RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Oftalmoplegia

Oftalmoplegia

Alte denumiri: Paralizie musculară extraoculară

Descoperă informații utile despre oftalmoplegia: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre oftalmoplegie

Oftalmoplegia este afecțiunea care presupune slăbiciunea sau paralizia unuia sau mai multor mușchi oculari. Poate afecta oricare dintre cei șase mușchi externi ai ochilor, care controlează mișcarea, sau cei trei mușchi interni, care controlează dimensiunea pupilei și ajută la concentrarea vederii.

Oftalmoplegia este determinată, de regulă, de probleme existente la nivelul creierului, anumite interferențe ale semnalelor trimise către mușchii ochiului.

Tipurile de oftalmoplegie pot fi internă, dacă sunt afectați mușchii oculari interni sau externă, dacă sunt afectați mușchii oculari externi.

Oftalmoplegia externă înseamnă slăbirea sau paralizia unuia dintre cei șase mușchi externi care mișcă ochiul în sus, în jos, dintr-o parte în alta și îi permit să se rotească în cerc.

Oftalmoplegia internă înseamnă slăbirea sau paralizia unuia dintre cei trei mușchi interni care determină concentrarea vederii și dimensiunea pupilei.

Tipul specific de oftalmoplegie diagnosticat depinde de anumiți factori, precum:

  • mușchiul ocular afectat;
  • cauza afecțiunii (dacă este progresivă și dacă afectează unul sau ambii ochi).

Oftalmoplegia externă cronică progresivă este un tip al acestei afecțiuni, cauzată de o mutație genetică. Semnele afecțiunii apar, de obicei, între 18 și 40 de ani și pot afecta ambii ochi sau doar unul.

Pacienții cu oftalmoplegie externă cronică progresivă prezintă slăbiciune în mușchii ochilor, pleoape căzute (ptoza palpebrală), dificultăți la înghițire (disfagie) și slăbiciune generală a mușchilor brațului, picioarelor sau gâtului, în special după efort.

Oftalmoplegia internucleară este cauzată de modificări ale creierului afectat de scleroza multiplă sau de un accident vascular cerebral. Aproximativ 23% dintre pacienții cu scleroză multiplă sunt afectați de oftalmoplegie internucleară, care poate apărea la un ochi sau la ambii.

Oftalmoplegia supranucleară presupune o paralizie progresivă, o tulburare rară a creierului care determină slăbiciune musculară, dificultăți de mers și alte simptome. Termenul „supranuclear” se referă la partea creierului care este afectată, adică zona de deasupra nucleilor. Acest tip de afecțiune se agravează în timp și nu poate fi tratată.

Ochii si sprancenele unei femei

Cauze

Există o varietate de cauze, de la afecțiuni, infecții sau leziuni care pot afecta creierul și sistemul nervos central și care pot determina slăbiciunea și paralizia mușchilor oculari externi sau interni. Unele cauze sunt mai frecvente, în timp ce altele sunt extrem de rare.

Cauzele oftalmoplegiei includ:

  • apariția unor tumori cerebrale;
  • afecțiuni congenitale;
  • mutații genetice;
  • lovituri la cap;
  • diabet;
  • infecții ale sistemului nervos central;
  • scleroza multiplă;
  • accident vascular cerebral;
  • boli rare, cum ar fi sindromul Tolosa Hunt.

Scleroza multiplă sau accidentul vascular cerebral au o probabilitate mult mai ridicată de a declanșa oftalmoplegia, în timp ce o leziune la nivelul capului sau o boală rară au probabilitate mai mică de a provoca afecțiunea.

Factori de risc

Anumite boli sunt considerate factori de risc pentru declanșarea oftalmoplegiei. Afecțiunea este prezentă ca simptom în următoarele boli:

  • diabet;
  • migrene;
  • boli tiroidiene;
  • paralizia supranucleară progresivă;
  • distrofia musculară;
  • varianta Fisher a sindromului Guillain-Barre.

Persoanele care au avut un accident vascular cerebral sau o tumoare a trunchiului cerebral au un risc crescut de a dezvolta probleme de control al ochilor. O persoană diagnosticată cu o tumoare craniană sau anevrism prezintă factor de risc pentru oftalmoplegie.

