Despre infecția cu ureaplasma
Infecția cu Ureaplasma este acea infecție cauzată de bacterii din genul Ureaplasma care fac parte din familia Mycoplasmataceae care sunt bacterii foarte mici, atipice (fără perete celular), și care se transmit în principal pe cale sexuală, dar și de la mamă la făt în timpul nașterii.
Ureaplasma face parte din flora genitală normală la unele persoane, dar în anumite condiții poate provoca infecții.
Cele mai frecvente bacterii din genul Ureaplasma sunt:
- Ureaplasma urealyticum;
- Ureaplasma parvum.
Aceste grupuri de bacterii minuscule sunt localizate, de regulă, în tractul respirator și urogenital și, atunci când se înmulțesc excesiv, pot provoca infecții.
Ureaplasma este printre cele mai mici organisme vii și face parte din microbiomul uman, care constă din trilioane de celule minuscule. Aceste organisme minuscule ajută la digerarea alimentelor, combaterea infecțiilor și menținerea sănătății reproductive.
Uneori însă, bacteriile care sunt de obicei inofensive cresc excesiv și inflamează țesuturile sănătoase, creând o colonie de bacterii, ceea ce poate duce la infecții.
O persoană poate dobândi Ureaplasma prin contact sexual, dar bacteria se poate transmite și la nou-născuți în timpul nașterii.
Deși ureaplasma poate juca un rol în dezvoltarea anumitor afecțiuni, este mai puțin dăunătoare decât alți agenți patogeni cu transmitere sexuală, cum ar fi bacteriile care cauzează chlamydia.
Multe persoane au în propriul microbiom ureaplasma, iar aceasta poate crea potențiale probleme doar în cazul femeilor însărcinate.
Cauze
Infecția apare atunci când bacteriile din genul Ureaplasma, cel mai frecvent Ureaplasma. Urealyticum și Ureaplasma parvum, se multiplică excesiv și depășesc controlul florei normale.
Cauza directă a infecției este transmiterea prin contact sexual, vaginal, oral sau anal, sau de la mamă la copil, în timpul sarcinii sau la naștere.
Dezvoltarea bacteriei este favorizată de scăderea imunității, de dezechilibrul florei vaginale, dar mai ales de comportamente sexuale cu risc (contact sexual neprotejat, parteneri multipli).
De asemenea, există și posibilitatea de transmitere sau colonizare a bacteriei, inclusiv la persoane care nu au o activitate sexuală recentă, dar care pot avea dezechilibre la nivelul microbiomului personal.
Această bacterie are ca particularitate faptul că nu are perete celular, ceea ce îi conferă o rezistență ridicată la tratamentul cu antibiotice (peniciline) și o face mai greu de eliminat.
Este important de menționat că bacteria poate fi prezentă și la persoane care nu prezintă simptome și se poate activa, în anumite condiții, care pot declanșa infecția.
Factori de risc
Principalii factori de risc pentru infecția cu Ureaplasma sunt factorii sexuali care includ:
- contactul sexual neprotejat (vaginal, oral, anal);
- parteneri multipli;
- istoricul de infecții cu transmitere sexuală.
Infecția cu ureaplasma poate fi influențată și de factori legați de imunitate și sănătate generală, dar mai ales de cei care au legătură cu sistemul reproducător și cel urinar:
- sistem imunitar slăbit - boli cronice, tratamente imunosupresoare, stres;
- sarcina - modificările hormonale și imunitare cresc riscul;
- prematuritatea la nou-născuți – bebelușii sunt mai vulnerabili la infecții transmise de la mamă;
- dezechilibre ale florei vaginale - sensibilitate după tratamentele cu antibiotice;
- utilizarea dispozitivelor intrauterine sau alte metode contraceptive invazive;
- istoric de vaginite sau uretrite repetate.
Factori de risc pentru dezvoltarea infecției cu ureaplasma pot fi considerați și factorii de mediu și comportamentali, precum:
- igiena sexuală necorespunzătoare;
- lipsa controalelor medicale regulate;
- expunerea în comunități cu prevalență crescută a bolilor cu transmitere sexuală.
Simptome
Numeroase persoane care au o infecție cu ureaplasma nu prezintă simptome.
În general, infecția cu ureaplasma prezintă simptome asemănătoare infecțiilor tractului urinar, mai ales la bărbați, care dezvoltă afecțiuni precum uretrită, prostatită, infertilitate.
