Cele mai comune BTS-uri
Sindromul imunodeficienței umane dobândite (SIDA) este o afecțiune provocată de un virus, virusul imunodeficienței umane (HIV). Virusul atacă și distruge progresiv sistemul imunitar al organismului și tot el este cel care declanșează SIDA.
Nu există un tratament care să vindece infecția cu HIV. Medicamentele pot doar să încetinească evoluția bolii, pentru a nu se ajunge la SIDA, și să amelioreze simptomele, îmbunătățind astfel viața pacienților.
Citește mai multe informații în acest articol despre ce trebui să știi despre această infecție, cum se manifestă, cum se investighează, care sunt medicamentele pe care medicul le poate prescrie și de asemenea care sunt riscurile pentru cei apropiați.
Sifilisul este o infecție produsă de bacteria Treponema Pallidum care se transmite, de regulă, prin contact sexual. Boala debutează cu răni nedureroase la nivelul organelor genitale, rect sau gură, care se vindecă spontan, fără cicatrice, motiv pentru care poate fi destul de greu de depistat sau diagnosticat.
Bacteria netratată poate rămâne în organismul gazdei mai mulţi ani, fără să provoace simptome, şi poate fi transmisă intrauterin de la mamă la făt. Pentru femeile însărcinate, medicul poate solicita un test serologic de sifilis la începutul perioadei de graviditate, un altul în trimestrul al treilea (la 28 de săptămâni) și unul înainte de naștere.
Lăsată netratată, infecția poate afecta grav inima, creierul și alte organe și poate duce chiar la deces. Depistat în stadii incipiente, sifilisul se poate vindeca printr-o singură injecție cu antibiotic.
Infecția cu Chlamydia trachomatis este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală (BTS), provocată de bacteria cu acelaşi nume. Această infecție poate apărea atât la bărbați, cât și la femei și este, cel mai adesea, întâlnită în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
Chlamydia trachomatis se răspândeşte, în principal, prin contact sexual, dar poate fi transmisă şi de la o mamă infectată la copilul ei, în timpul nașterii.
Gonoreea este o boală infecțioasă produsă de Neisseria gonorrhoeae, transmisă aproape exclusiv pe cale sexuală, care afectează predominant mucoasa urogenitală. Este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală. Incidența este de 3 ori mai mare la bărbați față de femei.
Trichomoniaza este o infecție cu transmitere sexuală care duce la apariția unor simptome specifice, cum ar fi secreții vaginale de culoare gălbuie sau verzuie și prurit (mâncărime), în cazul femeilor, precum și urinare dureroasă sau secreție albicioasă, în cazul bărbaților.
Este cauzată de parazitul Trichomonas vaginalis și este o infecție cu transmitere sexuală des întâlnită. La femei, ea provoacă simptome evidente, dar bărbații care sunt infectați pot să fie asimptomatici.
Trichomoniaza se instalează după contactul vaginal neprotejat, cu unul sau mai mulți parteneri necunoscuți. Odată instalată, infecția se transmite foarte ușor de la o persoană la alta. Trichomoniaza este vindecabilă și tratamentul se poate face cu antiprotozoic, prescris de ginecolog sau urolog, într-o cură care durează aproximativ şapte zile, dar durata tratamentului poate fi mai scurtă sau mai lungă.
Pentru persoanele care nu primesc tratament adecvat cresc șansele de a se infecta și de a răspândi şi alte boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV.
Hepatita B este o infecție virală care atacă ficatul și care poate conduce atât la boli acute, cât și la boli cronice. Cele mai frecvente sunt cazurile în care virusul se transmite de la mamă la copil în timpul nașterii, dar acest virus se transmite și prin contact cu sângele sau cu alte fluide corporale în timpul actelor sexuale cu un partener infectat, prin injecții nesterile sau prin rănirea cu instrumente ascuțite. Hepatita B se poate răspândi frecvent de la mamă la copil la naștere (prin transmitere perinatală) sau prin transmitere orizontală (expunere la sânge infectat), în special de la un copil infectat la un copil neinfectat în primii 5 ani de viață.
Virusul hepatitei B poate supraviețui în afara corpului cel puțin şapte (7) zile. În acest timp, virusul poate provoca în continuare infectări dacă pătrunde în corpul unei persoane care nu este protejată de un vaccin efectuat în trecut. Perioada de incubație a virusului hepatitei B variază de la 30 la 180 de zile. Virusul poate fi detectat în decurs de 30 până la 60 de zile după infectare și poate persista și se poate dezvolta în hepatită cronică B, în special atunci când se transmite în copilărie.
