Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Abonament LevelUp
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: Sindromul Meulengracht
Descoperă informații utile despre sindromul gilbert: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
Sindromul Gilbert este o afecțiune hepatică destul de frecventă, în care ficatul nu procesează în mod corespunzător bilirubina produsă prin descompunerea celulelor roșii din sânge. Este o afecțiune genetică moștenită şi este descoperit, de obicei, accidental, în urma efectuării unor analize uzuale de sânge, care indică niveluri crescute de bilirubină.
Persoanele cu sindromul Gilbert nu produc suficiente enzime hepatice pentru a menține bilirubina la un nivel normal. Ca urmare, aceasta se acumulează în exces în organism (hiperbilirubinemie).
Sindromul Gilbert este determinat de modificările apărute în structura genei UGT1A1, genă responsabilă de descompunerea bilirubinei din ficat. Activitatea acesteia este redusă la 10-35% din normal, producând o cantitate mai mică din enzima care conjugă bilirubina.
Bilirubina este un pigment gălbui, produs prin descompunerea globulelor roșii îmbătrânite, care se deplasează prin fluxul sanguin către ficat, unde enzima descompune pigmentul și îl elimină din sânge. Bilirubina trece din ficat în intestine împreună cu bila, apoi este excretată în scaun, o cantitate mică rămânând în sânge.
Sindromul Gilbert se transmite genetic, este o tulburare comună, ușoară, despre care se crede că este moștenită în aproximativ jumătate din cazuri. Bărbații prezintă un risc mai mare decât femeile.
Deși este prezent de la naștere, sindromul Gilbert nu este observat, de obicei, până la pubertate sau mai târziu, când începe să crească producția de bilirubină din organism. Riscul de apariţie a sindromului Gilbert este mai mare dacă ambii părinți poartă gena modificată care provoacă tulburarea.
Semnele și simptomele sindromului Gilbert apar la aproximativ una din trei persoane cu această afecțiune. Manifestările apar după pubertate, iar cel mai frecvent semn este icterul, provocat de nivelurile ridicate de bilirubină din sânge. Icterul presupune îngălbenirea pielii și a albului ochilor, dar nu este dăunător.
Ocazional, persoanele care au icter sau sindromul Gilbert prezintă şi următoarele simptome:
În multe cazuri, sindromul Gilbert se manifestă atât de ușor, încât nu există simptome evidente. Boala este adesea diagnosticată accidental, atunci când sunt efectuate analize de sânge pentru a investiga o altă afecțiune.
În alte cazuri, sindromul Gilbert poate fi însoțit de simptome asemănătoare bolilor hepatice mai grave, așa că este necesară o investigație medicală amănunțită. Testele de diagnostic includ:
Există şi un test genetic, care poate detecta gena ce provoacă sindromul Gilbert, dar acesta nu este, de obicei, necesar pentru diagnostic și nici disponibil pe scară largă.
De cele mai multe ori, medicul de familie este cel care suspectează prezenţa sindromul Gilbert la un pacient, fie în urma apariției simptomelor, fie în urma rezultatelor analizelor de rutină. Apoi, pacientul este îndrumat către un gastroenterolog, care va pune diagnosticul de certitudine.
În cele mai multe cazuri, sindromul Gilbert nu provoacă simptome și nu este necesar niciun tratament. Poate să apară un icter ușor, dar nu provoacă probleme. Sindromul Gilbert este considerat o afecțiune ușoară și este asociat cu speranța normală de viață.
În cele mai multe afecțiuni ale ficatului cel mai bun remediu este un stil de viață sănătos. Acesta presupune evitarea principalilor factori de risc care duc la modificarea nivelului bilirubinei:
În ceea ce privește remediile naturiste, extractul de ciulin de lapte (silimarina) se pare că ajută în majoritatea afecţiunilor hepatice. Injecțiile săptămânale cu acid folic, vitamina B12 și alte vitamine din complexul B pot fi eficiente în unele cazuri în care nivelul de energie a fost grav afectat.
Combinația de ceai de plante din ulm, brusture, rubarbă turcească și măcriș poate fi de mare ajutor în curățarea ficatului (cură de trei – şase luni). Cu aproape toate aceste remedii naturale, ameliorarea simptomatologiei poate fi lentă, în decurs de luni sau chiar ani.
Orice astfel de tratament trebuie precedat de un consult medical de specialitate.
