RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Pectus excavatum

Pectus excavatum

Alte denumiri: Stern înfundat

Descoperă informații utile despre pectus excavatum: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre pectus excavatum

Pectus excavatum este o deformare congenitală (un defect prezent la naştere) a sternului, în sensul în care pieptul dă senzaţia că este scufundat. Această condiție presupune o adâncitură vizibilă și, uneori, severă a peretelui toracic. Afecțiunea, care mai este denumită și piept înfundat, piept concav sau piept în formă de pâlnie, poate limita funcționarea inimii și a plămânilor în cazurile severe. În cazurile uşoare, pieptul scufundat poate să cauzeze probleme legate de stima de sine şi încredere de sine.

Pectus excavatum este o afecțiune congenitală dar majoritatea diagnosticelor sunt realizate în primii ani de adolescență.

Pectus excavatum este cea mai frecventă anomalie congenitală care afectează peretele toracic, de la 1 la 8 persoane din 1000 o pot avea și este mai des întâlnită la băieți.

Baiat care sufera de  pectus excavatum

Cauze

Cauzele care determină pectus excavatum nu sunt cunoscute dar o treime dintre copiii cu această afecţiune au un membru al familiei cu Pectus excavatum.

Anumite boli pot, însă, determina formarea sternului înfundat. Boli ale țesutului conjunctiv, precum sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos, duc la formarea pectus excavatum.

Medicii ştiu că pectus excavatum apare din cauza unei probleme de dezvoltare în timpul sarcinii însă nu a fost identificată o genă specifică care provoacă această afecţiune. În mod normal, la aproximativ 35 de zile intrauterin, coastele încep să fuzioneze cu sternul. La persoanele cu stern înfundat, sternul lor nu urmează linia de dezvoltare aşa cum era de aşteptat şi dezvoltă aspectul tipic al acestei afecţiuni.

Factori de risc

Factorii de risc care pot provoca pectus excavatum sunt dificil de identificat în absența unei cauze cunoscute care determină afecțiunea. Medicii consideră, însă, că există un risc mai mare de a dezvolta un stern înfundat în familiile în care există deja persoane cu acest diagnostic sau persoane cu un sindrom asociat cu acesta.

Posibilii factori de risc identificați în relație cu pectus excavatum sunt:

  • Sexul masculin;
  • Scolioza (curbarea coloanei vertebrale laterale);
  • Sindromul Poland (dezvoltarea anormală a muşchilor pectorali sau lipsa acestora);
  • Sindromul Loeys-Dietz (afectarea ţesutului conjunctiv);
  • Sindromul Marfan (tulburare în dezvoltarea structurală a ţesutului conjunctiv din organism);
  • Sindromul Ehlers-Danlos (afectarea ţesuturilor conjunctive, precum pielea, articulaţiile şi pereţii vaselor de sânge);
  • Osteogeneza imperfectă („boala oaselor de sticlă” sau „boala sclerelor albastre” cu afectarea procolagenului, o moleculă importantă ce intră în compoziţia ţesutului conjunctiv şi a oaselor);
  • Sindromul Noonan (dezvoltarea anormală a diferitelor părţi ale corpului);
  • Sindromul Turner (anomalie genetică ce afectează doar populaţia feminină).

Simptome

Pe lângă schimbarea aspectului toracelui, copiii cu pectus excavatum ușor nu prezintă adesea alte simptome. Cu toate acestea, se poate dori tratament pentru creșterea stimei și încrederii de sine.

În majoritatea cazurilor, medicii pot spune de la naștere dacă un copil are sau nu pectus excavatum. Alții nu observă acest lucru până la vârstă adolescenței.

În cazul bebelușilor, simptomele acestei afecțiuni pot fi:

  • abdomen mărit în volum, rotunjit;
  • umeri care par ușor rotunjiți;
  • coaste ușor înclinate sau care se rotesc în jos.

