Culoarea urinei: ce semnifică și când ar trebui să apelezi la medic

Ce culoare are urina normală?

Culoarea normală a urinei este galben pai și se datorează unor substanțe pigmentate - urobilină și bilirubină - eliminate odată cu substanțele toxice și reziduurile metabolice ale organismului. Nuanțele de culoare ale urinei pot fi influențate, în primul rând, de cantitatea de lichide consumate în 24 de ore, precum și de eliminarea unor substanțe exogene precum: medicamente, pigmenți alimentari, substanțe de contrast etc.

Urina transparentă

Numită și urină incoloră, aceasta apare dacă se elimină apă în cantitate mare din organism. Aceasta poate apărea, în mod normal, în contextul unui consum crescut de lichide (peste 2 litri/zi) sau în contextul ingerării unei cantități mari de apă într-un interval scurt de timp. Acesta din urmă este un mecanism normal de echilibrare a lichidelor din organism și nu reprezintă manifestarea vreunei afecțiuni specifice aparatului urinar.

La pacienții cunoscuți cu boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă etc.), urina deschisă la culoare sau chiar transparentă poate să apară în urma unor tratamente diuretice care stimulează eliminarea de apă din organism.

Uneori, urinările frecvente, cu urină transparentă, în cantitate mare, însoțite de senzație de sete permanentă, pot sugera prezența unei afecțiuni intrinseci a rinichiului (nefropatii interstițiale, insuficiență renală acută etc.) sau a unei afecțiuni endocrine (diabet zaharat, diabet insipid etc.).

Urina de culoare galben închis

Culoarea galben închis a urinei reflectă o creștere a concentrației urinei datorată unui consum scăzut de lichide. Culoarea urinei dimineața: de cele mai multe ori, urina este foarte galbenă la culoarea din cauza aportului scăzut sau chiar a absenței lichidelor de pe parcursul serii și al nopții. În cursul zilei, această culoare a urinei poate apărea în urma unui consum scăzut de lichide sau a pierderii de lichide prin alte surse (transpirație, respirație etc), ceea ce sugerează ca ar trebui să consumăm mai multe lichide.

Urina portocalie

Poate apărea datorită unor forme severe de deshidratare a organismului dar și ca urmare a eliminării, în exces, a unor pigmenți biliari. Aceasta apare frecvent în afecțiuni ale ficatului (hepatite acute sau cronice), ale căilor biliare (calculi ai căilor biliare principale, tumori - colangiocarcinom) sau ale pancreasului (cancerul de cap de pancreas) și sunt însoțite de colorarea în galben a pielii și a mucoaselor (icter). În sumarul de urină predomină prezența bilirubinei și a urobilinogenului deși celelalte componente pot fi în limite normale. În acest caz sunt necesare investigații gastroenterologice suplimentare.

Urina roșie

Urina roșie poate apărea frecvent în contextul consumului unor fructe și legume ce pot elibera coloranți naturali roșii, dar cel mai frecvent poate să apară în urma sângerărilor în tractul urinar.

Hematuria (urina cu sânge), este un semn clinic foarte important ce poate sugera existența unei afecțiuni urinare sau a unei afecțiuni conexe aparatului urinar. Acest semn este necaracteristic unei maladii a tractului urinar, putând să apară în contextul prezenței unor formațiuni tumorale ale aparatului urinar, al litiazei urinare, al unor infecții urinare (cistită hemoragică), în contextul unor afecțiuni renale (nefropatii) sau după traumatisme ale aparatului urinar. Alte cauze ale hematuriei mai pot fi tratamentele anticoagulante sistemice care pot produce sângerări spontane la nivelul tractului urinar. Din cauza multitudinii de factori etiologici, se consideră că hematuria reprezintă o urgență de diagnostic, iar tratamentul se recomandă în funcție de afecțiunea principală. La femei, urina roșiatică poate fi confundată cu sângerările genitale (metroragie). De aceea este importantă diferențierea celor două semne pentru a investiga cât mai amănunțit cauza sângerării.

