Mușcătura de căpușă: primul ajutor, tratament, prevenție
Ce trebuie să știi despre mușcătura de căpușă
- Ce sunt căpușele? Mici paraziți înrudiți cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele animalelor și al oamenilor. Se găsesc în iarbă înaltă, păduri, tufișuri și grădini.
- Care este riscul principal al mușcăturii de căpusă? Căpușele pot transmite boli grave: boala Lyme (borelioza), encefalita de căpușă și febra butonoasă.
- Cum scoți căpușa corect o căpusă? Folosește o pensetă curată, prinde căpușa cât mai aproape de piele și trage drept în sus, fără să răsucești. Dezinfectează zona după.
- Ce să NU faci? Nu aplica vaselină, chibrit, gaz sau acetonă; crești riscul de transmitere a bolii.
- Când mergi la medic? Dacă în 30 de zile după mușcătură apar erupții cutanate, febră, dureri de cap, dureri musculare sau articulare, oboseală.
Cum arată mușcătura de căpușă
Sezonul cald este un prilej de a petrece mai mult timp afară, de a face drumeții și de a te bucura cu întreaga familie de natură. Unul dintre pericolele care apar atunci când faci excursii pe munte sau chiar când faci grătare în propria curte îl reprezintă căpușele, mici paraziți, înrudiți cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele animalelor sau al oamenilor. Ele se găsesc de obicei în zone cu iarbă înaltă, păduri, tufișuri sau chiar în grădinile și parcurile unde natura este mai sălbatică. Mușcăturile de căpușe nu sunt doar neplăcute, ci pot cauza o serie de boli grave, precum borelioza (boala Lyme), febra butonoasă și encefalita de căpușă.
Pentru a înțelege mai bine cum arată mușcătura de căpușă, o poți compara cu o mușcătură de țânțar. Această mușcătură se manifestă printr-o umflătură mică, roșie, care apare adesea la locul mușcăturii sau îndepărtării căpușelor și, de obicei, trece în câteva zile, atunci când nu sunt complicații.
Ce sunt căpușele și unde trăiesc?
Căpușele sunt mici artropode parazite, înrudite cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele mamiferelor, păsărilor și, uneori, al reptilelor. Spre deosebire de ce se crede adesea, căpușele nu sar și nu zboară. Ele stau nemișcate pe firele de iarbă, pe arbuști sau pe frunze, la înălțime mică față de sol, și se agață de gazdă.
Sunt active în special din primăvară până toamna târziu, la temperaturi de peste 7-10°C, cu vârf de activitate în lunile mai-iulie. Totuși, în iernile blânde, pot rămâne active și la temperaturi mai scăzute.
Le poți întâlni în:
- păduri și zone împădurite;
- parcuri unde iarba este înaltă;
- tufișuri;
- pajiști și zone cu vegetație abundentă;
- grădini mai puțin îngrijite sau zone dintre pădure și câmp.
Simptomele mușcăturii de căpușă
Asemenea multor alte înțepături de insecte, înțepăturile de căpușe sunt inofensive în cele mai multe cazuri și, în afară de o ușoară iritație sau umflătură specifică, nu apar alte simptome. Cu toate acestea, căpușele pot provoca reacții alergice, umflătură locală, senzație de arsură la locul afectat, chiar dificultăți respiratorii, iar anumite specii de căpușe pot transmite boli atât oamenilor, cât și animalelor de companie. Unele dintre aceste boli reprezintă un pericol dacă nu se acționează prompt.
Localizările cele mai frecvent întâlnite ale mușcăturilor de căpușe sunt:
- axile;
- coapse;
- scalp;
- spatele genunchiului;
- în zona sau interiorul ombilicului;
- în jurul taliei;
- în interiorul și în jurul urechilor;
- torace;
- gambe.
În ceea ce privește simptomele unei mușcături de căpușă, cele mai comune sunt:
- durere sau umflătură la locul mușcăturii;
- erupție cutanată;
- senzație de arsură la locul mușcăturii;
- vezicule;
- dificultăți de respirație, dacă apare o alergie severă.
Boli care pot fi transmise prin mușcătura de căpușă
Printre cele mai cunoscute boli transmise de căpușă se numără:
- boala Lyme;
- babesioza (frecvent la animale, foarte rar la om);
- anaplasmoză;
- encefalita de căpușă;
- ehrlichioza;
- febra butunoasă;
- boala cu virus Powassan;
- boala Borrelia miyamotoi;
- boala Borrelia mayonii;
- febra hemoragică de Crimeea-Congo.
