Hiperuricemia

Cauze

Un nivel ridicat de acid uric în sânge poate fi provocat de:

• producție crescută de acid uric în organism;
• eliminare diminuată a acidului uric/ urat;
• ambele mecanisme (se produce prea mult acid uric și nu se elimină suficient).

Cauzele unui nivel ridicat de acid uric în sânge pot fi multiple:

• consum exagerat de alcool;
• consum crescut de alimente care conţin fructoză;
• dietă bogată în purine (un tip de bază azotată, element esenţial în producerea ADN-ului, care, atunci când se descompun, se transformă în acid uric);
• anumite afecțiuni: sindrom Lesch-Nyhan, sindrom Kelley-Seegmiller, creşterea activității PRPP sintetazei, afecțiuni genetice rare legate de un defect pe cromozomul X;
• afecțiuni cu un turnover crescut al acizilor nucleici: leucemie, limfom, anemie hemolitică, mielom multiplu;
• sindrom de liză tumorală;
• expunerea la anumiți poluanți (pesticide organoclorurate).

Există situații în care excreția acidului uric/ uratului este scăzută, deşi cantitatea produsă este normală:

• idiopatică (fără o cauză anume);
• nefropatie gutoasă juvenilă familială: afecțiune autozomal dominantă rară, care se transmite de la părinți și este caracterizată prin insuficiență renală progresivă;
• insuficiență renală: una dintre cele mai frecvente cauze ale hiperuricemiei;
• sindrom metabolic: se caracterizează prin hipertensiune arterială, obezitate, rezistență la insulină, dislipidemie și hiperuricemie și este asociat cu o excreție fracțională scăzută de urat, de rinichi;
• medicamente, printre care diuretice, salicilați;
• hipertensiune arterială;
• acidoză: acidoza lactică, cetoacidoza diabetică, cetoacidoza alcoolică și cetoacidoza de foame;
• hipotiroidism;
• hiperparatiroidism;
• sarcoidoză;
• intoxicație cronică cu plumb.

O altă situaţie o reprezintă cauzele combinate:

• consum de alcool;
• consum de băuturi răcoritoare îndulcite cu fructoză;
• deficiență de aldolază B (fructoză-1-fosfat aldolază);
• deficit de glucoză-6-fosfatază (glicogenoză tip I, boala von Gierke).

Simptome

La pacienții cu hiperuricemie trebuie făcută o anamneză corectă, cu identificarea precisă în istoric, dacă pacientul a fost și este simptomatic sau asimptomatic, precum și cu identificarea etiologiilor cauzale și a comorbidităţilor.

Dacă pacientul nu prezintă simptome, determinarea acidului uric în cadrul unor analize de rutină poate evidenția valori crescute în sânge.

Simptomele hiperuricemiei pot fi aceleaşi ca în cazul gutei sau nefrolitiazei:

• guta se manifestă, de obicei, ca o monoartrită acută, cel mai frecvent la haluce (degetul mare de la picior) și, mai rar, la articulația gleznei, genunchiului sau a altor articulații. Pacientul prezintă durere, de obicei în cursul nopții, care poate fi intensă, cu caracter pulsatil, degetul fiind umflat, roșu și cald, iar această durere intensă trezește pacientul din somn;
• nefrolitiaza acidului uric (piatră la rinichi) se poate manifesta ca: hematurie (sânge în urină), durere în flancuri, în abdomen sau în regiunea inghinală și/ sau greață și vărsături.

Tratament

Hiperuricemia asimptomatică nu are indicație de tratament medicamentos, deoarece nu toți pacienții cu valori crescute ale acidului uric pot dezvolta gută. În acest caz, este important un regim dietetic, cu evitarea alimentelor bogate în purine. Scăderea nivelului de acid uric se poate face prin înlocuirea medicației care duce la creșterea acestuia, prin controlul valorilor tensiunii arteriale, scădere ponderală și reducerea consumului de alcool.

Alimentația este extrem de importantă. Există o serie de alimente care sunt interzise, deoarece sunt bogate în purine: viscere, creier, momițe, scrumbii, sardele; sunt permise, în cantități mici, carnea fiartă și peștele. Dintre legume, sunt interzise fasolea, lintea, mazărea, ciupercile, varza, conopida. Ciocolata și băuturile alcoolice pot declanșa o criză de gută.

Pe lângă evitarea alimentelor bogate în purine, măsurile dietetice pot include asigurarea unui aport adecvat de magneziu și zinc. De asemenea, utilizarea probioticelor poate crește catabolismul purinelor și acidului uric de microbiota intestinală.

Hiperuricemia simptomatică se poate manifesta ca gută, litiază renală (piatră la rinichi) cu acid uric sau nefropatie (boala cronică de rinichi) cu acid uric. În consecinţă, tratamentul medicamentos este acelaşi ca în cazul acestor afecţiuni: colchicina, antiinflamatoarele nesteroidiene și corticoterapia.

După atacul acut de gută, pacientul intră în faza intercritică, cu dezvoltarea ulterioară a artritei cronice gutoase. În acest caz, trebuie instituit un tratament care să ajute la scăderea producției de acid uric.

Complicații

La pacienții cu hiperuricemie asimptomatică pot apărea manifestări clinice, respectiv atac acut de gută şi nefrolitiază.

‌Autor

Dr. Cozma Maria

Medic Specialist Reumatologie