Hiperventilaţie

Descoperă informații utile despre hiperventilaţie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hiperventilaţie

Hiperventilația este o afecțiune în care o persoană respiră într-un ritm anormal de rapid, ducând la o pierdere excesivă de dioxid de carbon (CO2) din organism. Acest lucru poate perturba echilibrul gazelor din fluxul sanguin, provocând simptome precum amețeli, furnicături la nivelul extremităților, dificultăți de respirație și, uneori, dureri în piept. Hiperventilaţia este adesea declanșată de anxietate, atacuri de panică sau stres, dar poate apărea și din cauza altor afecțiuni medicale, cum ar fi astmul, bolile pulmonare sau ca răspuns la efortul fizic la altitudini mari.

Atunci când o persoană suferă de sindrom de hiperventilație, aceasta poate simți că nu primește suficient aer, însă problema reală este prea mult oxigen și prea puțin CO2. Acest lucru poate duce la constricția vaselor de sânge, reducând fluxul sanguin către creier putând duce la leșin.

Tratamentul hiperventilaţiei implică, de obicei, calmarea persoanei și ajutarea acesteia să își regleze respirația, adesea prin respirația într-o pungă de hârtie pentru a restabili nivelul de CO2.

Cauze

Printre cauzele hiperventilației se numără:

stresul emoțional, anxietatea sau atacurile de panică - sunt cei mai comuni factori declanșatori ai hiperventilației pulmonare; în timpul unui atac de panică, răspunsul de luptă sau de fugă al organismului este activat, ducând la o respirație rapidă;
astmul - dificultatea în respirație poate determina o persoană să respire mai repede;
boli pulmonare - afecțiuni precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau embolia pulmonară pot provoca dificultăți de respirație, ducând la hiperventilație;
afecțiuni cardiace - bolile de inimă, cum ar fi insuficiența cardiacă, pot provoca respirație rapidă din cauza lipsei de oxigen în fluxul sanguin;
altitudini mari - nivelurile mai scăzute de oxigen din aer pot provoca hiperventilație, deoarece organismul încearcă să obțină mai mult oxigen;
febra și infecțiile - temperatura ridicată a corpului sau infecțiile severe pot crește rata metabolică a organismului, ducând la o respirație mai rapidă;
durerea severă poate induce, de asemenea, o respirație rapidă;
exercițiile fizice - activitatea fizică intensă, în special la persoanele neantrenate, poate provoca un răspuns de respirație excesivă;
supradozaj de droguri - unele medicamente, inclusiv stimulentele sau medicamentele care afectează sistemul nervos central, pot duce la hiperventilație.

Factori de risc

Factorii de risc pentru hiperventilație includ:

tulburările de anxietate și panică;
boli pulmonare cronice;
afecțiuni cardiace;
expunerea la altitudini mari;
condiția fizică; excerciții fizice intense;
consumul de droguri; stimulente (cafeina);
stres emoțional.

Simptome

Simptomele hiperventilației includ:

respirație mai rapidă decât în mod normal;
dificultăţi de respirație;
amețeli sau vertij;
furnicături sau amorțeală;
durere toracică;
leșin;
confuzie sau dificultăți de concentrare;
gură uscată și spasme musculare.

Diagnosticare

Hiperventilația este, de obicei, diagnosticată de un medic primar sau de un specialist, cum ar fi un pneumolog sau un cardiolog.

Testele și investigațiile includ:

examinare fizică - medicul va verifica frecvența respiratorie, ritmul cardiac și nivelurile de oxigen și va întreba despre simptomele și istoricul medical al pacientului;
analize de sânge - un test care măsoară nivelurile de oxigen și dioxid de carbon din sânge pentru a verifica dacă există modificări induse de hiperventilație;
testele funcției pulmonare - acestea evaluează capacitatea pulmonară și fluxul de aer pentru a exclude alte afecțiuni respiratorii precum astmul sau BPOC;
radiografie toracică sau tomografie computerizată - imagistica poate fi utilizată pentru a exclude bolile pulmonare sau problemele cardiace dintre posibilele cauze ale simptomelor;
electrocardiogramă (ECG) - acest test evaluează funcția inimii pentru a exclude cauzele hiperventilației legate de inimă;
capnografie - măsoară cantitatea de dioxid de carbon expirat pentru a evalua direct hiperventilația;
evaluare psihologică - dacă se suspectează o tulburare de anxietate sau de panică, poate fi efectuată o evaluare a sănătății mintale.

Tratament

Tratamentul pentru hiperventilație cuprinde:

tehnici de respirație - respirația cu buzele strânse (inspirați pe nas și expirați încet prin buzele strânse), respirația diafragmatică (concentrați-vă pe respirații profunde folosind diafragma mai degrabă decât pe respirația superficială din piept), respirația într-o pungă de hârtie (acest lucru poate ajuta la reținerea CO2 (deși acest lucru trebuie făcut cu prudență și numai sub îndrumare medicală);
tehnici de relaxare - mindfulness, meditația sau relaxarea musculară progresivă pot ajuta la gestionarea anxietății și la prevenirea hiperventilației;
tratamentul pentru afecțiunile subiacente - anxietate sau tulburări de panică (se poate prescrie terapie cognitiv-comportamentală sau medicamente împotriva anxietății), afecțiuni pulmonare sau cardiace (pot fi necesare medicamente sau tratamente specifice afecțiunii subiacente, cum ar fi inhalatoare pentru astm sau tratamente pentru insuficiență cardiacă);
consiliere sau terapie - pentru cei cu episoade frecvente de hiperventilație datorate anxietății, terapia sau antrenamentul pentru gestionarea stresului pot fi eficiente;
medicamente - în cazurile severe, pot fi prescrise medicamente împotriva anxietății sau sedative pe termen scurt pentru a reduce simptomele.