Simptomele pot fi asemănătoare atât pentru bărbați, cât și femei și includ:
- durere la urinare;
- senzație de arsură;
- incontinență urinară;
- secreții.
La femei, infecția cu ureaplasma este, de regulă, cauza apariției afecțiunilor din spectrul ginecologic, cum ar fi vaginoza bacterienă sau endometrita, dar și a durerilor pelvine și abdominale fără o origine certă. Simptomele acestor afecțiuni pot include:
- secreții vaginale apoase;
- miros vaginal neplăcut;
- dureri abdominale;
- febră;
- disconfort în zona vaginală.
Prezența bacteriei ureaplasma în organism poate contribui la dezvoltarea pietrelor la rinichi la unele persoane. Dezvoltarea acestora în rinichi poate determina simptome febrile și, în procesul de eliminare a acestora, pot provoca dureri intense în partea inferioară a spatelui, abdomenului și regiunii pelvine, dificultăți la urinare sau urină tulbure, roșie, cu miros neplăcut.
Un simptom al infecției cu ureaplasma, în general ureaplasma urealyticum, poate fi și infertilitatea, deoarece bacteria poate afecta atât cantitatea, cât și mobilitatea spermatozoizilor, la bărbați.
Diagnosticare
Diagnosticul de infecție cu ureaplasma este pus de:
- medicul ginecolog - la femeile care prezintă simptome de infecții genitale, probleme de fertilitate sau complicații în sarcină;
- medicul urolog - la bărbați care sunt diagnosticați cu uretrite, prostatite, infertilitate;
- medicul infecționist – în cazurile complicate sau când apare rezistență la tratament;
- medicul neonatolog/pediatru – pentru infecțiile la nou-născuți.
Diagnosticul de infecție cu ureaplasmă se realizează în urma unei consultații clinice, în care medicul va investiga simptomele prezentate și va recomanda recoltarea de probe biologice din:
- secreții genitale;
- urină;
- lichid amniotic/secreții vaginale (în sarcină, dacă e suspiciune de complicații);
- aspirat traheal, sânge, LCR (în caz de infecții severe) – la nou-născuți.
Diagnosticul de infecție cu ureaplasmă poate fi confirmat prin teste de laborator care includ:
- cultură bacteriană – analiză de durată, pe medii specifice, care confirmă infecția;
- PCR (reacție de polimerizare în lanț) - metoda cea mai rapidă și sensibilă, care identifică ADN-ul bacterian;
- testele serologice (anticorpi) – sunt mai rar utilizate și pot indica infecție cronică sau expunere anterioară.
Tratament
Pentru că Ureaplasma nu are perete celular, antibioticele clasice, de tip peniciline sau cefalosporine, nu sunt eficiente. Ca atare, tratamentul infecției cu ureaplasma se face cu antibiotice care acționează pe sinteza proteică sau ADN-ul bacterian.
Este important de știut că tratamentul trebuie administrat atât pacientului diagnosticat, cât și partenerului sexual, chiar dacă acesta din urmă nu are simptome.
Antibioticul prescris va fi ales, de preferat, după realizarea antibiogramei, testul care arată sensibilitate organismului la anumite antibiotice. Cele mai utilizate antibiotice pentru combaterea acestor bacterii sunt cele din clasa tetracicline, macrolide - folosite mai ales în sarcină sau dacă există alergie la tetracicline - sau fluorochinolone, folosite în cazul infecțiilor rezistente sau complicate, la adulți.
În infecția la nou-născuți tratamentul, de obicei intravenos, se face doar în spital cu antibiotice adaptate vârstei și severității simptomelor.
După efectuarea tratamentului se recomandă efectuarea unei analize de control (test PCR sau cultură), pentru a verifica eradicarea bacteriei.
Tratamentul infecției cu ureaplasmă presupune și corectarea factorilor favorizanți, cum ar fi tratamentul altor infecții genitale și echilibrarea florei vaginale.
Complicații
Complicațiile infecției cu Ureaplasma pot fi serioase și includ următoarele afecțiuni:
- la femei - boli inflamatorii pelvine, infertilitate, risc crescut de avort spontan, naștere prematură, ruperea prematură a membranelor, corioamniotită (infecția placentei și lichidului amniotic), endometrită postpartum;
- la bărbați - uretrită cronică, prostatită, epididimită, scăderea mobilității spermatozoizilor;
- la nou-născuți (transmitere perinatală) - infecții respiratorii severe (pneumonie, meningită, septicemie);
- la prematuri - risc crescut de mortalitate sau complicații neurologice.
