Odinofagie

Alte denumiri: Deglutiție dureroasă/ Dureri la înghițire

Descoperă informații utile despre odinofagie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre odinofagie

Odinofagia este un simptom caracterizat prin deglutiție dureroasă (durere la înghițire). Puteți simți durere la nivelul cavității bucale, a gâtului sau esofagului (tubul digestiv ce face legătura între gură și stomac) atunci când înghițiți alimente solide, lichide sau doar salivă.

În unele cazuri, odinofagia se poate asocia cu disfagie (deglutiție dificilă), adică senzația că alimentele sau lichidele se opresc și nu trec spre stomac.

Cauze

Cauzele care pot provoca odinofagia sunt numeroase, dar cele mai frecvente sunt:

infecții: virale (inclusiv gripa comună) și bacteriene (ex: infecție streptococică);
inflamații: tonsilită, faringită, laringită, esofagită;
boala de reflux gastroesofagian: acidul din stomac ajunge în esofag și, câteodată, și în cavitatea bucală, provocând inflamație și durere locală; aciditatea crescută în această regiune timp îndelungat poate duce la esofagită, ulcerații esofagiene și disfagie;
candidoză: orală, esofagiană;
ulcer esofagian;
tumori sau cancer esofagian;
spasm esofagian;
achalazia cardiei (condiție caracterizată prin perturbarea motilității esofagiene, însoțită de afectarea presiunii de la nivelul sfincterului esofagian inferior);
sistem imunitar deficitar: HIV/ SIDA, radioterapie pentru tratamentul cancerelor etc.; consum exagerat de alcool, fumat excesiv, consum de droguri;
consum de alimente sau lichide prea fierbinți sau prea reci;
corp străin înghițit (ex: oase de pește).

Factori de risc

Nu există factori de risc determinați precis pentru odinofagie. Cu toate acestea, afecțiunile care produc durere la înghițire pot avea factori de risc independenți.

Factori de risc pentru infecțiile tractului respirator superior:

fumatul;
vârstele extreme;
frigul;
malnutriția;
alergiile;
imunitatea scăzută.

Factori de risc pentru Boala de reflux gastroesofagian sau esofagita:

fumatul;
obezitatea;
sarcina;
hernia gastrică transhiatală;
sclerodermia;
consumul exagerat de alcool și cafea;
medicamente: anticolinergice, beta-blocante, bronhodilatatoare, blocante ale canalelor de calciu, contraceptive orale pe bază de progesteron, sedative, antidepresive triciclice etc.

Factori de risc pentru tumori:

fumatul;
vârsta peste 60 de ani;
sexul (mai frecvent la bărbați);
consumul exagerat de alcool;
obezitatea;
ingestia de sodă caustică;
alimente ce conțin nitrozamină (substanță cancerigenă);
boala de reflux gastroesofagian;
esofagul Barrett (o posibilă complicație a bolii de reflux, în care celulele esofagului distal se modifică și ajung să semene cu cele din mucoasa intestinală);
acalazia;
infecția cu Ebstain bar virus (EBV);
infecția cu HIV;
iradierea.

Simptome

Odinofagia poate fi o afecțiune acută, ce durează câteva zile, sau cronică, iar în acest caz pacientul se poate confrunta cu ea câteva săptămâni sau chiar luni.

Cele mai frecvente simptome sunt:

senzația de arsură, presiune, durere ascuțită sau junghi la nivelul gurii, gâtului sau esofagului în timpul deglutiției;
senzația că mâncarea este blocată în gât sau în piept (disfagie);
durerea se poate accentua la înghițirea de alimente uscate, dure;
scăderea în greutate din cauza reducerii cantității de alimente;
un grad variat de deshidratare cauzat de reducerea cantității de lichide ingerate;
febră, frisoane, oboseală fizică, dureri de mușchi (mialgii), stare generală proastă (când cauza odinofagiei este o infecție).

Diagnosticare

Odinofagia este un simptom pentru care trebuie să vă adresați fie medicului O.R.L., fie medicului gastroenterolog (în funcție de localizarea durerii: orală, faringiană, esofagiană).

