Hidrocel

Hidrocelul este un tip de umflatura aparuta in scrot, care se formeaza atunci cand se aduna lichid in invelisul care captuseste testiculul. 

Hidrocelul este frecvent la nou-nascuti si, de obicei, dispare fara tratament pana la varsta de 1 an. Baietii mai mari si barbatii adulti pot dezvolta un hidrocel din cauza inflamatiei sau a unei lovituri/traumatism in scrot.

Hidrocelul poate fi:

Hidrocel congenital– reprezinta o acumulare de lichid in jurul testiculului (hidrocel testicular) sau la nivelul funiculului spermatic (hidrocel funicular/chist de cordon spermatic). Poate apare la 1-2 % dintre nou nascuti;

Hidrocel dobandit- colectia lichidiana este cauzata de dezechilibrul dintre secretia si absorbtia lichidului de la nivelul seroasei vaginale;

Mecanismul de aparitie a hidrocelului este simplu de inteles. In timpul vietii intrauterine testiculele se formeaza in cavitatea abdominala, apoi migreaza spre scrot, “impingind” peritoneul sub forma canalului peritoneo-vaginal pina in scrot.

Dupa ce testiculul ajunge in scrot acest canal se inchide. In cazul baietilor cu hidrocel congenital aceasta inchidere nu este completa, ramanand o comunicare ingusta cu cavitarea peritoneala. Prin aceasta patrunde lichid peritoneal, dar nu poate patrunde o ansa intestinala, de aceea hidrocelul nu se poate complica cu o strangulare de ansa.

Hidrocelul congenital poate fi:

Comunicant- persista intreg canalul peritoneo-vaginal si lichidul circula intre scrot si cavitatea peritoneala. In acest caz exista variatii de volum ale scrotului, existand momente in care pare ca hidrocelul a disparut. Este mai voluminos seara si mai redus dimineata (dupa o perioada de scadere a presiunii abdominale din timpul somnului);

Necomunicant- canalul peritoneo-vaginal s-a inchis, dar in vaginala testiculara a ramas inca ichid;

Chist de cordon spermatic- lichidul peritoneal persista pe traiectul canalului peritoneo-vaginal, acest canal inchizadu-se inferior si superior de acest chist.

Echipa medicala MedLife - Chirurgie pediatrica

Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Primar
Andriescu Mircea,Medic Primar
Medic Primar

Hidrocel - Cauze / agent infectios / factori de risc

Cauzele hidrocelului

Spre sfarsitul sarcinii, testiculele unui copil de sex masculin coboara din abdomen in scrot. Scrotul este sacul de piele care tine testiculele odata ce coboara. In timpul dezvoltarii, fiecare testicul are in jurul lui un sac natural care contine lichid. In mod normal, acest sac se inchide si corpul absoarbe fluidul in primul an de viata al copilului. Cu toate acestea, acest lucru nu se intampla si pentru bebelusii cu hidrocel. Bebelusii nascuti prematur prezinta un risc mai mare de hidrocel.

Hidrocelul se pot forma si mai tarziu in viata, in special la barbatii cu varsta peste 40 de ani. Acest lucru se intampla de obicei daca canalul prin care coboara testicul nu este inchis complet si acum intra lichid sau canalul se redeschide. Acest lucru poate face ca fluidul sa se deplaseze de la abdomen in scrot.

 Hidrocelul pot fi cauzat de asemenea de inflamatie sau de traumatism in scrot sau de-a lungul canalului. Inflamatia poate fi cauzata de o infectie (epididimita) sau de o alta afectiune.

Factorii de risc pentru hidrocel

Cele mai multe hidroceluri sunt prezente la nastere. Cel putin 5% dintre baietii nou-nascuti au hidrocel. Bebelusii care se nasc prematur au un risc mai mare de a avea o hidrocela.

Factorii de risc pentru dezvoltarea unui hidrocel mai tarziu in viata includ:

  • Leziuni sau inflamatii ale scrotului;
  • Infectia, inclusiv o infectie cu transmitere sexuala;

Complicatiile hidrocelului

Un hidrocel, de obicei, nu este periculoas si nu afecteaza fertilitatea. Insa, acesta poate fi asociat cu o afectiune testiculara care poate provoca complicatii grave, printre care:

  • Infectii sau tumori – s-ar putea reduce productia sau functia de sperma;
  • Hernie inghinala - bucla intestinului prins in peretele abdominal poate duce la complicatii care pun viata in pericol.

Hidrocel - Simptome

Simptomele produse de hidrocel

Hidrocelul nu produce, de obicei, nici o durere. In mod obisnuit, singura indicatie a unei hidrocel este umflarea nedureroasa a unuia sau a ambelor testicule.

Barbatii adulti cu hidrocel pot prezenta disconfort din cauza greutatii unui scrot umflat. Durerea creste in general cu marimea inflamatiei. Uneori, zona umflata poate fi mai mica dimineata si mai mare mai tarziu in cursul zilei.

Cand sa vad un doctor?

Adresati-va medicului dumneavoastra daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra are hidrocel. Este important sa excludeti alte cauze ale umflaturii care ar putea necesita tratament. De exemplu, un hidrocel ar putea fi asociat cu un punct slab in peretele abdominal care permite o bucla de intestin sa se extinda in scrot (hernia inghinala).