Există și alte posibile complicații ale infecției cu ureaplasma, mai rare, dar care au fost raportate, cum ar fi:
- cistită cronică;
- artrită reactivă;
- infecții sistemice la persoane imunodeprimate.
Prevenție
Pentru că este destul de des întâlnită și pentru că multe persoane pot fi purtătoare fără simptome sunt recomandate anumite metode de prevenție a infecției cu Ureaplasma, cum ar fi:
- prevenție sexuală – folosirea prezervativului, care reduce semnificativ riscul de transmitere, limitarea numărului de parteneri sexuali, testare și tratament simultan al ambilor parteneri, pentru a evita reinfectarea;
- evitarea contactului sexual neprotejat cu parteneri a căror stare de sănătate nu este cunoscută;
- consult ginecologic/urologic periodic, mai ales dacă apar simptome urinare sau genitale;
- screening înainte de sarcină sau în primele luni de sarcină - pentru femeile cu risc crescut sau istoric de avorturi/nașteri premature;
- evitarea abuzului de antibiotice - poate dezechilibra flora vaginală și favoriza dezvoltarea bacteriei;
- menținerea unei flore vaginale sănătoase - igienă intimă corectă, administrare de probiotice (dacă sunt recomandate);
- testarea gravidelor la risc - dacă există antecedente de complicații ginecologice;
- tratament corect în sarcină pentru a preveni transmiterea la făt;
- monitorizarea atentă a nou-născuților prematuri - sunt mai vulnerabili la infecții;
- educație sexuală - informare despre faptul că Ureaplasma se transmite preponderent pe cale sexuală;
- prezentarea la medic imediat ce apar simptome uro-genitale.
Întrebări frecvente despre infecția cu Ureaplasma
Cum se transmite infecția cu Ureaplasma?
Transmiterea este în principal sexuală (contact vaginal, oral sau anal), dar bacteria poate fi transmisă și de la mamă la copil în timpul sarcinii sau nașterii.
Ce simptome ar trebui să mă facă să merg la medic?
Durerea la urinare, senzația de arsură, secrețiile anormale, mirosul neplăcut, durerile abdominale sau pelvine, precum și infertilitatea pot fi semne ale infecției. Uneori, infecția nu are simptome, dar poate cauza complicații.
Cum se pune diagnosticul de Ureaplasma?
Diagnosticul se face prin consult ginecologic sau urologic și recoltarea de probe (secreții genitale, urină, lichid amniotic). Confirmarea se obține prin cultură bacteriană sau test PCR.
Ce tratament există pentru infecția cu Ureaplasma?
Tratamentul constă în antibiotice specifice (tetracicline, macrolide, fluorochinolone), alese pe baza antibiogramei. Este necesar tratament simultan pentru ambii parteneri și control ulterior pentru a verifica eliminarea bacteriei.
Cum poate fi prevenită infecția cu Ureaplasma?
Prin utilizarea prezervativului, limitarea numărului de parteneri, controale medicale regulate, screening la femeile însărcinate și tratamentul corect al ambilor parteneri. O floră vaginală echilibrată și evitarea abuzului de antibiotice ajută, de asemenea, la prevenție.
Bibliografie
- Osborn, Corinne O’Keefe. “Everything You Should Know about Ureaplasma.”Healthline, Healthline Media, 5 Dec. 2018, www.healthline.com/health/ureaplasma. Accessed 2 Sept. 2025.
- Berry, Jennifer. “What Is Ureaplasma? Symptoms and Treatment.”Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 26 Apr. 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/321636. Accessed 2 Sept. 2025.
- “What Is Ureaplasma? Symptoms, Causes, and Prevention.”Clarewell Clinics, 13 July 2020, clarewellclinics.co.uk/sti/ureaplasma/. Accessed 2 Sept. 2025.
- Song, Jingjuan, et al. “Prevalence and Antibiotics Resistance of Ureaplasma Species and Mycoplasma Hominis in Hangzhou, China, from 2013 to 2019.”Frontiers in Microbiology, vol. 13, 15 Sept. 2022, www.verywellhealth.com/ureaplasma-8419998, https://doi.org/10.3389/fmicb.2022.982429. Accessed 2 Sept. 2025.
Echipa medicală - Boli infectioase
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.