Boala Lyme (borelioza)
Boala Lyme este o infecție rară, determinată de Borellia burgdorferi, un microorganism transmis prin intermediul căpușelor. Așadar, nu căpușa în sine și nici toate căpușele nu cauzează boala, ci doar cele care sunt purtătoare ale acestei bacterii.
Boala Lyme are o manifestare la nivelul mai multor organe, ceea ce îngreunează de multe ori diagnosticul. În funcție de manifestări, se disting 3 stadii:
- stadiul I: apare după 7-10 zile de la mușcătura de căpușă și se caracterizează prin roșeață la nivelul pielii, care devine treptat o pată mare roșie cu zona centrală decolorată și diametrul cuprins între 5-30 cm; simptomele specifice acestui stadiu se aseamănă cu cele din gripă: stare generală alterată, slăbiciune, febră, dureri musculare, dureri articulare, frisoane și dureri de cap;
- Stadiul II: apare la câteva săptămâni până la un an de la infecția inițială și se caracterizează prin erupții pe piele localizate pe mai multe zone ale corpului, de dimensiuni mici, manifestări neurologice ca meningita, manifestări cardiace cu inflamația mușchiului inimii (miocardită) și inflamația articulațiilor (artrită);
- Stadiul III: este boala cronică cu artrită Lyme la nivelul articulațiilor mari (șold, genunchi), acrodermatită cronică atrofică (afecțiune în care pielea de la nivelul membrelor inferioare devine subțire, strălucitoare și colorată albăstrui), afectarea sistemului nervos central cu parestezii (amorțire) periferice, tulburări de somn și dispoziție.
Anaplasmoză
Anaplasmoza este o infecție bacteriană transmisă prin mușcătura de căpușă. Bacteria atacă globulele albe, slăbind răspunsul imun al organismului. Simptomele anaplasmozei apar după 1-2 săptămâni după mușcătură și seamănă cu o gripă puternică: febră, frisoane, dureri mari de cap, dureri de mușchi și o oboseală accentuată. Dacă este descoperită la timp și tratată cu antibiotice, boala se vindecă ușor. În schimb, dacă este lăsată netratată, poate provoca complicații grave, mai ales la persoanele care au deja o imunitate scăzută.
Babesioza
Babesioza este o infecție rar întâlnită la oameni, dar care poate pune viața în pericol prin afectarea celulelor roșii din sânge. Babesioza este cauzată de mici paraziți numiți Babesia, iar specia care afectează cel mai adesea oamenii se numește Babesia microti.
Simptomele Babesiozei sunt:
- dureri de corp;
- frisoane;
- oboseală;
- febră;
- durere de cap;
- pierderea poftei de mâncare;
- transpirație.
Encefalita de căpușă (TBE)
Virusul encefalitei transmise de căpușe (TBE) se răspândește prin mușcătura unei căpușe infectate cu virusul Powassan. Ocazional, acest virus se poate răspândi la oameni și prin consumul de lapte crud sau brânză de capră, oi sau vaci infectate.
În cele mai multe cazuri, pacienții infectați nu prezintă simptome, însă în situațiile în care acestea apar, ele pot să includă:
- senzație de rău general;
- febră;
- dureri de cap;
- dureri musculare;
- vărsături;
- slăbiciune;
- confuzie;
- pierderea coordonării;
- dificultăți de vorbire;
- convulsii.
Febra butonoasă
Rickettsiozele sunt un grup de boli date de bacterii luate tot de la căpușe. În România, cea mai cunoscută formă este febra butonoasă.
Boala începe dintr-odată, cu febră mare, dureri de cap și de mușchi, urmate de o erupție pe piele (pete roșii). Un semn foarte clar al acestei boli este o crustă neagră care se formează exact pe locul unde a mușcat căpușa. Boala trebuie tratată urgent cu antibiotice, deoarece aceasta se poate agrava rapid și poate duce la complicații periculoase.
Ehrlchinoza
Este o boală infecțioasă transmisă prin înțepătura de căpușă, care debutează, de regulă, la 1–2 săptămâni după infectare și se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, greață, oboseală și dureri musculare.
Diagnosticul se pune prin analiză de sânge specifică (anticorpii anti Ehrlinchia IGg) și se tratează cu antibiotic.
Febra hemoragică de Crimeea - Congo
Febra hemoragică Crimeea-Congo la om este o boală cauzată de virusul Nairovirus care se transmite prin mușcături, prin contact direct cu sângele sau țesuturile de căpușe infectate, pacienți viremici sau animale viremice.
Simptomele acestei boli includ:
- dureri de cap;
- febră înaltă;
- dureri de spate;
- dureri articulare;
- dureri de stomac;
- vărsături;
- ochi roșii;
- fața înroșită;
- gâtul roșu;
- pete roșii.