Hidrocelul unui bebelus dispare de regula de unul singur. Dar daca hidrocelul copilului dumneavoastra nu dispare dupa un an sau daca se extinde, cereti medicului pediatru sa examineze din nou hidroclélul.

Luati imediat tratament medical daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra manifesta durere scrotala brusca, in special in decurs de cateva ore de la o leziune a scrotului. Aceste semne si simptome pot aparea cu o serie de afectiuni, incluzand fluxul sanguin blocat intr-un testicul rasucite (torsiune testiculara). Torsiunea testiculara trebuie tratata in cateva ore de la inceperea semnelor si simptomelor pentru a salva testiculul.

Hidrocel - Tratament

Diagnosticarea hidrocelului

Examenul fizic (inspectie, palpare bimanuala) se face cu pacientul in picioare si culcat. In afara asimetriei scrotale mai mult sau mai putin pronuntate, inspectia va arata tegumentul scrotal normal (fara semne de inflamatie locala) si stergerea pana la disparitie a pliurilor pungii scrotale. In hidrocelele foarte mari, aspectul penisului se modifica secundar (laterodeviat si ombilicat ). Cu exceptia hidrocelului congenital comunicant, formatiunea hidrocelului nu-si schimba forma si dimensiunea in functie de pozitia pacientului sau efort.

Palparea bimanuala, cu blandete, va cerceta intai orificiul inghinal superficial, cu si fara efort de tuse, pentru evaluarea coexistentei unei hernii inghinoscrotale. Apoi, se va cerceta forma si consistenta formatiunii (ovoid cu senzatie palpatorie de lichid in tensiune), se vor aprecia dimensiunile acesteia. Cand cantitatea de lichid este mica, palparea testicolului este inca posibila. Daca insa volumul de lichid este mare, palparea glandei este imposibila. Diagnosticul clinic pozitiv, de altfel facil, va fi obligatoriu confirmat ecografic. Ecografia va arata clar asupra naturii lichidiene a formatiunii si va permite, in plus, evaluarea structurii testiculului (existenta unei patologii testiculare cauzale, in primul rand tumorale).

La examenul clinic se constata hemiscrot sau scrot marit de volum, dar nedureros, de consistenta moale sau crescuta (in functie de cantitatea de lichid), uneori translucid (descris de parinti ca fiind vanat), transiluminabil si fara modificari de volum in cursul examinarii. De multe ori parintii sesizeaza fluctuatia de volum, ceea ce ne sugereaza un hidrocel comunicant.

Pentru a intari datele clinice si mai ales pentru a masura testiculul si cantitatea de lichid peritesticulara se recomanda o ecografie scrotala. In functie de evolutia copilului aceasta poate fi repetata la interval de citeva luni.

Copilul trebuie luat in evidenta de catre un chirurg pediatru care sa urmereasca evolutia. Interventia chirurgicala (numita hidrocelectomie, adica o excizie chirurgicala a unui hidrocel) nu se va efectua in momentul diagnosticarii (ca in cazul herniei inghinale), deoarece nu exista riscul strangularii si se poate astepta rezorbtia spontana a lichidului peritesticular si inchiderea canalului peritoneo-vaginal (filiform in cazul hidrocelului). Copilul va fi urmarit clinic si ecografic pana dupa varsta de un an. Dupa aceasta varsta, in caz de persistenta a lichidului peritesticular se va efectua interventia chirurgicala sub anestezie generala, in regim de programare.

Este important de retinut ca nu este vorba de punctionarea scrotului si evacuarea lichidului, ci de intreruperea comunicarii dintre scrot si abdomen, adica de ligatura si excizia canalului peritoneo-vaginal. Operatia propriu-zisa este asemanatoare cu cea pentru hernia inghinala la copil.

Optiune alternativa minim invaziva (indicate la pacienti varstnici): aspiratia trans-scrotala cu ac a lichidului, cu sau fara instilarea unui agent sclerozant in cavitatea vaginala – risc de recidiva.

Ce urmeaza dupa o interventie chirurgicala?

Indiferent daca hidrocele dumneavoastra dispare singur sau necesita interventie chirurgicala, perspectiva este excelenta.

Daca aveti o interventie chirurgicala, durerea va disparea, probabil, in aproximativ o saptamana. Medicul dumneavoastra va poate prescrie medicamente pentru durere daca vi se pare necesar. Probabil nu veti reveni la activitatile normale timp de cateva saptamani. Aceasta include evitarea oricarui lucru care implica transzonare, cum ar fi mersul cu bicicleta, timp de cel putin trei saptamani. De asemenea, ar trebui sa fie evitate si alte activitati serioase in timpul respectiv.

Cusaturile inciziei se dizolva, de obicei, pe cont propriu, dar medicul dumneavoastra poate dori sa le verifice dupa cateva saptamani. Pastrarea zonei curate va ajuta la prevenirea infectiilor.

Cum se poate preveni hidrocelele adulte?

Cea mai buna protectie impotriva hidrocelului la adulti este pastrarea testiculelor si scrotului fara leziuni. De exemplu, daca practicati sporturi de contact, protejati zona inghinala.

Desi hidrocelele nu sunt, de obicei, o problema majora de sanatate, trebuie sa spuneti medicului specialist despre orice anomalie sau umflare a scrotului. O alta boala sau conditie poate provoca sau imita anomalia. 

Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical