Cistoscopia (uretrocistoscopia): Procedura si beneficii

Va confruntati cu probleme ale aparatului urinar - vezica urinara sau uretra? In cele ce urmeaza va prezentam in ce consta cistoscopia (uretrocistoscopia) si care sunt beneficiile urmarii acestei proceduri medicale.
- Ce este cistoscopia?
- De ce este necesara cistoscopia
- Care sunt riscurile existente?
- Cum te pregatesti pentru cistoscopie?
- Recomandari dupa cistoscopie
- Concluzii
Ce este cistoscopia?
Cistoscopia (uretrocistoscopia) este o procedura care permite medicului specialist sa examineze mucoasa vezicii urinare si uretra atat la femei cat si la barbati.
Un cistoscop este un tub subtire, echipat cu o camera video in miniatura si lumina la varf. In timpul unei cistoscopii, un medic specialist introduce tubul prin uretra si in vezica urinara a unei persoane, astfel incat sa poata vizualiza interiorul acesteia. Imaginile marite de pe camera sunt afisate pe un ecran pe care medicul specialist le poate vedea si analiza.
De ce este necesara cistoscopia
Cistoscopia este utilizata pentru a diagnostica, investiga, monitoriza si trata boli ale aparatului urinar care afecteaza vezica urinara si uretra unei persoane. Medicul specialist poate recomanda o cistoscopie pentru:
- Investigatigarea unor cauze si a unor simptome precum: sange in urina, incontinenta, vezica hiperactiva si urinare dureroasa.
- Determinarea cauzei infectiilor frecvente ale tractului urinar.
- Diagnosticarea afectiunilor vezicii urinare: cancerul vezicii urinare, pietrele vezicii urinare si inflamatia vezicii urinare (cistita).
- Tratarea afectiunilor vezicii urinare: tumori ale vezicii urinare de foarte mici dimensiuni ar putea fi eliminate in timpul cistoscopiei.
- Diagnosticarea o prostatei marite sau a hiperplaziei benigne de prostata.
- Medicul specialist ar putea efectua o a doua procedura numita ureteroscopie in acelasi timp cu cistoscopia pentru a investiga ureterele.
Alte utilizari pot include:
- prelevarea unei probe de urina pentru a verifica tumorile sau infectiile;
- introducerea unui tub mic pentru a ajuta la fluxul de urina;
- injectarea colorantului astfel incat problemele renale sa poata fi identificate pe o radiografie.
Care sunt riscurile existente?
Procedura poate prezenta urmatoarele riscuri:
- Durere - dureri abdominale si o senzatie de arsura atunci cand persoana urineaza;
- Uretra inflamata (uretrita) - cea mai frecventa complicatie a procedurii;
- Infectie - In cazuri rare, germenii intra in tractul urinar si provoaca infectii (Febra, urina urat mirositoare, greata si durerile lombare reprezinta simptome ale unei infectiii);
- Sangerare anormala - unele persoane pot suferi de sangerari mai consistente;
- Formarea tesutului cicatricial in uretra.
Semne si simptome ale unei complicatii grave:
- Incapacitatea de a urina dupa cistoscopie;
- Sange rosu aprins sau cheaguri de sange consistente in urina;
- Dureri abdominale persistente si greata;
- Frisoane;
- Febra mai mare de 38 C;
- Durere sau arsura in timpul urinarii si care dureaza mai mult de doua zile.
Atentie! Prezentati-va imediat la cea mai apropiata camera de urgenta daca va confruntati cu simptome precum cele prezentate mai sus.
Cum te pregatesti pentru cistoscopie?
Medicul specialist va poate prescrie antibiotice inainte si dupa procedura, daca aveti o infectie sau un sistem imunitar slabit. De asemenea, poate fi necesar sa vi se recolteze o proba de urina inainte de urmarea procedurii medicale.
De asemenea, este necesar sa anuntati medicul specialist cu privire la:
- orice medicamente administrate in mod curent - anticoagulante si medicamente imunosupresoare;
- orice alergii sau sensibilitati la latex sau alte materiale;
- orice tulburari de sangerare;
- daca persoana este gravida;
- daca au sau pot avea o infectie urinara, caz in care medicul ar trebui sa amane procedura.
Atentie! Consultati medicul specialist cu privire la orice tip de tratament medicamentos pe care il urmati in mod regulat. Anumite medicamente pot provoca sangerari abundente in timpul procedurii.
Procedura medicala poate fi efectuata intr-un spital sau intr-un cabinet medical, in ambulatoriu. Vi se va administra o forma de anestezie dupa cum urmeaza:
- Anestezie locala: Procedurile ambulatorii implica, in general, anestezie locala. Acest lucru inseamna ca veti fi treaz. Puteti bea lichide si manca in mod normal in ziua programarii si puteti merge acasa imediat dupa procedura.
- Anestezie generala: Anestezia generala inseamna ca veti fi inconstient in timpul cistoscopiei. Cu anestezie generala, poate fi necesar sa nu mancati timp de cateva ore inainte de procedura.