Mușcătura de căpușă la copii
Mușcătura de căpușă la copii este o problemă care apare des, întrucât aceștia petrec mult timp afară, în iarbă. Simptomele cele mai întâlnite în rândul copiilor sunt:
- erupție cutanată la locul mușcăturii - de obicei este rotundă sau ovală, iar unele erupții cutanate au un mijloc clar, decolorat;
- febră;
- oboseală;
- durere de cap;
- dureri musculare;
- dureri articulare.
Ce trebuie să faci în cazul mușcăturii de căpușe
Primul ajutor în caz de mușcătură de căpușă
Dacă observi o mușcătură de căpușă trebuie să iei în calcul faptul că trebuie scoasă cât mai repede și corect. Iată ce trebuie să faci:
- purtând mănuși, prinde căpușa cu o pensetă curată cât mai aproape de piele pentru a-i îndepărta capul și părțile bucale; dacă rămân unele bucăți, nu încerca să le îndepărtezi, deoarece corpul le va expulza în mod natural;
- trage căpușa direct în afară ușor și constant, fără să răsucești;
- apoi, curăță și protejează zona, folosind apă caldă și săpun delicat, iar pe zona mușcăturii aplică alcool pentru a preveni infecția;
- nu folosi niciodată vaselină, chibrit aprins, gaz, acetonă, petrol sau amoniac pentru a omorî sau a îndepărta căpușa rămasă sub piele; prin această metodă vei favoriza adâncirea insectei sub piele care va elibera și mai multă salivă și va crește astfel riscul de transmitere a bolii.
După scoaterea căpușei, se recomandă monitorizarea atentă a locul mușcăturii în următoarele 30 de zile. Dacă, în acest interval, apare orice simptom neobișnuit – cum ar fi erupții cutanate, febră, oboseală, dureri de cap, dureri musculare sau umflarea articulațiilor – trebuie contact medicul.
Analize necesare după o mușcătura de căpușă
În cazul în care un pacient a fost mușcat de o căpușă, chiar dacă aceasta a fost scoasă, el trebuie să se prezinte la medic pentru investigații suplimentare. De obicei, aceste investigații includ analize prin prelevarea de probe de sânge. Aceste teste ajută la depistarea precoce a eventualelor infecții și permit inițierea tratamentului corespunzător, dacă este necesar.
Monitorizarea atentă și diagnosticarea timpurie sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Tratament
În urma analizelor de sânge și a examenului clinic, medicul va stabili un tratament dacă acesta este necesar. Tratamentul se prescrie în funcție de diagnostic și poate să includă administrarea de antibiotice sau alte medicamente.
Dacă mușcătura de căpușă provoacă mâncărime, aceasta poate fi ameliorată prin utilizarea de steroizi topici aplicați pe piele sau prin administrarea de antihistaminice pe cale orală. Dacă leziunile persistă și se formează un granulom, adică o umflătură solidă cauzată de mușcătură, acesta poate fi necesar să fie îndepărtat pe cale chirurgicală.
Poți afla mai multe despre tratamentul după o mușcătură de căpușă - când este necesar și ce presupune - de la medicii buni de la MedLife!
Cum poți preveni mușcătura de căpușă
Pentru a preveni mușcătura de căpușă trebuie să eviți zonele împădurite sau cu iarbă deasă. Atunci când acest lucru nu este posibil, este recomandat să iei câteva măsuri de siguranță pentru a reduce riscul de a fi mușcat:
- poartă haine care să acopere o suprafață cât mai mare de piele (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi, șosete);
- folosește spray-uri anti-insecte pentru piele;
- protejează curtea prin aplicarea de soluții împotriva insectelor;
- tunde gazonul în mod regulat;
- verifică toate persoanele care au fost în natură, mai ales copiii și câinii; acordă o atenție deosebită zonelor precum axila, în jurul urechilor, între picioare, în spatele genunchilor și pe scalp;
- fă duș imediat după ce revii acasă.
Mituri și adevăruri despre mușcăturile de căpușă
| Mit frecvent | Adevăr |
| „Dacă nu simt durere, căpușa nu m-a mușcat." | Mușcătura de căpușă este nedureroasă. Căpușa injectează o substanță anestezică. Poți fi mușcat fără să simți absolut nimic, motiv pentru care inspecția corpului după ieșirile în natură este esențială. |
| „Căpușele sunt active doar vara." | Căpușele devin active de îndată ce temperatura depășește 7-10°C, adică din primăvară până toamna târziu. În iernile blânde pot rămâne active și în lunile reci. |
| „Dacă scot căpușa imediat, nu mai am niciun risc." | Îndepărtarea rapidă reduce semnificativ riscul, dar nu îl elimină complet. Monitorizarea locului mușcăturii timp de 30 de zile rămâne necesară. |
| „Căpușele trăiesc doar în pădure, în oraș sunt în siguranță." | Căpușele se găsesc și în parcuri urbane, grădini sau curți cu iarbă înaltă și tufișuri. Nu ești ferit de ele nici în mediul urban. |
| „După o mușcătură de căpușă, am nevoie automat de antibiotic." | Antibioticul nu se administrează de rutină după orice mușcătură. Medicul îl prescrie doar dacă apar simptome specifice sau dacă există indicații clare. |
Întrebări frecvente despre mușcătura de căpușă
Cum recunosc o mușcătură de căpușă?