Alte cauze medicale ale urinei roșii mai pot fi afecțiuni hemolitice precum: porfiria, talasemia, deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, sindromul nutcracker sau reacțiile transfuzionale.

Urina albastră

Urina de culoare albastră apare după ingestia prelungită de albastru de metil odată cu concentrarea acestei substanțe în urina, dar și în cazul altor medicamente cu excreție urinara ce pot produce acest pigment.

Urina maro închis sau neagră

Culoarea maro închis sau neagră a urinei apare în cazuri rare, frecvent după sângerări mai vechi ale tractului urinar, când cheagurile de sânge (restante în vezică urinară) încep să se dezintegreze.

Suplimentele de fier pentru corectarea anemiilor sau în contextul unor afecțiuni medicale: alcaptonurie, melanom malign metastatic, pot duce la apariția unei urine foarte închisă la culoare.

Factori de risc

Modificările de culoare ale urinei pot reprezenta un semn foarte important pentru diagnosticul unor afecțiuni ale aparatului urinar și ale altor sisteme conexe acestuia. Ignorarea acestor semne, în absența escaladării lor, poate produce evoluția silențioasă a unor afecțiuni ale aparatului urinar fără a putea fi diagnosticate la timp. De aceea, ori de câte ori se observa o modificare de culoare a urinei, va trebui să vă adresați unui medic urolog pentru o consultație. După discuția cu dumneavoastră, medicul va efectua o examinare clinică și o ecografie de aparat urinar și va putea recomanda apoi o serie de analize. Pentru diagnosticul complet al modificărilor urinare, sumarul de urină și urocultura sunt de importanță majoră.

Când e recomandat să consulți un specialist?

Consultarea unui specialist este esențială atunci când apar simptome sau modificări de sănătate care nu pot fi explicate prin cauze evidente sau care persistă în timp. Iată câteva situații în care este recomandat să ceri ajutor medical:

• Modificări persistente ale culorii urinei: dacă observi o schimbare bruscă a culorii urinei care durează mai mult de câteva zile, în special dacă urina devine roșie, brună sau violet, este important să consulți un medic. Aceste culori pot indica prezența sângelui sau alte probleme de sănătate care necesită evaluare.
• Există și alte simptome care însoțesc schimbarea culorii urinei: dacă modificările culorii urinei sunt însoțite de alte simptome, cum ar fi: dureri abdominale sau de spate, febră sau frisoane, dificultăți la urinare (durere, senzație de usturime, frecvență crescută), urină cu un miros puternic sau neplăcut, oboseală extremă sau slăbiciune, pierdere inexplicabilă în greutate.
• Dacă ai un istoric medical personal de afecțiuni renale, hepatice sau urologice, sau dacă există un istoric familial de aceste probleme, este recomandat să consulți un medic la prima apariție a simptomelor.
• Dacă analizele de urină de rutină indică prezența proteinelor, sângelui, cristale sau infecții, un specialist ar trebui să fie consultat pentru a evalua rezultatele și pentru a stabili un plan de tratament.
• Orice durere persistentă la nivelul abdomenului sau al spatelui, în special în zona rinichilor, care nu dispare, ar trebui investigată. Aceste dureri pot indica probleme, cum ar fi pietrele la rinichi sau infecții.
• Dacă ai fost supus unei intervenții chirurgicale sau unui tratament pentru o afecțiune urologică sau renală, este important să continui să te consulți cu medicul pentru a monitoriza recuperarea și a evita complicațiile.
• Dacă ai încercat remedii la domiciliu sau tratamente fără prescripție medicală pentru a ameliora simptomele și nu observi nicio îmbunătățire, este timpul să consulți un specialist pentru a evalua situația.

Consultarea unui specialist este un pas important în menținerea sănătății. Fiecare modificare semnificativă a culorii urinei sau a simptomelor asociate ar trebui să fie luată în serios. Nu ezita să ceri ajutor medical, deoarece diagnosticarea timpurie și intervenția adecvată pot îmbunătăți considerabil prognosticul și calitatea vieții!