Infecţia cu Citomegalovirus

Despre infecţia cu Citomegalovirus

Infecția cu citomegalovirus (CMV) este cauzată de un virus din familia herpesvirusurilor (herpesvirusul uman de tip 5), care include și virusurile responsabile pentru herpesul simplu, varicela și mononucleoza. CMV este foarte comun și poate infecta oameni de toate vârstele. Odată ce citomegalovirusul intră în corp, rămâne acolo pe viață și poate deveni inactiv sau ,,latent”. În unele cazuri, se poate reactiva și poate provoca simptome.

Citomegalovirusul se transmite prin contact direct cu fluide corporale infectate, cum ar fi salivă, sânge, urină, laptele matern, secrețiile genitale sau organe transplantate. În majoritatea cazurilor, CMV este asimptomatic ori cauzează simptome ușoare, similare cu cele ale unei răceli, și nu necesită tratament. Însă, în cazul femeilor însărcinate, infecția cu citomegalovirus poate trece la făt și poate cauza probleme serioase, inclusiv surditate, deficiențe de vedere și întârziere mintală. De asemenea, persoanele cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei cu HIV/SIDA sau cei care au primit un transplant de organe, pot dezvolta forme severe ale bolii.

Citomegalovirusul este unul dintre virusurile monitorizate îndeaproape în timpul sarcinii și în gestionarea sănătății persoanelor imunocompromise. În aceste grupuri, infecția poate avea consecințe semnificative.

Factori de risc

Factorii de risc pentru infecția cu citomegalovirus (CMV) includ:

• contactul apropiat cu cei mici - copiii, în special cei care merg la creșă sau grădiniță, pot excreta virusul în urină și salivă, fiind o sursă comună de infecție;
• lucrul în domeniul sănătății - personalul medical poate fi expus la fluide corporale infectate, crescând riscul de a contracta CMV;
• transplantul de organe sau transfuzii de sânge - pacienții care primesc organe sau sânge de la donatori pot fi expuși la CMV dacă materialul transplantat este infectat;
• imunodeficiență - persoanele cu sisteme imunitare slăbite, inclusiv pacienții cu HIV/SIDA sau cei care iau medicamente imunosupresoare, au un risc crescut de a dezvolta simptome grave în urma infecției cu CMV;
• sarcina - femeile însărcinate care contractează CMV pentru prima dată au un risc crescut de a transmite infecţia cu citomegalovirus copilului, ceea ce poate duce la complicații grave pentru dezvoltarea acestuia, moarte fetală sau chiar deces post natal;
• contactul sexual - persoanele care au parteneri sexuali multipli sau care practică sexul neprotejat pot avea un risc crescut de a se infecta cu CMV;
• viața în comunități sau gospodării cu mulți membri - în medii unde oamenii trăiesc în proximitate strânsă, cum ar fi căminele studențești sau bazele militare, virusul se poate răspândi mai ușor.

Identificarea și înțelegerea factorilor de risc poate ajuta la implementarea strategiilor de prevenire și la reducerea riscului de infecție cu CMV, în special pentru grupele cu risc ridicat.

Diagnosticare

Infecția cu citomegalovirus (CMV) este, de obicei, diagnosticată de medicii specializați în boli infecțioase, pediatri, obstetricieni (în cazul femeilor însărcinate) sau de medicii care se ocupă de pacienții cu imunodeficiențe, cum ar fi hematologi sau imunologi.

Investigațiile și analizele necesare pentru diagnosticarea CMV pot include:

• teste serologice - pentru a detecta prezența anticorpilor specifici CMV în sânge, ceea ce poate indica o infecție recentă sau anterioară;
• PCR (reacția în lanț a polimerazei) - o metodă foarte sensibilă care detectează materialul genetic al CMV în sânge, urină, saliva, lichidul amniotic sau alte țesuturi;
• cultura virală - poate fi folosită pentru a crește virusul din probe de țesut, sânge sau alte fluide corporale;
• teste de funcție hepatică - dacă există suspiciunea că CMV a afectat ficatul, pot fi efectuate teste pentru a evalua funcția hepatică;
• biopsia - în cazuri rare, poate fi necesară o biopsie a țesuturilor pentru a evalua daunele provocate de virus;
• teste de imagine - ecografii, tomografii sau RMN-uri, pentru a identifica problemele cauzate de infecție la nivelul organelor interne;
• examenul oftalmologic - în cazurile de suspiciune a retinitei cauzate de CMV, pentru a evalua sănătatea retinei.

În cazul femeilor însărcinate și a nou-născuților, se acordă o atenție deosebită diagnosticării, deoarece infecția congenitală cu citomegalovirus poate avea consecințe serioase pentru făt și nou-născut. În plus, diagnosticarea CMV este crucială în gestionarea sănătății persoanelor imunocompromise, pentru a preveni complicațiile grave.

Prevenție

Prevenirea infecției cu citomegalovirus (CMV) se concentrează pe reducerea riscului de expunere la virus. Iată câteva măsuri generale de prevenție:

• igienă riguroasă - spălarea mâinilor frecventă și temeinică, mai ales după schimbarea scutecelor, după folosirea toaletei sau înainte de a mânca;
• evitarea contactului cu fluidele corporale - aceasta include sărutul pe gură cu copii mici și partajarea alimentelor, băuturilor sau ustensilelor cu persoane care ar putea fi infectate;
• utilizarea prezervativului - în timpul actului sexual, pentru a reduce transmiterea virusului prin contact sexual;
• protecție în medii de îngrijire a sănătății - personalul medical ar trebui să urmeze protocoale stricte de control al infecțiilor, inclusiv utilizarea echipamentelor de protecție adecvate când este expus la fluide corporale;
• screening și precauții pentru transplant - testarea donatorilor și a receptorilor pentru CMV și administrarea de medicamente antivirale profilactice dacă este necesar;
• monitorizarea femeilor însărcinate - acestea ar trebui să discute cu medicii lor despre riscul de CMV și măsurile de prevenție, deoarece infecția poate fi transmisă de la mamă la făt;
• consiliere și educație - informarea persoanelor despre modurile de transmitere a CMV și despre strategiile eficiente de prevenție;
• îngrijirea adecvată a copiilor - părinții și personalul care lucrează cu copii mici trebuie să fie conștienți de riscul de transmitere a CMV și să aplice măsuri de igienă corespunzătoare.

Deși aceste măsuri pot reduce riscul de infecție cu CMV, este dificil să se prevină complet infecția, deoarece virusul este foarte răspândit și poate fi transmis în multe moduri. Nu există în prezent un vaccin aprobat pentru prevenirea CMV, deși cercetările în acest domeniu sunt în curs de desfășurare.