Mușcătura de căpușă apare ca o mică umflătură roșie, uneori cu senzație de arsură sau mâncărime. Poate fi însoțită de vezicule sau erupții și se găsește frecvent în zonele cu piele subțire: axile, spatele genunchilor, scalp, zona inghinală sau în jurul urechilor.
Ce se întâmplă dacă te mușcă o căpușă?
În cele mai multe cazuri, mușcătura este inofensivă și produce doar o iritație locală minoră. Totuși, riscul major este transmiterea unor boli grave, cum ar fi Boala Lyme, febra butonoasă sau encefalita de căpușă.
Ce trebuie să fac imediat după ce am fost mușcat de o căpușă?
Îndepărtează căpușa cât mai repede folosind o pensetă curată, prinsă cât mai aproape de piele. Trage ușor și drept în sus, fără să răsucești sau să zdrobești insecta. Curăță zona cu apă și săpun și aplică alcool pentru dezinfectare. Monitorizează locul mușcăturii timp de 30 de zile pentru apariția simptomelor neobișnuite.
De ce nu trebuie să folosesc metode precum vaselina sau chibritul pentru a scoate căpușa?
Aplicarea de substanțe iritante (benzină, chibrit, vaselină) poate stresa căpușa, făcând-o să regurgiteze salivă și conținut stomacal înapoi în rană. Acest lucru crește semnificativ riscul de transmitere a agenților patogeni, fiind mult mai periculoasă decât metoda clasică, cu penseta. Respectă măsurile de prim ajutor recomandate după mușcătura de căpușă.
Cât de rapid trebuie îndepărtată căpușa pentru a reduce riscul de boală?
Riscul de transmitere a bolilor scade dacă se intervine cât mai curând pentru îndepărtarea căpușei - ideal în primele 24 de ore după mușcătură.
Bibliografie
- Barish, Robert A, and Thomas Arnold. “Tick Bites.” Merck Manuals Professional Edition, Merck Manuals, 11 Jan. 2022, https://www.merckmanuals.com
- “Tick Prevention and Property Management | Maine Center for Disease Control.” Maine.gov, 2013, https://www.maine.gov
- “Tick Removal.” Centers for Disease Control and Prevention, 13 May 2022, www.cdc.gov
- “Educational Materials.” Centers for Disease Control and Prevention, 10 Mar. 2022, www.cdc.gov
- Hecht, Marjorie. “13 Signs and Symptoms of Lyme Disease.” Healthline, Healthline Media, 12 Aug. 2014, www.healthline.com
- Holland, Kimberly. “Tick Bites: Identification, Symptoms, and Treatment Options.” Healthline, 2018, www.healthline.com/health/tick-bites.
- “Tick Bites.” DermNet®, 2023, dermnetnz.org/topics/tick-bite.
- “Tick Bites: Causes, Symptoms, Treatment & Prevention.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/7234-tick-bites.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Infiltrațiile cu plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP)
PRP (Platelet-Rich Plasma) sau plasma îmbogățită cu trombocite este o terapie biologică regenerativă care utilizează sângele pacientului pentru a susține procesele naturale de reparare a țesuturilor. În ortopedie și medicina sportivă, PRP este folosit ca tratament adjuvant în anumite leziuni ale ten...
Dureri musculare (mialgii): de ce apar, simptome, remedii
Mialgiile, cunoscute sub denumirea de dureri musculare, sunt o cauză frecventă pentru care pacientul se prezintă la medic. Practic, durerile musculare se pot resimți oriunde în corp, mușchii reprezentând aproximativ 40% din totalul greutății corporale umane. Slăbiciunea musculară se numește miasteni...
Ficatul gras non-alcoolic: cauze, simptome, tratament
Boala ficatului gras non-alcoolic (FGNA sau steatoza hepatică non-alcoolică) se referă la o serie de afecțiuni cauzate de acumularea excesivă de lipide la nivelul celulei hepatice, într-o proporție de peste 5% din parenchimul hepatic. Spre deosebire de ficatul gras alcoolic, această afecțiune nu est...