Despre hepatita cronică
Hepatita este o afecțiune inflamatorie, care afectează ficatul. Când inflamația ficatului persistă timp de cel puțin șase luni, se numește hepatită cronică.
Deși este mult mai puțin frecventă decât hepatita virală acută, boala poate persista ani sau zeci de ani. La mulți oameni, afecțiunea este destul de ușoară și nu provoacă leziuni hepatice semnificative, dar la alții inflamația continuă dăunează lent ficatului, ducând, în cele din urmă, la ciroză, insuficiență hepatică și, uneori, cancer hepatic.
Cauze
Hepatita cronică este cel mai frecvent cauzată de:
- Virusul hepatitei C;
- Virusul hepatitei B;
- Boala hepatică legată de alcool;
- Boala hepatică grasă nonalcoolică (steatohepatita nonalcoolică).
Unele dintre cauzele mai puțin frecvente ale hepatitei cronice includ:
- Virusul hepatitei D;
- Virusul hepatitei E;
- Hepatită autoimună;
- Boala celiacă;
- Colangită biliară primară;
- Deficitul de alfa-1 antitripsină;
- Hemocromatoza;
- Anumite tulburări ale tiroidei;
- Anumite medicamente;
- Boala Wilson (la copii și adulți tineri).
Virusul hepatitei A nu provoacă hepatită cronică.
Factori de risc
Unele persoane prezintă un risc mai ridicat de a contracta infecția cu virusuri hepatice:
- nou-născuții din mame infectate;
- persoanele care folosesc la comun ace, seringi, droguri injectabile;
- persoanele care au contact sexual cu persoane infectate;
- personalul medical expus la contactul cu sânge infectat, la locul de muncă;
- pacienții care necesită hemodializă;
- persoanele cu piercinguri și/sau tatuaje sau tratamente stomatologice efectuate cu instrumente nesterile;
- persoanele care călătoresc în zone cu o rată ridicată de infectare, precum unele țări din Asia, Africa sau estul Europei.
Hepatita virală B se transmite direct (transmitere perinatală, sexuală, percutană, permucoasă, salivă) și indirect (prin intermediul unor obiecte contaminate cu sânge, fluide, secreții infectate).
Hepatita virală C se transmite în mod direct, prin transfuzii de sânge, transplant de țesuturi și organe, leziuni accidentale şi mai puțin prin contact interuman.
Hepatita virală D este cauzată de un virus care se replică doar în prezența virusului hepatitic B și se transmite similar hepatitei B.
Simptome
Spre deosebire de hepatita acută, hepatita cronică se dezvoltă, de obicei, lent și adesea nu provoacă simptome vizibile înainte ca ficatul să capete cicatrici permanente - ciroză. Când apar simptome în stadiu incipient, ele sunt subtile și ușor de atribuit unei afecțiuni care nu are legătură cu boala de ficat.
Aceste simptome pot include:
- oboseală;
- febra mică;
- pierderea poftei de mâncare;
- disconfort ușor în abdomenul superior;
- un sentiment general de slăbiciune.
Odată ce hepatita cronică a progresat și a afectat permanent ficatul, poate produce efecte precum:
- mărirea splinei;
- acumulare de lichid în abdomen (ascita);
- scaune deschise la culoare;
- îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter);
- vase de sânge mici, asemănătoare unei pânze de păianjen, care pot fi văzute prin piele (angioame de păianjen);
- roșeață în palme;
- tendință de a sângera ușor (coagulopatie);
- mâncărime;
- encefalopatie hepatică (afectarea funcției creierului).
Diagnosticare
Pentru orice suspiciune a funcționării defectuoase a ficatului, trebuie consultat urgent un medic, deoarece inflamația hepatică continuă poate duce la complicații grave, cum ar fi cancerul hepatic și insuficiența hepatică. Pentru diagnosticarea exactă, pe lângă efectuarea unui examen fizic, un medic specialist va recomanda unul sau mai multe teste:
- Analize de sânge - vor viza amplitudinea, cauza, complicaţiile și stadiull bolii și pot fi utilizate ulterior în monitorizarea răspunsului la tratament;
- Teste imagistice, cum ar fi ecografia abdominală, care evaluează atât structura hepatică ce poate fi modifiicată în hepatitele cronice, precum și complicațiile;
- Elastografia este o metodă noninvazivă de evaluare a elasticității hepatice cu ajutorul căreia putem stadializa boala pe clase de severitate ale fibrozei;
- Biopsie hepatică - se utilizează tot mai rar în urma dezvoltării metodelor noninvazive.
Rezultatele acestor teste vor confirma diagnosticul, vor identifica cauza inflamației și vor determina amploarea leziunilor hepatice.
Tratament
Tratamentul hepatitei cronice se stabilește în funcție de motivul care cauzează inflamația. De exemplu, dacă un pacient are o infecție cu hepatită B sau C, medicul poate prescrie medicamente antivirale. Dacă un medicament provoacă inflamarea ficatului unui pacient, atunci medicul va înlocui sau va anula tratamentul cu acel medicament.
Tratamentul presupune, de asemenea, gestionarea oricăror complicații care decurg din hepatita cronică. În cazul unei afectări severe a ficatului, dacă se ajunge la insuficiență hepatică severă, va fi necesar transplantul de ficat. Medicii hepatologi trebuie să aplice tratament potrivit fiecărui diagnostic și conform cu necesitățile pacientului.