Complicații

Printre complicațiile hiperventilației se numără:

leșin (sincopă) - respirația rapidă poate duce la o reducere a nivelului de dioxid de carbon, cauzând reducerea fluxului sanguin către creier și ducând la leșin;
funcția cognitivă afectată - nivelurile scăzute de CO2 pot reduce alimentarea cu sânge a creierului, ducând la confuzie, dificultăți de concentrare sau amețeli;
durere toracică - hiperventilația prelungită poate provoca o strângere sau durere toracică, confundată uneori cu un atac de cord, ceea ce poate provoca anxietate suplimentară;
spasme musculare sau crampe - nivelurile scăzute de CO2 pot provoca alcaloză (o creștere a pH-ului sângelui), ceea ce poate duce la crampe sau spasme musculare, în special la nivelul mâinilor și picioarelor;
anxietate crescută sau;
sindromul de hiperventilație cronică - la unele persoane, se poate dezvolta hiperventilația cronică, ceea ce duce la simptome continue, cum ar fi lipsa respirației, oboseală și dureri în piept, chiar și atunci când sunt în repaus.

Prevenție

Există o serie de tehnici sau exerciţii ce pot fi făcute pentru prevenirea hiperventilației:

tehnici de respirație - învățarea și practicarea metodelor de respirație controlată, cum ar fi respirația diafragmatică sau respirația cu buzele strânse, pot ajuta la prevenirea hiperventilației prin promovarea respirației lente și profunde;
gestionarea stresului și a anxietății prin tehnici precum mindfulness, yoga, meditație și relaxare musculară progresivă poate ajuta la reducerea declanșatorilor de hiperventilație;
exerciții fizice regulate cu intensitate crescută gradual- activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția pulmonară generală și poate ajuta la prevenirea hiperventilației în timpul efortului fizic;
terapia cognitiv-comportamentală - pentru persoanele cu anxietate sau tulburări de panică, aceasta poate ajuta prin predarea de strategii de coping pentru a gestiona anxietatea, reducând astfel probabilitatea hiperventilației;
identificarea și evitarea declanșatorilor cunoscuți - cum ar fi situațiile stresante, stimulentele (de exemplu: cofeina) sau mediile care duc la hiperventilație, poate reduce frecvența episoadelor;
expunerea treptată la altitudini mari - pentru persoanele predispuse la hiperventilație la altitudini mari, aclimatizarea treptată la altitudine poate ajuta la prevenirea suprarespirării.

Pentru a te ajuta să ai un stil de viață sănătos, care este esențial pentru tratarea sau prevenția multor afecțiuni, cât și pentru starea ta generală de bine, MedLife a creat Centrul de Medicina Stilului de Viață. Echipa multidisciplinară a Centrului va evalua, trata și monitoriza problemele tale de sănătate, oferind soluții integrate și personalizate aplicate pe șase paliere: nutriție, psihologie, somnologie, abuz de substanțe, activitate fizică și mindfulness.

Autor

Dr Ana Crecana

Medic Specialist Medicina stilului de viață - Nutritie

Bibliografie

De Pietro, MaryAnn . “Hyperventilation: Symptoms, Causes, and Emergencies.” Www.medicalnewstoday.com, 27 Aug. 2024, www.medicalnewstoday.com/articles/323607
John Hopkins Medicine. “Hyperventilation.” Www.hopkinsmedicine.org, 2023, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hyperventilation
“Hyperventilation Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, July 2024, my.clevelandclinic.org/health/diseases/hyperventilation
Fields, Lisa. “Hyperventilation: Symptoms, Causes, Treatment.” WebMD, 29 Oct. 2021, www.webmd.com/lung/lung-hyperventilation-what-to-do
The Healthline Editorial Team. “What to Know about Hyperventilation: Causes and Treatments.” Healthline, Healthline Media, 21 Oct. 2015, www.healthline.com/health/hyperventilation

Alte afecțiuni similare

Hipertricoza

Hipertricoza este denumirea medicală pentru pilozitatea excesivă apărută oriunde pe corp, atât la femei, cât și la bărbați. Este o noțiune diferită de hirsutism, care se...

Vezi detalii

Hipertrofie ventriculară stângă

Hipertrofia ventriculară stângă poate fi înţeleasă intuitiv de către pacienţi prin îngroșarea pereţilor inimii la nivelul camerei, care dă naștere pulsului (ventriculul...

Vezi detalii

Hiperuricemia

Hiperuricemia reprezintă creșterea nivelului de acid uric în sânge peste valoarea normală. Ca urmare a acestei suprasaturații, acidul uric se poate depune la nivelul...

Vezi detalii

Hipervitaminoza

Hipervitaminoza (toxicitatea vitaminelor) este o afecțiune caracterizată prin excesul de vitamine în organism. Aceasta poate apărea atunci când se consumă cantități...

Vezi detalii

Hipoacuzia

Hipoacuzia, cunoscută și sub denumirea de surditate, reprezintă scăderea acuității auditive, care poate afecta una sau ambele urechi. Ea se poate instala brusc, lent sau...

Vezi detalii

Hipocalcemie

Calciul reprezintă un mineral esențial în funcția organismului uman. Se știe că organismul uman conține aproximativ 1200 mg calciu, din care cea mai mare parte (99%)...

Vezi detalii