Copiii cu forme moderate sau severe pot avea simptome precum:

  • Dificultăți de respirație în timpul exercițiilor fizice;
  • Rezistență scăzută la efort;
  • Astenie (oboseală generalizată);
  • Angină (durere în piept);
  • Bătăi neregulate sau rapide ale inimii;
  • Infecții respiratorii recurente;
  • Respirație șueratoare sau tuse.

Afecțiunea implică și simptome psihologice determinate de aspectul pectum excavatum:

  • Complexare din cauza aspectului pieptului;
  • Probleme legate de stima scăzută de sine;
  • Depresie clinică.

Medicii consideră că pieptul scufundat este o afecțiune progresivă, adică pe măsură ce persoană înaintează în vârstă adâncimea la care pieptul său poate fi adâncit poate crește.

Pectus excavatum

Diagnosticare

Diagnosticul de pectus excavatum se face printr-un simplu examen fizic. Deseori, afecțiunea nu este observabilă până la începutul adolescenței. Medicul specialist va recomanda un set de teste pentru a determina cât de mult este afectată funcția cardiopulmonară, adică funcționarea inimii și a plămânilor.

Testele de diagnostic pentru pectus excavatum pot include:

  • Electrocardiograma (EKG);
  • Ecografia cardiacă;
  • Testele funcției pulmonare (PFT);
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN);
  • Tomografia computerizată (CT);
  • Test de efort cardiopulmonar.

Tratament

Tratamentele pentru pectus excavatum depind de cât de gravă este adâncitură toracică. Dacă persoana se confruntă cu probleme pulmonare sau cardiovasculare, este probabil să fie recomandată o intervenție chirurgicală şi exerciții pentru îmbunătățire respirației și a posturii.

Condiția sternului înfundat poate fi corectată doar chirurgical. Tratamentul acestei afecțiuni presupune intervenția chirurgicală, fie printr-o operație minim invazivă, procedura Nuss, sau printr-o operație deschisă, procedura Ravitch.

Chirurgul va decide ce procedură este potrivită pentru fiecare caz în parte. În timpul intervenției chirurgicale, chirurgul va repoziționa sternul spre exterior.

Ambele intervenții chirurgicale au ca rezultat:

  • Reducerea presiunii asupra inimii și plămânilor, determinând o mai bună funcționare a acestora;
  • Îmbunătățirea aspectului cutiei toracice şi a pieptului.

De regulă, recomandarea intervenției chirurgicale se face între 10-14 ani, iar conform unui articol, media de vârstă la care este recomandată chirurgia este de 13,5 ani, pentru că între aceste vârste peretele toracic este încă flexibil. Chirurgul va recomanda și va explica pașii operației astfel încât să fie decis momentul cel mai potrivit pentru intervenție.

Cele două proceduri care repară sternul înfundat presupun următorii pași:

  • Procedura Nuss - este o procedură minim invazivă care presupune introducerea unei camere video în piept, pentru a ghida procedura, iar prin două incizii de fiecare parte a pieptului se introduc bare personalizate, de oțel curbat, sub stern, pentru a-l ridica. Barele, care vor rămâne pe durata a câțiva ani, se fixează pe peretele sternului, de fiecare parte, pentru a corecta curbura interioară a osului. Această procedură funcţionează cel mai bine la copiii ale căror oase şi cartilaje sunt încă în creştere;
  • Procedura Ravitch - este o procedură tradițională, invazivă, deschisă, în care chirurgul va face o incizie în partea din față a pieptului și va îndepărta țesutul conjunctiv care împinge sternul înapoi. Sternul va fi fixat, în poziția corectă, prin utilizarea unor plăci sau o bară metalică, care vor stabiliza pieptul în poziția anatomică. Dispozitivele de fixare vor fi îndepărtate în 6 până la 12 luni;
  • Există și abordare investigaţională pentru corectarea pectusului excavatum, numită procedura de mini-mișcare magnetică (3MP). Sunt implantați magneți, unul în interiorul pieptului și unul în afară pieptului, iar astfel se creează un câmp de forță magnetică care trage încet pieptul, pentru a-l reconfigura.

