxietate caracterizată printr-o frică intensă și persistentă de izolare.

Persoanele cu autofobie pot experimenta o suferință semnificativă și pot face eforturi mari pentru a evita să rămână singure. Unii oameni pot suferi de frică de singurătate chiar și atunci când sunt cu alți oameni. În acest caz, gândul/teama de a fi izolați le creează anxietate; își pot face griji că oamenii îi părăsesc sau că trebuie să meargă acasă și să fie singuri.

Frica de singurătate poate coexista cu alte tulburări de anxietate sau afecțiuni de sănătate mintală.

Este greu de spus, cu exactitate, câți oameni suferă de autofobie, pentru că mulți pot ține această frică secretă și să nu recunoască că o au.

Cauze

Fobiile se declanșează adesea în copilărie. În cazul autofobiei, cauzele pot fi atribuite unor experiențe anterioare traumatizante, factorilor evolutivi, sensibilității vizuale sau influențelor culturale din trecut.

Câteva dintre principalele cauze ale fricii de singurătate includ:

o experiență traumatizantă de a fi singur, izolat sau în pericol;
abandon sau neglijare în trecutul persoanei;
evenimente traumatizante anterioare, cum ar fi divorțul sau pierderea unui părinte în copilărie;
predispoziție genetică;
atitudine hiperprotectoare sau controlatoare experimentată în copilărie;
anxietate sau tulburări de dispoziție preexistente;
comportament dobândit, observând frica altora de singurătate;
un atac de panică, o rănire sau o altă urgență, fără ca cineva să fi fost în preajmă pentru a ajuta.

Factori de risc

Printre factorii de risc în declanșarea fricii de singurătate se numără:

vârsta: fobiile specifice apar, de obicei, la vârsta de zece ani (deși se pot dezvolta oricând);
sexul: fobiile specifice afectează mai mult femeile decât bărbații;
genetica: o modificare genetică poate face anumite persoane mai predispuse la tulburări de anxietate și fobii;
istoric familial: a avea un membru al familiei cu această fobie crește de trei ori riscul de a dezvolta frică de singurătate;
funcția creierului: modificările apărute în funcționarea creierului din cauza tulburărilor de dispoziție, a abuzului de substanțe sau a altor obiceiuri legate de stilul de viață pot contribui la dezvoltare autofobiei;
alte tulburări psihice: tulburări de personalitate, tulburări anxioase, afective, adicții.

Simptome

În general, autofobia se poate manifesta prin:

Simptome fizice:

frecvență cardiacă crescută (tahicardie);
respirație rapidă;
transpirații excesive (hiperhidroză);
tremurături sau frisoane;
greață sau disconfort la stomac/indigestie;
amețeli;
tensiune sau neliniște musculară.

Simptome psihice:

frică sau anxietate excesivă;
evitarea situațiilor în care persoana în cauză rămâne singur/ă;
sentimentul de moarte iminentă dacă rămâne singur/ă;
frică de izolare sau abandon;
atacuri de panică sau simptome asemănătoare panicii;
dificultate de concentrare;
tulburări de somn.

Oamenii care se confruntă cu autofobia sunt, de obicei, conștienți că frica lor nu este rațională. Cu toate acestea, nu pot să-și controleze reacțiile atunci când se află în anumite situații.

Diagnosticare

Autofobia nu este o tulburare recunoscută oficial de Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5). Totuși, un specialist în sănătate mintală poate diagnostica frica de singurătate pe baza simptomelor:

frica persistă cel puțin șase luni;
sentimentul intens de frică sau anxietate apar atunci când persoana în cauză este singură, în ciuda faptului că știe că nu este în pericol;
simptomele debutează imediat ce pacientul se simte singur sau se gândește la singurătate;
teama determină persoana să evite situațiile în care poate rămâne singură;
simptomele extreme afectează capacitatea pacientului de a-și desfășura activitățile zilnice.

Diagnosticul diferențial este important pentru a exclude alte tulburări de anxietate sau afecțiuni, care pot prezenta simptome similare. De asemenea, autofobia poate fi simptomul unor alte afecțiuni psihiatrice, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea de panică.