Sindromul Gilbert este o tulburare moștenită, benignă. În consecință, pacienții cu această afecțiune nu prezintă un risc semnificativ de boală hepatică progresivă, decompensare hepatică sau mortalitate.
Sindromul Gilbert nu este o boală în sine și nu limitează sau modifică viața, dar poate complica alte afecțiuni. Mai exact, pacienţii cu Gilbert care au și o altă afecțiune, care crește nivelul bilirubinei, cum ar fi siclemia (anemia cu celule în seceră), prezintă un risc mai mare de a face calculi biliari.
Ocazional, prezența sindromului Gilbert poate crește toxicitatea anumitor medicamente utilizate pentru terapia tulburărilor severe (cancer, HIV). Nu există dovezi că afecţiunea influenţează în vreun fel şi medicamentele administrate frecvent. Cu toate acestea, un pacient cu sindrom Gilbert ar trebui să ceară sfaturi suplimentare de la medicul său, înainte de a începe tratamentul cu un medicament nou.
Totodată, este bine de știut că nivelurile serice de bilirubină cresc în hipertiroidie și revin la normal după tratamentul cu medicamente antitiroidiene. Astfel, sindromul Gilbert în sine nu ar trebui să fie o contraindicație pentru terapia cu iod radioactiv pentru hipertiroidism. Prin urmare, interacțiunile dintre boala tiroidiană și afecțiunea hepatică, precum și starea clinică a pacientului, trebuie luate în considerare în interpretarea testelor funcției tiroidiene și în managementul hipertiroidismului în aceste situații.
Prevenirea sindromului Gilbert nu este posibilă, deoarece este o afecțiune genetică. Cu toate acestea, complicațiile pot fi prevenite sau ameliorate, pentru a duce o viață normală.
Pacienții cu sindrom Gilbert ar trebui să fie informați despre potențialii factori declanșatori ai simptomatologiei, cum ar fi postul, bolile intercurente, menstruația, efortul excesiv, reacțiile hemolitice și deshidratarea, care pot provoca o creștere a bilirubinei neconjugate.
Evitarea factorilor care provoacă apariția simptomatologiei specifice poate fi importantă şi pentru a reduce anxietatea cu privire la valorile anormale ale bilirubinei. Atât pacienților, cât și familiilor lor, trebuie să li se explice ce este sindromul Gilbert, ca aceștia să fie conștienți de natura benignă a tulburării și de faptul că nu este necesar niciun tratament. De asemenea, ar trebui să fie informați şi despre prognosticul excelent al sindromului Gilbert.
În ceea ce privește alimentația, nu este necesară o schimbare drastică a dietei, dar este indicată o alimentație sănătoasă, echilibrată și variată. Este recomandată o dietă cu un aport crescut de fructe și legume proaspete, trei mese pe zi și gustări, fără a sări peste mese, evitarea postului și a dietelor hipercalorice sau hipocalorice.
Alcoolul trebuie evitat, iar consumul de apă trebuie menținut la un nivel optim, pentru prevenirea deshidratării. Cofeina poate acționa și ca un diuretic, așa că persoanele cu sindrom Gilbert ar trebui să consume cafea sau băuturi ce conțin cofeină cu moderație, mai ales dacă iau și medicamente diuretice.
Echipa medicală MedLife
Bibliografie
Sindromul Edwards, cunoscut și sub numele de trisomia 18, este o malformație cromozomială gravă care împiedică dezvoltarea și creșterea copilului. Copiii diagnosticați...
Vezi detalii
Sindromul Ehlers-Danlos (SED) este o afecțiune genetică rară care afectează țesutul conjunctiv, componenta structurală a pielii, articulațiilor și organelor...
Sindromul Eisenmenger este o afecțiune cardiacă complexă care se dezvoltă ca urmare a unor malformații cardiace congenitale netratate sau gestionate necorespunzător,...
Sindromul Guillain Barre face parte dintr-o categorie de afecțiuni neurologice denumite poliradiculoneuropatii acute imun-mediate și reprezintă o urgență neurologică. Se...
Sindromul HELLP este o complicație rară care poate apărea la femeile însărcinate, fiind asociat cu preeclampsia. De multe ori, femeile care sunt diagnosticate cu acest...
Sindromul Horner este o constelație specifică de simptome neurologice care poate fi generat de diferite afecțiuni. Tratamentul simptomelor se face abordând cauza care a...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.