Recuperarea în urma acestor intervenții chirurgicale este rapidă, mai ales în urma progreselor înregistrate în managementul durerii. În cazul procedurii minim invazive Nuss, utilizarea crioablației (înghețarea nervilor) pentru a minimiza severitatea durerilor post-operatorii scurtează semnificativ perioada de internare în spital și reduce semnificativ medicația cu opioide care, deseori, creează dependență.

Înainte de apariția procedurii Nuss asistate de crioablație, recuperarea dura o lună sau mai mult. Tratamentul tradițional al durerii necesită o spitalizare de minimum o săptămână după operație, cu administrate de medicamente opioide care pot crea dependență după externare.

Cu aportul metodei de crioablație, majoritatea pacienților pot fi externați chiar și a doua zi după operație. Unii pacienți nu necesită administare de medicamente pentru controlul durerii în spital, iar cei care experimentează dureri mai puternice primesc medicație administrată oral, pentru una-două zile post-externare. Crioablația poate avea, însă, ca efect secundar amorțirea peretelui toracic timp de șase luni până la un an.


Complicații

Oricare dintre intervențiile chirurgicale majore pot prezenta riscuri și posibile complicații, iar intervenţia chirurgicală a pectus excavatum nu face excepție. Atât procedura Nuss, cât și tehnica Ravitch, îmbunătățită, sunt proceduri sigure și eficiente, dar complicațiile, deși rare, pot apărea.

Posibilele complicații care pot apărea în timpul sau după operația de reparare chirurgicală a pectus excavatum includ:

  • Pneumotorax (pătrunderea aerului în cavitatea pleurală);
  • Sângerare intra și post operatorie;
  • Acumulare de lichid pleural (fluid în jurul plămânului);
  • Infecţie;
  • Dislocarea barei de contenție a sternului;
  • Leziuni ale structurilor din jur dispozitivului de contenție;
  • Recidiva Pectus excavatum;
  • Durere cronică.

O complicație frecventă în cazurile severe ale sternului înfundat este compresia inimii și a plămânilor.

Trebuie contactat de urgență medicul chirurg care a efectuat intervenția chirurgicală dacă apar oricare din următoarele:

  • febră;
  • roșeață, tumefiere, drenaj sau sângerare de la locul inciziei;
  • tuse persistentă sau dificultăți de respirație;
  • leziuni sau traumatisme la nivelul pieptului;
  • durere toracică bruscă sau agravată;
  • durere de braț sau amorţelă;
  • durere care nu cedează la administrarea de medicamente specifice.

Cazurile ușoare de pectus excavatum, deși nu conduc la probleme suplimentare de sănătate, pot determina afecțiuni de ordin psihologic, legate de depresii provocare de stima scăzută de sine.

Complicațiile legate de pectus excavatum pot fi și:

  • Scăderea toleranței la efort;
  • Prolapsul valvei mitrale;
  • Comprimarea inimii.

Prevenție

Nu există metode de prevenție a acestei afecţiuni, fiind o afecţiune congenitală şi pentru că nu au fost identificate cauzele specifice declanșării pectus excavatum.

Bibliografie

  1. The. “Pectus Excavatum | Children’s Hospital of Philadelphia.” Chop.edu, 31 Mar. 2014, www.chop.edu/conditions-diseases/pectus-excavatum
  2. “Pectus Excavatum Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, 2024, www.mountsinai.org/health-library/symptoms/pectus-excavatum
  3. Nall, Rachel. “What to Know about Sunken Chest.” Healthline, Healthline Media, 5 May 2020, www.healthline.com/health/pectus-excavatum#Complications-of-pectus-excavatum-surgery
  4. https://www.facebook.com/verywell. “What You Need to Know about Pectus Excavatum Surgery.” Verywell Health, 2016, www.verywellhealth.com/treatment-for-pectus-excavatum-or-sunken-chest-3863568

Echipa medicală - Pediatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.