Tratament

Tratamentul autofobiei implică diverse abordări terapeutice, care vizează reducerea fricii de singurătate:

psihoeducație: documentarea pe tema autofobiei poate ajuta la înțelegerea naturii acesteia și la înlăturarea concepțiilor greșite;
tehnici de relaxare: respirația profundă, relaxarea musculară progresivă și meditația mindfulness pot ajuta la gestionarea anxietății și a fricii asociate cu singurătatea;
medicație: în unele cazuri, pot fi prescrise medicamente, pentru a ajuta la gestionarea simptomelor autofobiei; antidepresivele, benzodiazepinele sau beta-blocantele pot fi folosite pentru a reduce anxietatea și pentru a promova un sentiment de calm;
grupuri de sprijin: alăturarea unor grupuri de sprijin sau interacționarea cu alte persoane care suferă de aceeași fobie pot oferi un sentiment de înțelegere, încurajare și strategii de coping comune;
schimbări ale stilului de viață: adoptarea unui stil de viață sănătos, care include exerciții regulate, o dietă echilibrată și un somn suficient, poate contribui la bunăstarea generală și poate ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate;
tehnici de auto-ajutor: păstrarea unui jurnal, afirmațiile pozitive și activitățile de auto-îngrijire pot promova conștientizarea de sine, relaxarea și un sentiment de control asupra autofobiei;
îndrumare profesională: un psiholog sau un psihiatru pot oferi îndrumări personalizate, sprijin și un plan de tratament adaptat nevoilor individuale.

Complicații

Complicațiile autofobiei pot implica dezvoltarea altor fobii și tulburări de anxietate, ceea ce duce la un impact negativ semnificativ asupra vieții de zi cu zi; printre acestea se numără:

comportamente de evitare;
afectarea randamentului cotidian;
suferință emoțională;
impact asupra bunăstării generale.

În plus, frica de singurătate poate crește riscul de:

depresie;
tulburare de stres post-traumatic;
consum de substanțe.

Prevenție

Prevenirea autofobiei implică identificarea și abordarea cauzelor care stau la baza fricii. O modalitate este de a face terapie sau de a primi consiliere; un terapeut poate ajuta o persoană să identifice cauza principală a fricii și să dezvolte strategii de coping pentru a o gestiona.

O altă modalitate de a preveni frica de singurătate este angajarea în activități sociale și construirea unui grup de sprijin; aderarea la grupuri care împărtășesc interese similare poate ajuta o persoană să se simtă mai puțin izolată și mai conectată cu ceilalți.

De asemenea, puteți crea o rutină pentru a face față mai bine acestei fobii:

încercați să vă obișnuiți cu gândul de a fi singur;
petreceți puțin timp singur în fiecare zi;
învățați să aveți gânduri pozitive în situațiile stresante;
folosiți exerciții de respirație profundă pentru a calma corpul și mintea;
meditați, identificați și eliminați motivul principal al fricii.

Bibliografie

Drlogy. “Autophobia: Fear of Being Alone.” Drlogy.com, Drlogy, 16 June 2023, https://drlogy.com
Clinic, Cleveland. “Autophobia (Fear of Being Alone): Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org
Cirino, Erica. “Autophobia.” Healthline, Healthline Media, 12 Oct. 2017, www.healthline.com
“Monophobia (Fear of Being Alone): Signs, Symptoms, & Treatments.” Choosing Therapy, 2023, www.choosingtherapy.com
“Autophobia: Everything about the Fear of Being Alone.” Digit Insurance, Digit Insurance, 2024, www.godigit.com
Health, Womens. “Autophobia (Fear of Being Alone) - Types, Causes, Symptoms, Diagnosis, Prevention, Treatments, and Home Remedies - Womens Health.” Womens Health, 21 Mar. 2023, https://thewomenshealthmagazine.com

Alte afecțiuni similare

Frica de locuri publice (Agorafobie)

Fobia reprezintă teama irațională față de un obiect, o activitate sau o situație, teamă care determină un comportament de evitare a stimulului fobic și care este...

Vezi detalii

Frica de oameni

Antropofobia este o frică irațională de oameni (sau de societate). Această condiție provoacă pacientului un disconfort sever atunci când se află în prezența unei alte...

Vezi detalii

Frica de șerpi

Ofidiofobia reprezintă frica intensă și irațională de șerpi. Este una dintre cele mai frecvente fobii specifice, un tip de tulburare de anxietate, care poate provoca o...

Vezi detalii

Furunculoză

Furunculoza constă în apariția unui abces dureros care se formează sub piele atunci când bacteriile infectează și inflamează unul sau mai mulți foliculi de păr....

Vezi detalii

Galactoreea

Galactoreea este o afecțiune caracterizată prin secreția spontană, persistentă și uneori excesivă de lapte din sâni, fără legătură cu alăptarea sau nașterea. Galactoreea...

Vezi detalii

Gastrita

Gastrita este un termen general pentru un grup mai mare de afecțiuni care au în comun inflamația mucoasei stomacului. Gastrita se poate instala brusc, caz în care vorbim...

Vezi detalii