Simptome

Simptomele sunt variate și determinate de tipul de oftalmoplegie diagnosticat (intern sau extern), cauza de bază a afecțiunii, dar și de mușchii afectați.

Semnele și simptomele oftalmoplegiei pot include:

  • vedere încețoșată;
  • strabism (alinierea greșită a unuia sau a ambilor ochi);
  • diplopie (vedere dublă);
  • dificultate de mișcare a unuia sau a ambilor ochi;
  • dificultate la înghițire;
  • ptoza (pleoapă căzută);
  • slăbiciune musculară generală.
Ochiul unei femei fotografiat de aproape

Diagnosticare

Oftalmoplegia poate fi diagnosticată cu un examen fizic, prin care se vor verifica mișcările ochilor. Diagnosticul poate fi întărit prin scanare RMN sau CT, metode prin care poate fi studiată structura ochiului, în amănunt.

Analizele de sânge pot contribui la diagnostic, pentru a determina dacă oftalmoplegia este cauzată de o altă afecțiune, cum ar fi o boală tiroidiană.

Diagnosticul trebuie pus de un specialist oftalmolog sau neurolog.

Tratament

Tratamentul și abordările terapeutice ale oftalmoplegiei pot varia în funcție de vârsta pacientului, tipul afecțiunii și cauza care o determină.

Copiilor sau adulților care manifestă vedere dublă li se va recomanda purtarea unui plasture pentru ochi sau a unor ochelari speciali, care pot susține pleoapele căzute.

O abordare de tratament este cea chirurgicală, pentru corectarea pleoapei căzute sau a strabismului.

În unele cazuri, tratamentul pentru o altă afecțiune de bază poate ajuta la ameliorarea simptomelor oftalmoplegiei.

Medicul oftalmolog va dezvolta un plan de tratament pentru a trata orice probleme de vedere cauzate de oftalmoplegie.

Persoanele diagnosticate cu oftalmoplegie izolată au o rată de recuperare foarte ridicată. Prognosticul acestei afecțiuni este determinat de cauza de bază. Bolile genetice și mitocondriale, antecedentele de boli vasculare sau accidentul vascular cerebral pot schimba drastic prognosticul bolii. Din acest motiv, este important ca afecțiunea să fie să descoperită și tratată pentru un rezultat pozitiv.


Complicații

Complicațiile oftalmoplegiei sunt rare, dar pot apărea în anumite cazuri. Cele mai frecvente complicații sunt cele ulterioare unor intervenții chirurgicale și includ:

  • reapariția tardivă a ptozei;
  • edemul cronic bilateral al pleoapelor;
  • granuloame de sutură;
  • lagoftalmia (imposibilitatea de a închide complet pleoapele);
  • căderea semnificativă a pleoapelor.

Prevenție

Pentru că este cel mai adesea semnul unei alte boli sau a unui sindrom, oftalmoplegia nu poate fi prevenită. Detectarea precoce a afecțiunii poate fi, însă, realizată prin vizite regulate la oftalmolog. Un control oftalmologic, la fiecare doi ani, este recomandat, mai ales după vârsta de 40 de ani.

Bibliografie

  1. Amber Erickson Gabbey. “Ophthalmoplegia.” Healthline, Healthline Media, 31 Jan. 2014, www.healthline.com/health/ophthalmoplegia
  2. Ciplys, Anette. “Ophthalmoplegia: A Comprehensive Overview of Causes, Symptoms, and Treatment.” Neurophysiology Research, vol. 5, no. 4, 2023, www.alliedacademies.org/articles/ophthalmoplegia-a-comprehensive-overview-of-causes-symptoms-and-treatment-26594.html, https://doi.org/10.35841/aanr-5.4.164
  3. Supernutritious. “The Many Causes and Symptoms of Ophthalmoplegia.” Health & Detox & Vitamins, 9 Aug. 2022, supernutritious.net/the-many-causes-and-symptoms-of-ophthalmoplegia/

Echipa medicală - Oftalmologie și Oftalmologie pediatrica

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.