Spasmofilie

Despre spasmofilie

Spasmofilia reprezintă o reacție disproporționată a organismului la un stimul sau o situație stresantă.

Inițial, termenul a fost utilizat pentru pacienții „nevrotici” care prezentau stări de anxietate, atacuri de panică sau spasme musculare. Însă, cu timpul, studiile au arătat că aceste simptome pot fi, de fapt, provocate de o perturbare a metabolismului mineralelor din sânge, care determină o hiperexcitabilitate neuromusculară.

Sunt identificate două forme de spasmofilie:

• formă acută de spasmofilie, asociată atacurilor de panică;
• formă de spasmofilie (sau tetanie) latentă, cauzată de un deficit (cronic) de calciu și/ sau magneziu. Această formă poate prezenta și episoade de acutizare, în cazul unei scăderi accentuate ale acestor substanțe în organism.

La copii, spasmofilia apare între 6-18 luni și este caracterizată de o hiperexcitabilitate a sistemului nervos. Poate prezenta, de asemenea, o formă acută, cu spasme locale sau generalizate, și o formă latentă.

Factori de risc

Episoadele acute de spasmofilie sunt mai des întâlnite la persoanele tinere de sex feminin, mai ales în cazul unor tulburări afective și de dispoziție. Pot fi declanșate de emoții negative, de stres, etc.

Un stil de viață dezorganizat, cu o dietă deficitară, tulburări de somn și consum ridicat de substanțe stimulante, poate fi un factor care să contribuie la apariția simptomelor.

Diagnosticare

O anamneză detaliată, cu descrierea simptomelor și a factorilor declanșatori, este esențială pentru stabilirea diagnosticului, împreună cu examenul clinic general.

Două semne clinice sunt cel mai des întâlnite în cazul unei hipocalcemii acute sau cronice:

• Semnul Trousseau numit și „contractura în mână de mamoș” - este un spasm muscular al mâinii; acesta este declanșat prin compresiunea brațului cu manșeta tensiometrului, cu peste 20 mmHg peste tensiunea arterială maximă a pacientului, timp de maximum două minute;
• Semnul Chvostek - contracția colțului gurii/ aripii nazale/ hemifeței la percuția obrazului.

Pentru a depista un eventual deficit, sunt indicate analizele de sânge care cuprind nivelul calciului (total și ionic), magneziului, fosforului, sodiului și potasiului.

În funcție de semnele pe care le prezintă pacientul, pot fi necesare și alte investigații pentru a exclude afecțiuni organice, cum ar fi:

• radiografie pulmonară;
• EKG;
• test de efort;
• ecografie cardiacă/ abdominală;
• electromiografie, prin efectuarea testelor de tetanie latentă.

Prevenție

Tratamentul tulburărilor anxioase sau al afecțiunilor organice care pot determina un dezechilibru mineral este esențial în prevenția apariției simptomelor de spasmofilie.

Dieta bogată în lapte, ouă, pește, tofu, fructe și legume, cereale și semințe, precum și un stil de viață activ, cu mișcare fizică regulată, cu echilibru între perioadele stresante sau solicitante și perioadele de relaxare, un somn suficient în intervale regulate, evitarea consumului de substanțe nocive (tutun, alcool, cafea, băuturi dulci carbogazoase în exces) sunt, de asemenea, măsuri importante în prevenția crizelor de spasmofilie.