Herpesul genital este o infecție frecventă cu transmitere sexuală, cauzată de virusul herpes simplex (HSV). După infecția inițială, virusul rămâne latent în corp și se poate reactiva de câteva ori pe an sau de fiecare dată când sistemul imun al organismului îi va permite acest lucru.
Herpesul genital poate provoca durere, vezicule, mâncărime și răni în zona genitală. Cu toate acestea, este posibil ca unele persoane infectate să nu prezinte niciun fel de simptom, dar să fie contagioase.
Află mai multe despre herpesul genital la barbați, cum se manifestă, cauze și tratament.
Infecția cu HPV (Human Papilloma Virus) este o infecție virală, care determină apariția unor veruci sau negi pe suprafața pielii sau a membranelor mucoase. Există mai multe tipuri de papiloma virusuri, peste 100 de varietăți. Unele determină apariția verucilor și a negilor, altele pot duce la apariția unor tipuri de cancer.
Majoritatea infecțiilor cu HPV nu determină apariția cancerului, însă, unele tipuri de virus Human Papilloma pot cauza apariția cancerului de col uterin (cancerul cervical). Alte tipuri de cancer pot fi localizate la nivelul anusului, vaginului, penisului sau chiar la nivel orofaringian și au fost legate de infecția cu HPV.
Aceste infecții sunt, de regulă, transmise prin contact sexual sau prin contact cu pielea. Infecția HPV care se manifestă prin leziuni la nivelul cavității bucale se transmite prin sex oral.
Incidența infecției cu HPV este egală la ambele sexe. Bărbații sunt, deci, afectați în egală măsură și pot fi expuși riscului de cancer de penis, scrot (foarte rare), cancer anal sau de cavitate bucală.
Află mai multe despre vaccinul anti-HPV, de ce este importantă vaccinarea și când trebuie realizată?
Candidoza este o infecție fungică provocată de o ciupercă (un tip de fungi), numită candida. Există anumite specii de candida care pot cauza infecții, dintre care cea mai des întâlnită este Candida Albicans.
Candida este o „ciupercă” ce se găsește pe piele, în mucoase, în flora vaginală sau intestinală, alături de alte bacterii, fără să provoace în mod normal probleme. Uneori, candida se poate multiplica însă și cauza o infecție, în anumite zone din organism. Netratată, o infecție fungică severă poate ajunge în sânge. Numită candidemie, acest tip de infecție poate afecta mai multe organe interne, precum rinchii, inima sau creierul.
Micoplasmele sunt microorganismele cele mai mici care trăiesc liber. Spre deosebire de alte bacterii, sunt atipice în multe privințe, deoarece nu au perete celular, ceea ce le face invizibile la majoritatea colorărilor bacteriene, cum ar fi colorarea Gram. Ele pot face parte din flora normală a gâtului, tractului respirator superior și a tractului genito-urinar.
Mycoplasma hominis și Ureaplasma urealyticum se transmit pe cale sexuală, provocând uretrita nongonococică (NGU) și prostatita la bărbați, și pot fi asociate cu scurgeri vaginale și boli inflamatorii pelvine la femei. De asemenea, pot fi transmise de la mamă la copil în timpul nașterii.
Micoplasmele sunt cauze comune ale infecțiilor lichidului amniotic în timpul sarcinii, ceea ce poate duce la naștere prematură, febră postpartum și infecții la nou-născut.
Mycoplasma și Ureaplasma fac parte din familia Mycoplasmataceae și sunt microorganisme acelulare comensale, de dimensiuni foarte mici, care se întâlnesc în special la nivelul orofaringelui, tractului respirator superior şi la nivelul tractului urogenital.
Ureaplasma spp, bacterie ce face parte din familia Mycoplasma (alături de Mycoplasma hominis), se regăsește sub două forme ce pot fi deosebite doar prin intermediul unui test PCR: Ureaplasma urealyticum și Ureaplasma parvum.
Ureaplasma este o bacterie ce colonizează în mod normal mucoasa urogenitală, transmiterea de la o persoană la alta se realizează, cel mai adesea, prin contact sexual dar se poate realiza, de asemenea, de la mamă la copil, în cazul în care aceasta era infectată în momentul nașterii.
În multe dintre cazuri, persoana infectată este asimptomatică și nu conștientizează faptul că a transmis infecția mai departe. Astfel, cu cât o persoană are mai mulți parteneri, cu atât șansele de infectare sunt mai mari.