Prognosticul pacienților cu hepatită cronică este foarte variabil și depinde de cauza și disponibilitatea tratamentului recomandat.
Hepatita cronică, cauzată de un medicament, regresează adesea complet atunci când nu se mai administrează medicamentul. Fără tratament, cazurile cauzate de hepatitele virale B se pot rezolva, pot progresa rapid ori lent spre ciroză de-a lungul deceniilor. Suprapunerea cu infecția cu virusul hepatitei D provoacă cea mai severă formă de infecție cronică. Fără tratament, ciroza se dezvoltă la până la 70% dintre pacienți/i cu coinfecție. Infecția cronică cu virusul hepatic B crește riscul de carcinom hepatocelular, chiar și în absența fibrozei avansate (ciroză).
Hepatita cronică autoimună presupune, ca şi în cazul oricărei boli autoimune, dezvoltarea unor anticorpi împotriva propriilor celule hepatice, biliare, etc. Acesta răspunde de obicei la terapie, este lent progresivă, dar uneori provoacă fibroză progresivă și eventual ciroză.
Hepatita cronică netratată, cauzată de virusul hepatic C, provoacă ciroză la 20 până la 30% dintre pacienți, dar medicamentele antivirale actuale larg disponibile au o rata de răspuns de 95-98%.
Tratamentul poate dura de la 8 până la 12 de săptămâni. Tratând hepatita C, virusul poate fi eliminat și inflamația ficatului dispare. Uneori, în stadiile avansate, există riscul de apariție a unor noduli tumorali la nivelul ficatului, chiar dacă virusul dispare și, de aceea, monitorizarea atentă ecografică la 6 luni este obligatorie după tratament. Medicul gastroenterolog este cel în măsură să recomande tratamentul cel mai potrivit pentru situația fiecărui pacient în parte.
O formă frecvent întâlnită de hepatită cronică este steatoza hepatică sau ficatul gras alcoolic sau non-alcoolic. Pentru decelarea acestei boli, o consultație la medicul gastroenterolog urmată de teste de sânge și ecografie abdominală elucidează diagnosticul și medicul va indica tratamentul necesar.
Complicații
Dacă nu este tratată, hepatita cronică poate duce la ciroză și insuficiență hepatică și crește riscul de cancer hepatic. Diagnosticarea și tratarea la timp a hepatitei cronice poate ajuta, însă, la prevenirea acestor complicaţii.
Prevenție
Cea mai bună modalitate de a reduce riscul dezvoltării hepatitei cronice este de a lua măsuri, atunci când este posibil, pentru a preveni hepatita. În cazul hepatitei B, principala metodă de prevenție este vaccinarea. Vaccinarea contra hepatitei B asigură protecția și contra infecției cu virusul hepatitic D, dar nu există vaccin contra hepatitei C.
Hepatita alcoolică poate fi prevenită doar prin evitarea consumului excesiv de alcool. Hepatita autoimună, pe de alta parte, nu poate fi prevenită.
Măsurile de prevenție a hepatitelor cronice virale sunt:
- respectarea măsurilor de igienă;
- utilizarea seringilor de unică folosință;
- evitarea locurilor neigienice/neamenajate pentru realizarea tatuajelor, piercingurilor, manichiurii;
- folosirea corectă a prezervativului;
- evitarea folosirii în comun a unor obiecte ce ar putea fi contaminate cu sânge, precum aparatele de ras, foarfece, periuța de dinți;
- administrarea de imunoglobulină antihepatitică B nou-născuților din mame infectate și vaccinarea la 12 ore de la naștere.
Evaluările medicale periodice sunt necesare pentru depistarea din timp a afecțiunilor hepatice cu potențial de evoluție grav.
Bibliografie
- “Hepatitis B - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
- Fletcher, Jenna. “Hepatitis B Carrier: Definition, Transmission, and Prevention.” Medicalnewstoday.com, 2020, www.medicalnewstoday.com
- https://www.facebook.com/WebMD. “Understanding Hepatitis -- Diagnosis and Treatment.” WebMD, WebMD, 18 Aug. 2005, www.webmd.com
Alte afecțiuni similare
Hepatita A
Hepatita A este o infecţie autolimitată, asociată unei inflamații a ficatului, cauzată de virusul hepatitei A (HAV). Hepatita A virală este o boală transmisibilă care...
Vezi detalii
Hepatita B
Hepatita B este o infecție hepatică virală cauzată de virusul hepatitic B (VHB), ce poate pune viața în pericol. Această afecțiune reprezintă o problemă majoră de...
Vezi detalii
Hepatita C
Hepatita C este o boală care duce la inflamarea ficatului și care este provocată de un virus (VHC). Hepatita C este o infecție virală, care se transmite prin sânge...
Vezi detalii
Hepatita D
Hepatita D, cunoscută și sub denumirea de hepatită delta, este o infecție virală care apare din cauza virusului hepatitei D (HDV) și care provoacă inflamarea ficatului....
Vezi detalii
Hepatita E: Cauze, simptome, tratament
Hepatita E este o boală virală a ficatului, provocată de virusul hepatitei E (HEV). Se poate răspândi în mai multe moduri, cel mai frecvent prin apă contaminată sau prin...
Vezi detalii
Hepatomegalie
Hepatomegalia este termenul folosit pentru un ficat mărit. Ficatul este cel mai mare organ intern și îndeplinește funcții esențiale pentru organism: digeră...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