Pentru diagnostic, în afară de inspecția regiunii orale, specialistul va folosi mai multe metode:

examinarea fibroscopică nazo-faringo-laringiană (fibroscopia): cu ajutorul unui fibroscop (sondă flexibilă cuplată la o cameră și un monitor video) introdus prin cavitatea nazală, medicul vă va verifica fosele nazale, cavumul (spatele nasului), faringele și laringele; aceasta este o examinare efectuată în cadrul consultului O.R.L.;
eso-gastro-duodenoscopia (endoscopia digestivă superioară - EDS): în cadrul EDS, medicul gastroenterolog vă va introduce un endoscop (tub flexibil prevăzut la capăt cu o cameră video și lumină) prin gură, în esofag, stomac și duoden (prima parte a intestinului subțire); cu ajutorul acestei investigații, specialistul va putea identifica precis cauzele mecanice ale odinofagiei sau disfagiei (ex: tumori, stricturi), dar va putea și preleva țesut pentru biopsii în examenele histopatologice. De asemenea, există posibilitatea și de extracție endoscopică de polipi sau tumori (endoscopie terapeutică);
manometria esofagiană: medicul vă va introduce un tub cu senzori prin esofag, pentru a măsura presiunea din interior și coordonarea contracțiilor esofagului; prin intermediul acestei investigații, specialistul va putea diagnostica tulburările de motilitate ce pot afecta deglutiția (achalazia cardiei, spasmul esofagian difuz etc.);
studii imagistice;
radiografie abdominală cu bariu;
tranzit baritat: acest test este util în identificarea tumorilor și stricturilor esofagiene (îngustări de lumen);
CT sau RMN de regiune cervicală (gât) și torace cu substanță de contrast: sunt mai costisitoare și mai greu accesibile, dar oferă o imagine mai detaliată asupra diverselor leziuni de la acest nivel.

Tratament

Tratamentul odinofagiei depinde de cauza declanșatoare. Medicul vă poate recomanda:

antiinflamatoare, antipiretice, antibiotice: dacă este vorba de o infecție;
sprayuri sau pastile de supt cu diverse anestezice sau antiinflamatoare: pentru ameliorarea durerii de gât;
ingestia de ceaiuri călduțe (nu fierbinți) și de alimente cât mai moi posibil, pentru a nu irita și mai mult zona inflamată;
antifungice: în caz de candidoză orală sau esofagiană;
antiacide și inhibitori de pompă de protoni: în caz de reflux gastroesofagian, esofagită sau ulcer esofagian;
regim igieno-dietetic cu evitarea fumatului, a consumului de alcool, cafea, citrice, roșii/ suc de roșii, ceapă și usturoi, condimente iuți, băuturi acidulate, grăsimi, prăjeli, dulciuri, ciocolată etc.: în caz de reflux gastric;
rezecție endoscopică sau chirurgicală, cu monitorizare ulterioară periodică sau tratamente asociate (radio/ chimioterapie): în cazul polipilor și tumorilor;
monitorizare, tratament medical, endoscopic sau chirurgical: în caz de achalazie.

Complicații

Fiind un simptom și nu o afecțiune propriu-zisă, complicațiile odinofagiei sunt cele tipice ale bolii cauzatoare.

Astfel, o infecție virală sau bacteriană din sfera ORL netratată poate evolua în pneumonie.

Un reflux gastroesofagian cronic poate evolua cu leziuni pe esofag (esofagită, ulcer gastric) și este un factor de risc pentru achalazie și cancer esofagian.

Prevenție

Odinofagia poate fi prevenită dacă urmați aceste reguli:

protejați-vă de infecții virale și bacteriene: evitați aglomerările, asigurați-vă o igienă corespunzătoare a mâinilor înainte de mese, evitați atingerea gurii și a nasului cu mâinile fără să le fi dezinfectat în prealabil;
pentru refluxul gastroesofagian: încercați să renunțați la fumat, evitați excesul de alcool, cafea, citrice, roșii/ suc de roșii, ceapă și usturoi, condimente iuți, băuturi acidulate, grăsimi, prăjeli, lactate grase (unt, smântână etc), dulciuri concentrate, ciocolată;
evitați consumul de alimente sau lichide prea fierbinți sau prea reci;
dacă sunteți supraponderal sau suferiți de obezitate, încercați să scădeți în greutate;
adoptați un stil de viață sănătos, cu respectarea orelor de somn și odihnă;
practicați exerciții fizice regulate.