- Anestezie regionala: Anestezia regionala implica o injectie in spate, care va va amorti de la mijloc in jos.
In cazul administrarii unei anestezii regionale sau generale, probabil ca va trebui sa ramaneti in spital timp cateva ore dupa procedura.
Chiar inainte de efectuarea cistoscopiei, vi se va indica sa mergeti la toaleta pentru a va goli vezica urinara.
O cistoscopie simpla in ambulatoriu poate dura 5 pana la 15 minute. Cand procedura se efectueaza intr-un spital cu sedare sau anestezie generala, cistoscopia dureaza aproximativ 15 pana la 30 de minute.
Medicul aplica un gel anestezic in jurul uretrei pentru a reduce disconfortul. Apoi introduce usor un cistoscop in uretra. Apoi, medicul poate umple vezica urinara cu o solutie sterila salina. Acest lucru ajuta in a face peretii vezicii urinare mai vizibili. Pe masura ce vezica urinara se umple, persoana experimenteaza un disconfort si nevoia de a urina. Veti putea urina la finalul procedurii.
Folosind camera de pe cistoscop, medicul va examina vizual vezica urinara si poate lua o proba de urina sau tesut.
Medicul ar putea preleva probe de tesut pentru testarea de laborator sau pentru a efectua diverse alte proceduri in timpul cistoscopiei.
Dupa examinare, medicul va elimina usor cistoscopul.
Recomandari dupa cistoscopie
O persoana se poate astepta sa simta un disconfort dupa o cistoscopie. La inceput, uretra se poate simti amortita. Peste 1-3 ore, anestezicul local isi pierde efectul, iar persoana poate simti o senzatie de furnicaturi.
Efectele secundare dupa cistoscopie ar putea include:
- Sangerare din uretra, care poate aparea de o culoare roz stralucitor;
- O senzatie de arsura in timpul urinarii in urmatoarele 2-3 zile de la procedura;
- Urinare mai frecventa pentru o zi sau doua.
In cele mai multe cazuri, o persoana se poate intoarce la activitatile obisnuite imediat dupa efectuarea procedurii.
Medicul specialist va recomanda ca dupa cistoscopie sa:
- Consumati apa pentru spalarea vezicii urinare. Incercati sa beti o jumatate de litru de apa in fiecare ora in primele doua ore dupa procedura.
- Faceti o baie calda, cu exceptia cazului in care medicul specialist va solicita sa evitati baile.
- Daca medicul specialist va recomanda, puteti lua medicamente pentru calmarea durerii.
- Nu consumati alcool, nu conduceti automobilul, nu folositi echipamente complexe in ziua-n care ati efectuat procedura.
- Consultati medicul specialist pentru a afla din ce moment puteti incepe activitatea sexuala.
Atentie! Prezentarea are un caracter strict informativ.
Concluzii
Cistoscopia este o procedura medicala care poate fi realizata in conditii optime atat in ambulatoriu cat si in spital si care implica o perioada scurta de recuperare fara a implica complicatii sau riscuri majore pentru persoana afectata.In cazul in care urmeaza sa efectuati o astfel de procedura, consultati medicul specialist pentru a alege cea mai adecvata optiune in functie de conditia specifica de sanatate.
Referinte suplimentare:
- Bergen, Teresa. “Cystoscopy.”, Healthline, 2019, https://www.healthline.com/health/cystoscopy, Accesat in 25.08.2021.
- Fletcher, Jenna. “What to expect from a cystoscopy.” Medicalnewstoday, 2020, https://www.medicalnewstoday.com/articles/cystoscopy#the-procedure, Accesat in 25.08.2021.
- Mayo clinic. “Cystoscopy.”, Mayoclinic, 2021, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/cystoscopy/about/pac-20393694, Accesat in 25.08.2021.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Șocul anafilactic: simptome, cauze, tratament
Șocul anafilactic sau anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Aceasta poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanță alergică. Alergenul poate fi un aliment, unele medicamente sau înțepăturile unor insecte. Este foarte ...

Insomnia: Simptome, cauze, factori de risc, criterii de diagnostic
Insomnia este o tulburare de somn. Acestea pot fi împărțite în patru categorii majore, conform Manualului de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale(DSM-IV):Tulburări de somn primare – disomniile (anomalii în calitatea, cantitatea și reglarea somnului) și parasomniil...

Spondilolistezis lombar: Cauze, simptome, tratament
Durere persistenta in zona lombara, in special cand mergi sau stai in picioare? Daca da, afla care este afectiunea care o provoaca si vezi daca nu cumva suferi de spondilolistezis. Descopera ce este acesta, care sunt simptomele si cauzele de aparitie ale bolii plus metodele de tratament din rand...